Administratie
Ministerul Apărării Naționale a subliniat că includerea pensiilor militare în rândul celor catalogate drept speciale nu poate fi susținută obiectiv
Conform argumentării MApN, pensiile de care beneficiază personalul militar/polițienesc sunt pensii de serviciu acordate în mod obiectiv și justificat prin raportare la particularitățile categoriei socioprofesionale a militarilor/polițiștilor, printr-un sistem care să compenseze multitudinea de restricții/interdicții și riscuri care caracterizează exclusiv activitatea acestei categorii de personal. Actualul sistem al pensiilor militare din România nu intră în contradicție cu principiile care guvernează sistemele profesionale de securitate socială existente la nivel internațional, în cea mai mare parte a statelor membre NATO și UE sistemele de pensii militare fiind, de asemenea, reglementate prin legi diferite de cele civile.
Cadrul legislativ prin care sunt reglementate în prezent pensiile militare de stat asigură încadrarea în principalele coordonate asumate prin jalonul 215 din PNRR: nicio pensie militară nu depășește venitul obținut în perioada de activitate. Modalitatea efectivă de stabilire a cuantumului pensiei militare de stat pornește de la un procent de 65% din media soldelor/salariilor lunare și aceasta doar în cazul militarilor și polițiștilor care au o vechime de cel puțin 25 de ani.
Pentru cei cu o vechime de până la 25 de ani, cuantumul pensiei este diminuat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din această vechime. Pensia militară nu poate fi mai mare de 85% din media soldelor/salariilor lunare. În contextul în care contribuțiile obligatorii și impozitul se situează la aproximativ 45% din solda/salariul lunar brut, pensia netă reprezintă 55% din aceasta/acesta, neexistând vreo posibilitate ca pensia să depășească venitul obținut în perioada de activitate. Acest procent de 55% este cel aflat efectiv în plată pentru drepturile de pensie.
Vârsta standard de pensionare pentru militari este de 60 de ani. Referirile repetate în spațiul public la faptul că militarii se pot pensiona în jurul vârstei de 40 de ani sunt eronate. Reducerea vârstei standard de pensionare este posibilă proporțional cu perioada de vechime lucrată în diferite condiții de muncă, dar nu mai mult de 13 ani, similar sistemului public de pensii.
Din veniturile personalului militar/polițiștilor sunt reținute aceleași contribuții și impozite ca pentru salariații asigurați în sistemul public de pensii.
În situația în care s-ar considera justificată eliminarea pensiilor militare de stat și trecerea acestora în sistemul public, pentru asigurarea tratamentului egal al pensionarilor, este necesar tratamentul egal și nediscriminatoriu și pe timpul desfășurării carierei active. Ridicarea tuturor restricțiilor și interdicțiilor din timpul activității ar trebui să fie obligatorie pentru evitarea discriminării militarilor față de ceilalți cetățeni, dar ar fi incompatibilă cu particularitățile și principiile de organizare ale oricărei armate.
Realitatea geopolitică din ultimii ani, precum și angajamentele și implicarea statului român în politica de securitate și apărare comună a UE și de întărire a pozițiilor NATO în flancul estic impun menținerea unui climat de stabilitate în rândul instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională. Acest lucru se poate atinge nu doar prin modernizarea și consolidarea capacităților de apărare, ci și prin asigurarea resurselor umane suficiente, cu un grad înalt de competență și retenția acestei resurse umane în sistem pe baza unei motivări corespunzătoare.
MApN transmite că impunerea unor măsuri inechitabile în domeniul reformei pensiilor militare, care vor afecta gradul de motivare și predictibilitatea carierei militare pentru personalul aflat în activitate, va produce o destabilizare semnificativă în rândul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, care se va confrunta cu ieșirea din sistem a unui număr foarte mare de persoane, anterior adoptării măsurilor în discuție. Cea mai mare parte a personalului care îndeplinește în acest moment condițiile de acordare a pensiei militare de stat cu reducerea vârstei standard de pensionare va opta pentru deschiderea acestui drept fără a mai fi interesați de posibilitatea de a-și continua activitatea. Doar în MApN sunt peste 7.000 de militari care îndeplinesc condițiile de trecere în rezervă pe actualul sistem de pensionare. Toți sunt oameni cu experiență, mulți pe funcții de comandă și va fi imposibil pentru sistemul militar să absoarbă șocul plecării lor într-un timp scurt.
Deja, pe fondul dezbaterilor publice din ultimii ani, care aruncă, în mod nejustificat, o lumină defavorabilă asupra profesiei militare, a crescut în mod alarmant numărul demisiilor personalului din MApN. Dacă în 2020 au fost înregistrate aproximativ 500 de demisii, în 2021 numărul acestora s-a dublat (peste 1.000), iar în 2022 a fost mai mult decât dublul anului precedent.
În aceste condiții, MApN pledează pentru adoptarea de măsuri de reformă echitabile, inclusiv în domeniul pensiilor militare, dar care să țină cont de actualul context de securitate și de nevoia reală de asigurare de măsuri eficiente pentru reducerea deficitului de încadrare și creșterea gradului de retenție a personalului aflat deja în serviciul militar.
