Adio, NuScale, bun venit, Nescai de bani publici

Proiectul reactoarelor modulare NuScale de la Doicești a murit oficial. Neoficial, era mort de mult, doar că mai consuma bani și oxigen prin birourile Nuclearelectrica și ale celor care au semnat cu ochii închiși. Așa cum a relatat în repetate rânduri „Cotidianul Național”, într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu, mini-reactoarele americane erau, de fapt, un fel de copil-minune care nu s-a născut niciodată, dar a înghițit o zestre de peste 250 de milioane de dolari de la compania de stat.

Reactoarele NuScale nici măcar nu erau terminate în curtea companiei americane, dar România s-a grăbit să bage bani într-un proiect privat, devenind cobai energetic pe banii propriei populații. Costurile? Nesustenabile. Logica? Inexistentă. Entuziasmul? Maxim, cât timp nu plăteau „entuziștii”, ci contribuabilul.

Doicești: de la „viitor hub nuclear” la groapa de bani

Doicești a fost vândut românilor ca viitor Silicon Valley al energiei nucleare. În realitate, a ajuns cimitirul unui experiment financiar. Nuclearelectrica a alimentat cu bani un proiect privat american, fără să obțină nimic concret pentru statul român. Zero kilowați, zero reactoare, dar sute de milioane de dolari plecați cu zâmbetul pe buzele celor care au „dezvoltat” proiectul.

Ca să fie circul complet, Corpul de Control al prim-ministrului a descoperit, în sfârșit, ceea ce orice om sănătos la cap putea vedea de la început: ițele încâlcite ale afacerii de la Doicești și „mica” problemă geologică – gazele descoperite sub viitorul amplasament al unor reactoare nucleare. Un detaliu minor, nu-i așa? Să pui reactoare peste gaz, ce poate să meargă prost?

Ministrul Energiei la Luxemburg: mut, surd și orb la SMR-uri

La reuniunea Alianței Nucleare de la Luxemburg, noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a făcut un număr de magie: a făcut proiectul SMR NuScale să dispară din discurs. Nici măcar un cuvânt despre Doicești, nici o silabă despre milioanele aruncate. Ca și cum totul ar fi fost doar un vis urât colectiv.

Singurul lucru pomenit: retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă. Despre Doicești, liniște totală. Când e vorba de o gaură de peste 250 de milioane de dolari, se pare că e mai comod să apeși pe „mute”.

Adunarea Generală a Acționarilor: operațiunea „Spălăm cadavrul, nu urmele”

În ultima ședință a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA) de la Nuclearelectrica, Ministerul Energiei – acționarul principal – nu a ieșit să recunoască dezastrul, ci a inventat formula elegantă: „actualizarea strategiei de implementare a proiectului SMR”.

Tradus din birocrațească în română: proiectul NuScale moare, noi ne prefacem că-l „reevaluăm”.

Hotărârea AGEA Nuclearelectrica vine cu fraze bine lustruite:
acționarul cere „evaluarea comparativă a tehnologiilor disponibile”, „analiză obiectivă, fundamentată tehnic și economic”, luarea în calcul a „riscurilor specifice unui proiect de tip FOAK” și a „maturității tehnologiilor analizate”.

Toate aceste cuvinte frumoase nu șterg însă întrebarea simplă și brutală: cine răspunde pentru faptul că România a băgat bani într-o tehnologie nematură, într-un proiect FOAK (adică primul de acest fel) pe banii unei companii de stat, fără niciun beneficiu concret?

250 de milioane de dolari mai târziu: cine a semnat, cine plătește, cine tace

Cei peste 250 de milioane de dolari cheltuiți din bugetul Nuclearelectrica – din care 232 de milioane împrumuturi – nu sunt o eroare de rotunjire, ci o gaură serioasă. Bani care trebuiau să producă energie, au produs doar hârtii, deplasări și prezentări frumos colorate.

Proiectul la care americanii au renunțat când au văzut că se umflă costurile a fost resuscitat eroic de România, ca un doctor nebun care insistă să readucă la viață un pacient declarat mort de restul lumii medicale. Fără eficiență economică, fără eficiență financiară, dar cu un apetit uriaș pentru împrumuturi.

Cine răspunde pentru asta?
– politicienii care au împins proiectul?
– „specialiștii” care au semnat analizele?
– managerii Nuclearelectrica care au validat investițiile?

Toți sunt, brusc, foarte discreți.

Anchetă „criminalistică economică”: lupul, numit paznic la stână

Nuclearelectrica anunță, grav, că se va desfășura „o anchetă criminalistică economică” în companie. Sună impresionant, aproape hollywoodian. Dar oamenii așteaptă altceva decât decor: vor capete responsabile, nu rapoarte frumos capsate.

Instituțiile statului ar trebui să fie deja la ușă, nu să se uite pe geam. Dar, după modelul clasic românesc, mai întâi se anunță „analize interne”, „verificări” și „audituri”, iar timpul are grijă să șteargă indignarea publică.

Între timp, dobânzile la împrumuturile făcute pentru acest experiment continuă să curgă liniștit.

SMR: de la salvatorul sistemului energetic la fantoma din dulap

Proiectul SMR a fost vândut opiniei publice ca soluția viitorului: reactoare modulare, tehnologie avansată, independență energetică, parteneriat strategic cu SUA. Pe hârtie, viitorul suna bine.

