Anchete
Deși știa de problemele de la Euroins, ASF a indus în eroare BERD pentru a cumpăra acțiuni la compania bulgară/Statul român este acționar la BERD.
Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost înființată în 1991 cu misiunea de a ajuta crearea unei ,,noi Europe centrale și de Est” post-războiul Rece. Statul român este unul dintre acționari și a subscris la capital 144,07 milioane de Euro (corespunzător celor 14.407 de acțiuni pe care le deține.
Reprezentantul României, ca acționar, în board-ul guvernatorilor BERD este ministrul de finanțe, în prezent Adrian Câciu iar alternanța o asigură guvernatorul BNR (pentru totdeauna Mugur Isărescu), dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.
Câștigurile BERD sunt și câștigurile statului român, ca acționar. Pierderile BERD sunt și pierderile statului român. Mușamalizarea solvabilității Euroins cu complicitatea conducerii ASF, începând cu anul 2021, reprezintă pierdere pentru statul român și inducere în eroare a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Pentru că:
În anul 2021, BERD a devenit acționarul Grupului de Asigurări Euroins din Bulgaria (EIG). Detalii AICI și AICI. Anunțul a fost făcut în Octombrie 2021, BERD devenind acționar cu până la 10% din compania mamă a Euroins România (care reprezintă și cea mai mare parte din Grupul de Asigurări Euroins Bulgaria). BERD a decis în Octombrie 2021 să pună 30 de milioane de Euro în grupul bulgar de asigurări convins fiind de soliditatea companiei Euroins România.
În ancheta Ziarului Libertatea citată de Bursa, rezultă fără putință de tăgadă că Nicu Marcu și conducerea ASF-ului au devenit complici încă din martie 2021 la mușamalizarea solvabilității companiei Euroins România:
,,Echipa de control ASF a constat că potrivit raportărilor transmise ASF la data de 31 Martie 2021, societățile de asigurare au raportat un număr de 9.357 de dosare de daună în care Euroins are calitatea de pârât în timp ce societatea a raportat un număr de 2.860 de dosare, rezultând o diferență de 6.716 dosare de daună care nu au fost raportate în valoare de 64.161.357 de lei”.
Nicu Marcu și ASF au preferat să permită continuarea neregulilor la Euroins. Diferența de 64 de milioane reprezenta doar o mică parte din falsificarea solvabilității prin neraportare, respectiv doar componenta pe care Euroins, dacă ar fi achitat ceea ce refuza în procese către societățile de asigurare care s-au îndreptat în regres spre Euroins, ar fi trebuit să aibă ca și bani pentru solvabilitate. În realitatea, suma era mult mai mare de 64 de milioane de lei, întrucât Euroins nu raporta nici toate litigiile, cu știința și acceptul ASF.
Simplu spus, litigiile în regres reprezintă situații gen în care eu sunt asigurat CASCO la o altă societate de asigurare, mă accidentează un asigurat Euroins, eu îmi repar mașina prin asigurarea CASCO după care societatea mea de asigurare se îndreaptă în regres spre Euroins. Numai că Euroins ,,ascundea” față de ASF, cu complicitatea acestora și litigii cu persoane fizice/juridice altele decât cu societățile de asigurare care se îndreptau în regres, pentru mușamalizarea solvabilității. Cu complicitatea ASF.
Spun despre complicitatea ASF pentru că Autoritatea, care are un vast departament juridic propriu, putea și era obligată printr-o relativ simplă consultare a portalului instanțelor de judecată să descopere toate procesele pe care Euroins nu le raporta. Dacă nu a făcut-o, vorbim despre complicitate a ASF-ului prin inacțiuni, timp în care permitea unei societăți nesolvabile să emită polițe RCA în continuare, la prețuri duble, în loc să ia măsurile legale.
Un alt document prezentat de Libertatea și datat 31 August 2021 (documentul AICI) demonstrează că Euroins nu raporta nici litigiile cu alte persoane decât societățile de asigurare care s-au îndreptat în regres:

Așadar, ASF știa încă din martie 2021 despre mușamalizarea solvabilității Euroins și a devenit complice la ea, inducând în eroare BERD, la care chiar statul român este acționar.
Cu alte cuvinte, supreveghetorul statului ASF – condus de Nicu Marcu fraudează statul român, acționar la BERD, prin inducerea în eroare în ceea ce privește solvabilitatea Euroins România – cea mai mare parte din EIG la care BERD urma să devină acționar cu până la 10%.
