Anchete
USR vrea sa desfiinteze DGIPI/USR – formatiune politica care a fost infiintata de aripa SRI condusa candva de Florian Coldea
Manevra de proportii marca USR. Miercuri dimineata, 11 ianuarie 2023, presedintele USR Catalin Drula (foto) a iesit la rampa sustinand sus si tare ca “DGIPI trebuie desfiintat” intrucat ar fi un serviciu dubios “aflat la brelocul ministrilor de Interne”, dezvaluie Lumea Justitiei.
Ca un facut, reactia liderului USR a venit imediat dupa ce cu jumatate de zi inainte publicatia oengista recorder a aruncat pe piata un filmulet intitulat “Puterea din umbra”, cu pretentia ca ar constitui o mare investigatie din lumea tenebroasa a serviciilor secrete. Ne-am uitat si noi pe filmulet, care in fapt contine jelaniile sub acoperire sau asumate ale unor fosti lucratori din structurile specializate ale MAI, care s-au aratat foarte suparati ca li s-a ridicat certificatul ORNISS de acces la informatiile clasificate. Cu totii au facut pe niznaii ca nu stiu motivele pentru care li s-a ridicat ORNISS-ul si pentru care au ajuns sa fie repartizati la dirijare de circulatie sau politia scolara. Numai ca daca stai si analizezi ce se afirma reies urmatoarele: la chemarea unor sefi din IGPR lucratorii specializati de la DOS, deci nu de la DGIPI, au dat buzna sa depisteze daca in birourile maharilor cu epoleti au fost plantate microfoane si camere de supraveghere. Si ce sa vezi, respectivii au recunoscut ca au gasit asa ceva, dar ca nu s-au atins de ele. Mirosim ca in toata aceasta afacere in care cineva a transpirat ca s-au pus microfoane la marii sefi din Politie s-a obstructionat o operatiune speciala. Aveau cumva respectivii ofiteri in fisa postului dreptul sa faca deparazitari de microfoane in vreo institutie? Ca detinatori de certificate ORNISS respectivii specialisti nu stiau ca trebuie sa se abtina de la asemenea indeletniciri care excedau fisei postului? Dovada ca stiau ca nu fac ce trebuie e ca in investigatia recorder au recunoscut ca atunci cand au gasit microfoanele ascunse au refuzat sa se atinga de ele, ba chiar au admis ca atunci cand le-au depistat unele echipamente functionau si inregistrau in direct. Deci stiau ca se risca… Si atunci nu era normal sa li se ridice certificatul de acces la informatii clasificate? Pai daca in respectivele incaperi echipamentele erau instalate de DGIPI cu mandate de siguranta nationala (in investigatie nu se afirma ca nu au existat), atunci nu s-a dejucat cumva o operatiune speciala dintr-un dosar penal?
Auzim pe surse ca marea investigatie gazetareasca l-ar fi avut ca sursa pe procurorul militar Bogdan Pirlog, care apare chiar in filmuletul recorder si care este cunoscut ca mare simpatizant #rezist. Acum, nu stim daca el este cel care le-a spus jurnalistilor pe cine sa intervieveze, dar avand in vedere cine este personajul nu ne-ar mira deloc. Cu siguranta la DGIPI se stiu mai multe, mai precizeaza sursa citata.
In concluzie, nu puneti botul la “marele reportaj” care nu miroase a altceva decat a rafuiala a serviciilor secrete, stiut fiind ca pe DGIPI s-au batut multi, inclusiv SRI, precum si faptul ca USR ca formatiune politica a fost infiintata de aripa SRI condusa candva de Florian Coldea. (Irinel I.).
Anchete
Victorie cu ecou târziu: Curtea Constituțională cere lege organică pentru numirea inspectorilor judiciari
O decizie fundamentală pentru claritatea legislativă în domeniul justiției a fost pronunțată miercuri, 1 aprilie 2026, de Curtea Constituțională a României (CCR). Instanța a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de judecătorii Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor din România (FJR), și Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, declarând neconstituțional un fragment din vechea Lege 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit publicației Lumea Justiției, deși reprezintă o victorie esențială pentru statul de drept, decizia vine însă „prea târziu”.
O decizie așteptată, dar cu un gust amărui
Litigiul a pornit în 2020, când judecătorii Călin și Muntean au dat în judecată Inspecția Judiciară la Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 451/54/2020. Excepția de neconstituționalitate viza art. 70 alin. 2 teza finală din Legea 317/2004, care stipula că „Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului (de numire a inspectorilor judiciari) se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Problema fundamentală sesizată de reclamanți a fost că o componentă esențială a statutului magistraților, precum modalitatea de numire a inspectorilor judiciari, era reglementată printr-un act infra-legal (un simplu ordin), în condițiile în care Constituția României, prin art. 73 alin. 3 lit. l), impune ca tot ceea ce ține de sistemul judiciar să fie reglementat exclusiv prin lege organică.
Ironia situației, așa cum subliniază Lumea Justiției, rezidă în faptul că această carență legislativă a fost deja corectată în 2022 de către fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a detaliat mecanismul concursului de admitere la Inspecția Judiciară prin noua Lege CSM nr. 305/2022, înlăturând astfel vidul legislativ și aducând reglementarea la nivel de lege organică. Astfel, victoria obținută acum la CCR de către judecătorii Călin și Muntean este, din punct de vedere practic, una cu un ecou întârziat, nu din vina lor, ci a timpului îndelungat de soluționare a dosarului la Curtea Constituțională.