De asemenea, forțarea trecerii pensiilor militare în sistemul public contributiv ar crea o discriminare evidentă între personalul militar, care nu a beneficiat decât de o parte a creșterilor etapizate a veniturilor salariale, așa cum a fost prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în comparație cu alte categorii de personal pentru care s-au acordat în totalitate aceste drepturi. Principiul contributivității ar fi astfel aplicat unor venituri menținute pentru personalul militar la un nivel considerabil mai scăzut prin impunerea unor măsuri legislative.
Trustul de Presă al MApN
Administratie
Operațiune de amploare a Poliției de Frontieră: Șase autoturisme furate, evaluate la 2 milioane de lei, interceptate
Poliția de Frontieră Română a dat o lovitură semnificativă rețelelor de traficanți de autoturisme furate, interceptând, în doar câteva zile, șase vehicule a căror valoare cumulată depășește două milioane de lei. Acțiunile, desfășurate de Garda de Coastă, alături de inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră Giurgiu și Iași, demonstrează eficacitatea colaborării interne și internaționale în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Bilanț impresionant: Peste 2 milioane de lei, recuperate în trei zile
Într-o serie de operațiuni coordonate, polițiștii de frontieră au depistat șase autoturisme care figurau în atenția autorităților europene. Trei dintre acestea fuseseră chiar dezmembrate, într-o tentativă elaborată de a le disimula proveniența și de a le exporta ilegal. Valoarea totală estimată a bunurilor recuperate se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, conform estimărilor Poliției de Frontieră.
Schema sofisticată din Portul Constanța: Caroserii dezmembrate, motoare ascunse
Un caz elocvent de ingeniozitate infracțională, dejucat de autorități, a avut loc în Portul Constanța, între 26 și 28 ianuarie. Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu ofițeri Frontex, au derulat o acțiune de prevenire și combatere a traficului internațional de autovehicule furate. În baza unei analize de risc, aceștia au efectuat un control amănunțit asupra unei semiremorci înmatriculate în Polonia, care transporta trei caroserii auto, lipsite de motoare și alte componente esențiale, declarate în documente ca „piese auto uzate”. Verificările au scos la iveală că seriile de șasiu înscrise nu erau autentice. Extinderea controlului a dus la identificarea unei a doua semiremorci, în care se aflau motoarele, cutiile de viteze și celelalte componente aparținând caroseriilor. Prin coroborarea datelor, s-a stabilit că două dintre autoturisme fuseseră furate din Germania, iar cel de-al treilea din Suedia. Întregul ansamblu de bunuri – caroserii și piese componente – a căror valoare se ridică la aproximativ 320.000 de euro (circa 1,6 milioane de lei), a fost indisponibilizat la sediul Gărzii de Coastă. A fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Pe firul hoților: De la Norvegia la Frontiera de Est
Un alt caz notabil a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au depistat un autoturism furat din Norvegia. Vehiculul, evaluat la 216.000 de lei, era transportat pe o platformă de către un cetățean ucrainean. Conducătorul auto a declarat că achiziționase autovehiculul de la o persoană cunoscută, prin intermediul unei platforme online, fără a fi la curent cu situația juridică a acestuia. Și în acest caz, autoturismul a fost indisponibilizat, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, au precizat reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Intervenții rapide la Punctele de Trecere: Giurgiu, pe urmele mașinilor dispărute
În ultimele două zile, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat, de asemenea, două autoturisme urmărite în vederea confiscării, semnalate de autoritățile din Ungaria și Germania. În ambele situații, s-au întocmit dosare penale pentru tăinuire. Mai mult, în cazul unuia dintre conducătorii auto, verificările au relevat că acesta nu deținea permis de conducere, fiind cercetat și pentru această infracțiune. Autovehiculele, cu o valoare totală de 150.000 de lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor, au informat oficialii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
Cheia succesului: Cooperare internațională și schimb de informații
Aceste rezultate subliniază importanța cooperării constante dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile partenere externe. Schimbul operativ de informații s-a dovedit a fi un element esențial în combaterea infracționalității transfrontaliere, consolidând eforturile de a securiza granițele și de a proteja bunurile cetățenilor, atât la nivel național, cât și european. (Paul D.).
Administratie
Adio, birocrație! Agricultura ecologică și silvicultura românească intră în era digitală
Un nou suflu de modernizare traversează sectorul agricol și silvic din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat lansarea unui proiect ambițios de digitalizare, menit să simplifice radical procedurile administrative și să elibereze fermierii și silvicultorii de povara hârtiilor și a drumurilor inutile. Promisiunea este clară: mai puțină birocrație, mai mult timp dedicat producției și gestionării eficiente a resurselor.