Inducerea în eroare de către ASF a însuși statului român, care ese acționar BERD altături de SUA (acționar cu capital de 30 de miliarde de Euro (peste 3 milioane de acțiuni), Canada – peste 10 miliarde de Euro, Germania – peste 25 de miliarde de Euro și alte zeci de țări) este evidentă din mesajul transmis la intrarea în actionariatul Grupului de Asigurări Euroins din Bulgaria, chiar de către Mark Davis – Directorul Regional BERD pentru România și Bulgaria, în 5 Octombrie 2021, la semnarea acordului (comunicatul integral îl găsiți AICI):

Așadar, ASF garanta SUA, României și celoralați acționari ai BERD, inclusiv la 5 Octombrie 2021 că asigurările Euroins din România sunt ,,de calitate”, ,,avansate” și ,,de încredere”. Asta la 6 luni după ce ASF știa de mușamalizarea solvabilității Euroins și avea obligația instituirii administrării speciale pentru refacerea solvabilității
BERD era ,,încântată” pe baza asigurărilor date de ASF, care lucra ,,în paralel” cu BERD referitor la ,,un proces de decontare directă în beneficiul consumatorului și al sectorului asigurărilor din România”. În timp ce respingerea a mii de dosare de daună, fără evaluare, sau neraportarea cu știința ASF a tuturor dosarelor din instanță dovedesc o altă realitate: o graniță foarte fină între asigurările unei companii care mușamalizează solvabilitatea și hârtia de împachetat brânză.
Desigur, BERD, ca și alte instituții internaționale aveau la acea dată o anumită naivitate alimentată prin inducerea în eroare de către ASF, referitor la societățile care sifonează sume din România o fac cu complicitatea supraveghetorului. Ca City Insurance (delapidare, falsuri și complicități multiple) sau ca Euroins în ceea ce privește mușamalizarea indicatorilor de solvabialitate.
Ar fi investit SUA, România și ceilalți acționari BERD 30 de milioane de Euro la compania mamă Euroins dacă ar fi știut că există complicitatea supraveghetorului în mușamalizarea solvabilității?
Ar fi investit BERD dacă avea cunoștințe de ,,faptele penale” pentru fapte cunoscute de ASF anterior contractului, la adresa conducerii Euroins?
Înclin să cred că nu. Pentru că ASF, la acel moment, mai dăduse o asigurare către BERD: că va introduce decontarea directă obligatorie în România, un serviciu auxiliar și care nu are cum să fie obligatoriu.
Despre aceasta am scris încă din 31 ianuarie 2021, în acest articol, că nu reprezintă decât o complicitate a conducerii ASF pentru a perpetua frauda ,,celor care sifonează societățile de asiguare” – în fapt se urmărea ca City Insurance și Euroins să nu aducă capital ci, prin scumpiri, asigurații să îi capitalizeze chiar ei pe cei care îi fraudau fie delapidări la scutul ASF (City Insurance) fie prin mușamalizări ale solvabilității la scutul ASF (Euroins).
Introducerea decontării directe obligatorii prin ordonanță de urgență – nematerializată (o scumpire generalizată care ar fi luat peste noapte un miliard de lei DE LA asigurați și i-ar fi dat societăților sifonare sau nu), era motivată de către Nicu Marcu prin nota de fundamentare astfel: ,,situația extraordinară apărută în contextul BREXIT”:

Și mai este ceva:
În mod normal, ministrul finanțelor, Adrian Câciu, ca reprezentant al României în acționariatul și conducerea BERD, ar trebui să fie primul care să ceară demiterea conducerii ASF și a lui Nicu Marcu pentru inducerea în eroare în ceea ce privește solvabilitatea societății Euroins România, care a stat la baza deciziei de investiție BERD. Dar nu o va face.
De ce nu va cere Adrian Câciu demiterea conducerii ASF, cu riscul de a părea complice la fraudă.
Deja Câciu ar fi trebuit să ceară demiterea conducerii ASF în urma falimentului City Insurance, care a produs și va mai produce și o gaură semnificativă la buget (prin devalizarea Fondului de Garantare a Asiguraților și prin garanțiile de asigurare date de City Insurance pentru contracte publice care valorează fix cât hârtia igienică). O bună parte din fraudă (noi contracte RCA emise și noi polițe de asigurări emise de City Insurance) au fost realizate cu complicitatea conducerii ASF, care deja știa despre extrasul de cont falsificat de la City Insurance.