În realitate, România s-a trezit partener minor într-un proiect în care compania americană nu reușise să finalizeze nici măcar un reactor, iar costurile o luaseră razna. Când americanii au văzut factura, au renunțat. România, în schimb, a hotărât să bage bani în continuare.

Azi, când noul ministru al Energiei nu mai suflă nici un cuvânt despre SMR la reuniunile internaționale, rămâne doar factura. Și întrebarea: de ce a fost nevoie ca „Cotidianul Național”, prin dezvăluirile jurnalistei Claudia Marcu, și apoi Corpul de Control al premierului să tragă de manivela realității, înainte ca cineva din sistem să recunoască evidența?

Concluzie: Doicești, simbolul perfect pentru „România experimentală”

Cazul Doicești-NuScale este lecția pe care nimeni nu vrea s-o învețe:
– un proiect imatur tehnologic;
– împins politic sub sloganul „viitorului energetic”;
– finanțat generos din banii unei companii de stat;
– abandonat discret când devine evident că e o gaură neagră.

Între timp, România rămâne cu același sistem energetic plin de probleme, dar cu încă o notă de plată pe masă.

Iar întrebarea „Cine răspunde pentru găurile de la Nuclearelectrica?” rămâne, deocamdată, fără răspuns. În timp ce ziarele – precum „Cotidianul Național”, prin anchetele Claudiei Marcu – arată cu degetul spre vinovați, oficialii se ascund după „reevaluări strategice” și „analize comparative”.

Pamfletul acesta nu poate recupera sute de milioane de dolari, dar poate să numească lucrurile pe nume: la Doicești nu se îngroapă doar reactoare care nu au existat niciodată, ci și ultima brumă de credibilitate a celor care se joacă de-a strategia energetică pe banii tuturor.

Ministrul Afacerilor Interne a discutat cu liderii sindicali despre salarizare, condițiile de muncă, predictibilitatea carierei și recrutarea personalului. Neacșu a transmis că actualul mecanism de plată pentru munca din zilele de repaus săptămânal va fi menținut.

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, a avut pe 29 octombrie prima întâlnire de lucru cu liderii organizațiilor sindicale și profesionale reprezentative din sistem. La discuții au participat și reprezentanți ai conducerii ministerului.

Întrevederea face parte din seria de consultări inițiate de ministru pentru identificarea unor soluții de eficientizare a activității MAI și de îmbunătățire a condițiilor de muncă.

Salarizare, carieră și condiții de muncă

Reprezentanții sindicatelor au ridicat probleme privind drepturile salariale și profesionale, stabilitatea carierei și a pensionării, precum și ocuparea funcțiilor de conducere și accesul la programe de formare.

Discuțiile au vizat, între altele, plata muncii suplimentare și a activității din zilele de repaus săptămânal, norma de hrană, decontarea cheltuielilor de transport și locuință și actualizarea unor drepturi financiare. A fost abordată și necesitatea îmbunătățirii dialogului social în structurile teritoriale.

Neacșu a afirmat că susține protejarea drepturilor câștigate de personalul MAI și identificarea unor soluții pentru menținerea acestora. Ministrul a precizat că mecanismul actual de plată pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal va fi păstrat. Eventualele majorări salariale pentru anul următor, a adăugat el, trebuie analizate în funcție de resursele bugetare disponibile.

Deficitul de personal, o prioritate

Un alt subiect central a fost deficitul de angajați și nevoia de consolidare a proceselor de recrutare și pregătire profesională. Ministrul a subliniat că menținerea personalului cu experiență și formarea noilor generații sunt esențiale pentru capacitatea operațională a ministerului.

Neacșu a indicat drept obiectiv creșterea încrederii cetățenilor în MAI, prin consolidarea instituției, pregătirea continuă a angajaților și îmbunătățirea serviciilor publice. El a evidențiat, totodată, volumul ridicat și complexitatea misiunilor ministerului, precum și importanța asigurării resurselor umane și materiale necesare. (Paul D.).

La Conferința Națională a Societății Române de Chirurgie Pediatrică, ministrul Sănătății a pledat pentru transmiterea experienței către noua generație și pentru o cultură medicală bazată pe colaborare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat la Conferința Națională a Societății Române de Chirurgie Pediatrică – SRCP 2026, unde a evidențiat responsabilitatea medicilor care îngrijesc copiii și rolul formării profesionale în viitorul specialității.

Rogobete a afirmat că generațiile tinere trebuie sprijinite să dobândească experiență și să își dezvolte competențele, iar profesorii au datoria de a le transmite cunoștințele și de a le deschide drumul.

Apel la susținerea rezidenților

Ministrul a transmis un mesaj ferm cadrelor didactice și medicilor cu experiență: rezidenții și viitorii specialiști nu trebuie considerați o amenințare profesională.

„Ar trebui să ne bucurăm că există tineri capabili să ne continue munca și să devină chiar mai buni decât noi”, a declarat acesta.

Rogobete a apreciat, totodată, solidaritatea comunității chirurgilor pediatri în perioada dificilă traversată în această vară și modul în care specialiștii și-au susținut interesele profesionale.

„Medicina modernă are nevoie de echipe”

În opinia ministrului, medicina contemporană nu poate fi practicată izolat, ci presupune colaborare, lucru în echipă și empatie. Aceste valori sunt cu atât mai importante în chirurgia pediatrică, unde medicii au în grijă atât copilul, cât și familia care își pune încrederea în echipa medicală.

Rogobete a subliniat că un profesor bun trebuie să știe și când să facă loc generației care urmează.