Modernizarea la cheie: Un pas decisiv spre eficiență
Inițiativa, descrisă de Ministerul Agriculturii ca un „pas major spre modernizare”, vizează implementarea unui sistem digital integrat. Acesta va aduce servicii publice modernizate și proceduri simplificate, contribuind la o interacțiune fluidă între cetățeni și instituțiile statului. Obiectivul principal este eliminarea barierelor birocratice care, până acum, au îngreunat activitatea în două sectoare vitale pentru economia românească: agricultura ecologică și regimul silvic.
Beneficii concrete: Simplificare și transparență pentru agricultori și silvicultori
Ce înseamnă această transformare pentru miile de fermieri ecologici și pentru profesioniștii din domeniul silvic? Impactul este direct și pozitiv. Ei vor beneficia de:
- Servicii publice digitalizate și proceduri simplificate, accesibile online.
- Integrare cu baze de date naționale și europene, ceea ce elimină necesitatea de a depune repetat acte pe care statul le deține deja – un adevărat „fără drumuri inutile”.
- Eficiență sporită în relația cu instituțiile MADR și Garda Forestieră Națională, traducându-se în timpi de răspuns reduși și procese administrative accelerate.
Investiție europeană în viitor: Peste 39 de milioane de lei pentru digitalizare
Proiectul de digitalizare nu este doar o promisiune, ci o realitate susținută financiar. Cu o investiție totală de peste 39 de milioane de lei, inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF). Această susținere financiară externă subliniază importanța strategică a digitalizării pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității în sectoarele agricol și forestier românesc. Prin această abordare modernă, România își aliniază practicile la standardele europene, consolidând un viitor mai eficient și mai productiv pentru agricultorii și silvicultorii săi.
Administratie
Renașterea gigantului farmaceutic: UNIFARM SA, de la insolvență la stabilitate financiară și strategică
Un veritabil miracol economic se petrece în sânul sistemului medical românesc, acolo unde UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. De la pragul insolvenței, cu datorii istorice ce păreau insurmontabile, UNIFARM se prezintă astăzi ca o entitate puternică și stabilă financiar, un pilon de încredere sub autoritatea Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a felicitat echipa pentru acest parcurs remarcabil.
Datorii istorice, sterse complet: Performanța financiară a unei companii de stat
Cifrele prezentate de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbesc de la sine despre anvergura acestei redresări. În 2022, UNIFARM se confrunta cu o povară financiară copleșitoare: datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard reprezentau obligații către bugetul de stat. Astăzi, situația este radical schimbată: „Aceste datorii sunt zero. Vorbim despre o reducere de 100% a obligațiilor financiare și despre readucerea companiei pe baze solide”, a subliniat Ministrul Rogobete. Mai mult, compania a înregistrat un rezultat net cumulat de aproape un miliard de lei, demonstrând o gestionare eficientă și profitabilă.
Raportul de activitate pentru perioada 2022-2026 ilustrează o creștere exponențială a indicatorilor financiari:
- Cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei în prezent, marcând o creștere de peste 246%.
- Capitalurile proprii au făcut un salt impresionant, de la -708 milioane lei la +68 milioane lei, o corecție de peste 770 milioane lei, punând capăt anilor de dezechilibre majore. În 2022, UNIFARM înregistra pierderi de peste 400 milioane lei și un risc real de insolvență. „Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate”, a adăugat Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Extindere operațională fără precedent: Portofoliu, rețea și certificări
Dincolo de redresarea financiară, UNIFARM a cunoscut o expansiune operațională semnificativă, consolidându-și rolul vital pe piața farmaceutică din România. Portofoliul de produse a crescut de la doar 3 molecule active la peste 1.300 de produse, diversificându-și considerabil oferta. Rețeaua de distribuție deservește acum sute de spitale și mii de farmacii, asigurând o acoperire extinsă la nivel național. Această evoluție a fost însoțită de obținerea unor certificări esențiale, precum autorizația pentru un depozit central GDP (Good Distribution Practice), certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață.
Un sprijin real pentru sistemul sanitar: Intervenții cheie în perioada de criză
Între 2023 și 2025, UNIFARM a demonstrat că este mai mult decât o companie cu performanțe financiare, transformându-se într-un sprijin esențial pentru sistemul sanitar, capabilă să intervină rapid în situații critice.
- A furnizat produse derivate din plasmă, vitale pentru numeroase tratamente.
- A asigurat livrarea de noradrenalină către aproape 300 de unități sanitare.
- A distribuit antivirale esențiale pentru spitale și farmacii.
- A livrat peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile, acoperind nevoi masive.
Toate aceste acțiuni „arată capacitatea companiei de a interveni rapid atunci când apar blocaje în piață”, a conchis Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Lecția UNIFARM: Rigoare, responsabilitate și consecvență
Transformarea UNIFARM SA este un exemplu elocvent despre modul în care o companie publică strategică poate fi redresată și adusă la performanță. „Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a afirmat Alexandru Rogobete. De la o vulnerabilitate sistemică, UNIFARM a devenit astăzi „un sprijin real pentru pacienți și pentru spitale”, un rezultat salutat de Ministrul Sănătății, care a transmis felicitări conducerii și întregii echipe UNIFARM SA pentru acest parcurs excepțional.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 16 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 16 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