Nicu Marcu a avut grijă să și-l subordoneze pe ministrul finanțelor, Adrian Câciu. I-a angajat fosta nevastă.
Din declarațiile de avere rezultă cu fosta soție a lui Adrian Câciu, Mihaela Panduru a fost angajată de instituția condusă de Nicu Marcu, întâi la Institutul de Studii Financiare din Subordinea ASF, iar apoi promovată, în 2021, de Nicu Marcu, ca ,,auditor intern” în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară. Adică ,,anti-frauda” din ASF, care ar fi trebuit să descopere complicitatea funcționarilor din ASF la fraudele de la City Insurance și la mușamalizarea sovlabilității de la Euroins.

Între Adrian Câciu și Mihaela Panduru pare să fi dispărut demult scânteia, pentru că în scris, ministrul finanțelor nu mai știe când a divorțat, în 2009 sau în martie 2010, deși încă au bunuri comune și în 2022:


Adrian Câciu și fosta soție Mihalea Panduru, încă nu și-au găsit timp de partaj nici în 2021, anul în care fosta soție a ministrului a fost angajată întâi în Institutul de Studii Financiare din ASF – cel târziu în martie 2021 și apoi avansată ca auditor intern ASF. În aceeași perioadă Câciu făcea tranziția de la ,,strateg economic” al PSD (partid care l-a numit pe Nicu Marcu Președinte ASF) la cea de ministru de finanțe.
Interesant este și că noul auditor intern al ASF, Mihaela Panduru își ascunde/anonimizează în declarația de avere faptul că este fosta soție a lui Câciu și că au interese financiare comune, partajul nefiind încă făcut:
Iată ce arată declarația de avere a Mihaelei Panduru, deși are obligația legală a trecerii co-proprietarului (Adrian Câciu):

Adrian Câciu nu a obținut în schimb ,,privilegiul” de a nu trece co-proprietarul în declarația de avere, prin urmare aflăm din declarația lui de avere ceea ce ascunde Mihaela Panduru. E drept că în declarația de avere a ministrului finanțelor ,,dispar” 68 de metri pătrați din casa de locuit

Concluziv:
Poate că este o coincidență că Nicu Marcu a angajat-o pe fosta soție a lui Adrian Câciu. Deși având în vedere și alte exemple de soți sau soți, foști sau actuali, angajați în ASF (spre exemplu soția lui Ionuț Mișa sau fostul soț al Liei Olguta Vasilescu – cel care a fost promovat vicepreședinte ASF și a semnat ieșirea din redresare a City Insurance pe baza extrasului de cont falsificat). Dar argumente împotriva coincidenței ar putea fi că ASF nu are inițiativă legislativă ca să treacă toate mizeriile de legi cu urgență în 2021 motivată gen ,,Brexit”. Și are nevoie de Ministerul Finanțelor.
Însă, așa cum arată derularea faptelor la Euroins, e greu de tras altă concluzie logică decât că ASF a indus în eroare BERD pentru a cumpăra acțiuni la compania bulgărească, deși ASF știa de problemele de solvabilitate de la Euroins și le mușamaliza chiar ea.
Poate că este o premieră în care o autoritate a statului român, prin Președintele său, Nicu Marcu, devine complice la fraudarea intereselor financiare ale statului român, care l-a numit acolo (prin inducerea în eroare a BERD) .
Deși, despre apetența lui Nicu Marcu de a frauda societățile în care statul român este acționar, spre exemplu Poșta Română, printr-o achiziție trucată pentru ca NIcu Marcu pur și simplu să fure TVA de la Poșta Română sub pretextul unui ,,proiect de cercetare”, statul român trebuia să știe. Și să sancționeze. Nefăcând-o, devine complice.
Articolul despre escorcarea Poștei Române prin furt de TVA și licitație trucată, l-am publicat AICI, în 12 mai 2021, mai precizeaza sursa citata.
Dată la care ASF și Nicu Marcu erau încă complici la frauda de la City Insurance (știau de extrasul de cont falsificat și lăsau în continuare City să emită polițe și asigurări de garanții) și la mușamalizarea solvabilității Euroins. (Cerasela N.).
Anchete
Victorie cu ecou târziu: Curtea Constituțională cere lege organică pentru numirea inspectorilor judiciari
O decizie fundamentală pentru claritatea legislativă în domeniul justiției a fost pronunțată miercuri, 1 aprilie 2026, de Curtea Constituțională a României (CCR). Instanța a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de judecătorii Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor din România (FJR), și Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, declarând neconstituțional un fragment din vechea Lege 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit publicației Lumea Justiției, deși reprezintă o victorie esențială pentru statul de drept, decizia vine însă „prea târziu”.
