Amenzile zilnice pe care le primim de la UE pentru incapacitatea de a gestiona problema deșeurilor contrastează puternic cu miile de tone de gunoaie pe care Occidentul le trimite în țara noastră. Guvernul susține că unele state UE nu mai dețin capacitate de stocare a deșeurilor și preferă să le aducă în România, unde prețurile sunt de 10 ori mai mici. Printre țările care trimit cele mai multe gunoaie la noi se numără Germania, Franța, Elveția, Danemarca și Austria.
Polițiștii români de la Frontieră opresc aproape zilnic transporturi cu deșeuri provenite din statele dezvoltate care au ca destinație România, și asta în condițiile în care controalele se fac prin sondaj. Cele mai mari cantități de deșeuri au fost identificate la nivelul frontierei cu Ungaria și la nivelul frontierei cu Bulgaria, acestea reprezentând 95,6% din cantitatea totală confiscată.
În principal, deșeurile au provenit din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Elveția, Franţa, Italia, Germania, Grecia, Macedonia, Polonia, Olanda, Serbia, Slovacia, Suedia, Turcia, Ungaria și Ucraina. Potrivit Strategiei naţionale pentru managementul integrat al frontierei de stat a României 2023-2027, adoptată de Guvern, unele state membre UE nu mai dețin capacități viabile de stocare a deșeurilor, optând între a le procesa la nivel intern la costuri foarte mari sau a le depozita/transfera în România și în alte țări mai slab dezvoltate, la costuri semnificativ mai reduse. În România, prețul de depozitare la 1 tonă de deșeuri este sub 50 euro, în timp ce, în majoritatea statelor membre UE și în Marea Britanie, prețul de depozitare este de aproximativ 500 euro/tonă. Totodată, costurile mari de mediu impuse de unele state sau cele ocazionate de operațiunile de reciclare/recuperare, unde nivelul de salarizare crește mult nivelul cheltuielilor, determină, în anumite cazuri, o profitabilitate mai mare în urma comercializării legale sau ilegale a deșeurilor mixte/nesortate.
Salariile mici scad prețurile
Guvernul arată că deșeurile sunt transferate în state cu norme de mediu mai permisive sau în care forța de muncă este mai slab remunerată. Având în vedere că o serie de state din Sud-Estul Europei au semnalat amenințarea în creștere generată de traficul de deșeuri, subiectul a fost inclus în discuții privind prioritățile strategice în combaterea criminalității organizate, susține Executivul.
În context, s-a constatat că entitățile infracționale exploatează inegalitățile regionale, lacunele legislative (legislația muncii, de mediu), precum și limitările autorităților de aplicare a legii. Astfel, activitățile ilegale din acest domeniu îmbracă forma unor scheme variate de eludare a normelor și controalelor vamale.
”Traficul ilegal cu deșeuri reprezintă o activitate profitabilă pentru mediul infracțional, fiind într-o dezvoltare continuă, preconizându-se unele intenții din partea forurilor europene de adoptare a unor norme suplimentare, în vederea înăspririi sancțiunilor pentru infracțiunile de mediu. Astfel, pe măsură ce statele europene își actualizează și consolidează legislația, prin adoptarea de norme suplimentare pentru restricționarea importurilor de deșeuri, se preconizează faptul că antrepriza criminală se va adapta prin redirecționarea transporturilor de deșeuri spre țări UE mai puțin dezvoltate, cu capacități limitate de gestionare a deșeurilor, precum și spre state UE mai dezvoltate, care însă nu dețin locuri viabile de depozitare a deșeurilor. Infracționalitatea în materie de deșeuri se poate prefigura într-un fenomen, având în vedere că există unele diferențe/asimetrii între state în domeniul gestionării deșeurilor în materie de legislație, politică, cultură, cunoaștere și conștientizare”, se precizează în Strategie.
Deșeuri sub acoperire
Deși o serie de state aflate în curs de dezvoltare se bazează pe importul de materiale second-hand și deșeuri electronice, pentru a le reutiliza în obținerea de resurse și materii prime, reglementările internaționale și naționale nu au stabilite cerințe specifice clare pentru a distinge între cele două categorii, respectiv între materialele second-hand și deșeurile propriu-zise, în pofida reglementărilor stricte care interzic sau restricționează importul de deșeuri periculoase sau de altă natură, mai semnalează Guvernul. Acest aspect va crea în permanență dificultăți în diferențierea transporturilor legale de deșeuri de cele ilegale și va îngreuna aplicarea legislației în materia combaterii importurilor ilegale de deșeuri.