O decizie așteptată, dar cu un gust amărui
Litigiul a pornit în 2020, când judecătorii Călin și Muntean au dat în judecată Inspecția Judiciară la Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 451/54/2020. Excepția de neconstituționalitate viza art. 70 alin. 2 teza finală din Legea 317/2004, care stipula că „Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului (de numire a inspectorilor judiciari) se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Problema fundamentală sesizată de reclamanți a fost că o componentă esențială a statutului magistraților, precum modalitatea de numire a inspectorilor judiciari, era reglementată printr-un act infra-legal (un simplu ordin), în condițiile în care Constituția României, prin art. 73 alin. 3 lit. l), impune ca tot ceea ce ține de sistemul judiciar să fie reglementat exclusiv prin lege organică.
Ironia situației, așa cum subliniază Lumea Justiției, rezidă în faptul că această carență legislativă a fost deja corectată în 2022 de către fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a detaliat mecanismul concursului de admitere la Inspecția Judiciară prin noua Lege CSM nr. 305/2022, înlăturând astfel vidul legislativ și aducând reglementarea la nivel de lege organică. Astfel, victoria obținută acum la CCR de către judecătorii Călin și Muntean este, din punct de vedere practic, una cu un ecou întârziat, nu din vina lor, ci a timpului îndelungat de soluționare a dosarului la Curtea Constituțională.
Argumentele Curții: Principiile statului de drept, încălcate
Într-un comunicat oficial, Curtea Constituțională a detaliat argumentele care au stat la baza deciziei sale. CCR a constatat că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consfințesc caracterul de stat de drept al României și principiul legalității, cu accent pe supremația legii. De asemenea, a fost încălcat și art. 73 alin. (3) lit. l) din Legea Fundamentală, care impune reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public.
Curtea a reafirmat că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat prin lege organică (cum este și cazul inspectorilor judiciari, dată fiind similitudinea cu statutul judecătorilor și procurorilor), aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie stabilite prin lege organică, nu prin acte administrative inferioare.
O victorie cu majoritate, nu unanimitate
Decizia Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi, nu în unanimitate, fapt ce deschide posibilitatea existenței unor opinii separate. Motivarea completă a soluției pronunțate de CCR, care va fi publicată în Monitorul Oficial, este așteptată cu interes pentru a elucida toate argumentele și interpretările juridice care au stat la baza acestei hotărâri, ce este definitivă și general obligatorie. (Irinel I.).
Anchete
Impas la CSM, undă verde la Cotroceni: Ministrul Justiției, decisiv în numirile cheie de la parchete
O situație tensionată și deja familiară în justiția românească a atins un punct culminant. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a eșuat din nou în emiterea avizelor pentru procurorii Marius Voineag și Alex Florența, propuși pentru funcțiile de adjuncți la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Acest blocaj repetat, dezvăluit de publicația Lumea Justiției, îi conferă Ministrului Justiției, Radu Marinescu, „mână liberă” pentru a înainta propunerile direct Președintelui României, Nicușor Dan, deblocând astfel o serie de numiri esențiale la vârful Parchetelor.
Blocaj recidivant: Vot strâns, fără soluție la vârful parchetelor
Așa cum s-a întâmplat și în ședințele anterioare, avizarea celor doi procurori, Alex Florența și Marius Voineag (foto stânga-dreapta), s-a lovit de un impas decisiv. Potrivit minutelor CSM, citate de Lumea Justiției, voturile au fost egal distribuite: trei „pentru” și trei „împotrivă”. Această paritate a împiedicat formarea unei majorități și, implicit, emiterea unui aviz consultativ, lăsând deschisă problema numirilor pentru aceste poziții cheie în structura procurorilor.
Timpul expiră: Ministrul Radu Marinescu are „mână liberă” de joi
Contextul procedural este crucial: Secția pentru procurori a CSM nu mai are programată nicio ședință în această săptămână. Mai mult, joi, 2 aprilie 2026, se împlinește termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru ca CSM să emită avizul consultativ. Conform prevederilor legale, în absența acestui aviz în termenul stabilit, Ministrul Justiției poate înainta propunerile Președintelui României chiar și fără poziția Consiliului. Această evoluție îi conferă Ministrului Radu Marinescu oportunitatea de a tranșa problema numirilor.
Sfârșitul „telenovelei” Florența-Voineag-CSM: Ce urmează pentru marile parchete?
„Telenovela” blocajului din CSM, centrată în jurul numirilor lui Florența și Voineag, pare să-și găsească deznodământul. Se anticipează că Ministrul Justiției va trimite Președintelui Nicușor Dan nu doar propunerile pentru cei doi adjuncți, ci toate nominalizările pentru funcțiile de șefi și adjuncți ai marilor parchete: Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și DIICOT. Așteptarea este acum îndreptată către ziua de joi, când procesul de numire va intra în faza finală. Deciziile luate în aceste zile vor avea un impact semnificativ asupra stabilității și funcționalității sistemului judiciar românesc.
Extras din minutele Secției pentru procurori din CSM:
- Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului ALEX-FLORIN FLORENȚA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)”
- Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului general al PICCJ: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului MARIUS-IONUȚ VOINEAG, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)” (Irinel I.).
Anchete
Justiția nu iartă: Judecătorul Ciprian Ghiță, sancționat disciplinar, pierde definitiv la Înalta Curte
Chiar în momentul în care primea decretul prezidențial de pensionare, judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a încasat o nouă înfrângere juridică la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Potrivit dezvăluirilor publicației Lumea Justiției, magistratul a eșuat, pentru a doua oară, în tentativa sa de a anula sancțiunea disciplinară care prevedea tăierea cu 25% din salariu timp de un an.
Abaterea disciplinară: Favoritismul, taxat dur
Sancțiunea, aplicată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), viza abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. m din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Această prevedere incriminează „folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”. O acuzație gravă, ce subliniază nevoia de integritate absolută în sistemul judiciar.
Drumul sinuos al recursurilor: Două eșecuri la ICCJ
Primul eșec notabil pentru judecătorul Ghiță a avut loc în octombrie 2025, când ICCJ i-a menținut pedeapsa, operând doar o schimbare a încadrării juridice, dar confirmând fondul deciziei disciplinare. Luni, 30 martie 2026, soarta s-a repetat, marcând finalul acestei bătălii juridice. Fostul magistrat a încercat o cale extraordinară de atac – revizuirea – împotriva deciziei ICCJ de anul trecut. Completul de judecată al Înaltei Curți, format din judecătorii Mariana Constantinescu, Elena-Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isailă și Cristina Truțescu, a respins cererea de revizuire „ca nefondată”.
Verdictul final: Pensia, cu gust amar
Minuta deciziei nr. 65/2026 din dosarul nr. 2273/1/2025 este clară și definitivă: „Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ghiţă Ciprian Alexandru împotriva deciziei nr. 150 din 20 octombrie 2025 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 1451/1/2025. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026”. Această hotărâre subliniază că, indiferent de statutul profesional, responsabilitatea pentru abaterile disciplinare persistă, iar justiția, chiar dacă lentă, își urmează cursul. Pentru judecătorul Ghiță, decretul de pensionare este acum umbrit de această decizie irevocabilă, care reafirmă principiul că nimeni nu este mai presus de lege. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileCircul groazei de la IPJ Prahova – DOCUMENTE: De la sefi incompatibili la polițiști „clarvăzători” și „transcriitori creativi” – O opera de bufă în regia impunității, pe banii noștri!
-
Exclusivacum 3 zilePușcăria pe persoană fizică: Când lanțurile le poartă angajații, Nu deținuții!
-
Exclusivacum 3 zileNAN, MAESTRUL FORAJELOR FANTOMĂ: COCA-COLA PLOIEȘTI, O FABRICĂ DE COȘMARURI CU APĂ „NECONFORMĂ” ȘI AUTORITĂȚI „CONFORME” CU ȘPAGA!
-
Exclusivacum 2 zileToxicitatea tăcută a „scutului” antigrindină – Bomba ecologică a iodurii de argint, după două decenii de opacitate!
-
Exclusivacum 2 zilePloiești: Orașul-experiment unde banul public e un banc prost, iar competența, o legendă urbană!
-
Exclusivacum 3 zilePloiești: Cronica unei apocalipse recurente! Cum ne ingropăm în deșeuri și datorii, sub privirile politice „neutre”
-
Exclusivacum 4 zileMăcelul pensiilor militare: Planul Bolojan – Jefuirea sistemului sub abracadabra ‘reformei’ fără sfârșit!
-
Exclusivacum 3 zileJudecătorul fantomă din Buzau și hotărârea-model: Când justiția se face la indigo, dar indigo-ul e expirat! DOCUMENTE!