Argumentele Curții: Principiile statului de drept, încălcate
Într-un comunicat oficial, Curtea Constituțională a detaliat argumentele care au stat la baza deciziei sale. CCR a constatat că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consfințesc caracterul de stat de drept al României și principiul legalității, cu accent pe supremația legii. De asemenea, a fost încălcat și art. 73 alin. (3) lit. l) din Legea Fundamentală, care impune reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public.
Curtea a reafirmat că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat prin lege organică (cum este și cazul inspectorilor judiciari, dată fiind similitudinea cu statutul judecătorilor și procurorilor), aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie stabilite prin lege organică, nu prin acte administrative inferioare.
O victorie cu majoritate, nu unanimitate
Decizia Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi, nu în unanimitate, fapt ce deschide posibilitatea existenței unor opinii separate. Motivarea completă a soluției pronunțate de CCR, care va fi publicată în Monitorul Oficial, este așteptată cu interes pentru a elucida toate argumentele și interpretările juridice care au stat la baza acestei hotărâri, ce este definitivă și general obligatorie. (Irinel I.).
Anchete
Impas la CSM, undă verde la Cotroceni: Ministrul Justiției, decisiv în numirile cheie de la parchete
O situație tensionată și deja familiară în justiția românească a atins un punct culminant. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a eșuat din nou în emiterea avizelor pentru procurorii Marius Voineag și Alex Florența, propuși pentru funcțiile de adjuncți la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Acest blocaj repetat, dezvăluit de publicația Lumea Justiției, îi conferă Ministrului Justiției, Radu Marinescu, „mână liberă” pentru a înainta propunerile direct Președintelui României, Nicușor Dan, deblocând astfel o serie de numiri esențiale la vârful Parchetelor.
Blocaj recidivant: Vot strâns, fără soluție la vârful parchetelor
Așa cum s-a întâmplat și în ședințele anterioare, avizarea celor doi procurori, Alex Florența și Marius Voineag (foto stânga-dreapta), s-a lovit de un impas decisiv. Potrivit minutelor CSM, citate de Lumea Justiției, voturile au fost egal distribuite: trei „pentru” și trei „împotrivă”. Această paritate a împiedicat formarea unei majorități și, implicit, emiterea unui aviz consultativ, lăsând deschisă problema numirilor pentru aceste poziții cheie în structura procurorilor.
Timpul expiră: Ministrul Radu Marinescu are „mână liberă” de joi
Contextul procedural este crucial: Secția pentru procurori a CSM nu mai are programată nicio ședință în această săptămână. Mai mult, joi, 2 aprilie 2026, se împlinește termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru ca CSM să emită avizul consultativ. Conform prevederilor legale, în absența acestui aviz în termenul stabilit, Ministrul Justiției poate înainta propunerile Președintelui României chiar și fără poziția Consiliului. Această evoluție îi conferă Ministrului Radu Marinescu oportunitatea de a tranșa problema numirilor.
Sfârșitul „telenovelei” Florența-Voineag-CSM: Ce urmează pentru marile parchete?
„Telenovela” blocajului din CSM, centrată în jurul numirilor lui Florența și Voineag, pare să-și găsească deznodământul. Se anticipează că Ministrul Justiției va trimite Președintelui Nicușor Dan nu doar propunerile pentru cei doi adjuncți, ci toate nominalizările pentru funcțiile de șefi și adjuncți ai marilor parchete: Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și DIICOT. Așteptarea este acum îndreptată către ziua de joi, când procesul de numire va intra în faza finală. Deciziile luate în aceste zile vor avea un impact semnificativ asupra stabilității și funcționalității sistemului judiciar românesc.
Extras din minutele Secției pentru procurori din CSM:
- Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului ALEX-FLORIN FLORENȚA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)”
- Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului general al PICCJ: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului MARIUS-IONUȚ VOINEAG, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)” (Irinel I.).
Anchete
Justiția nu iartă: Judecătorul Ciprian Ghiță, sancționat disciplinar, pierde definitiv la Înalta Curte
Chiar în momentul în care primea decretul prezidențial de pensionare, judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a încasat o nouă înfrângere juridică la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Potrivit dezvăluirilor publicației Lumea Justiției, magistratul a eșuat, pentru a doua oară, în tentativa sa de a anula sancțiunea disciplinară care prevedea tăierea cu 25% din salariu timp de un an.
Abaterea disciplinară: Favoritismul, taxat dur
Sancțiunea, aplicată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), viza abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. m din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Această prevedere incriminează „folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”. O acuzație gravă, ce subliniază nevoia de integritate absolută în sistemul judiciar.
Drumul sinuos al recursurilor: Două eșecuri la ICCJ
Primul eșec notabil pentru judecătorul Ghiță a avut loc în octombrie 2025, când ICCJ i-a menținut pedeapsa, operând doar o schimbare a încadrării juridice, dar confirmând fondul deciziei disciplinare. Luni, 30 martie 2026, soarta s-a repetat, marcând finalul acestei bătălii juridice. Fostul magistrat a încercat o cale extraordinară de atac – revizuirea – împotriva deciziei ICCJ de anul trecut. Completul de judecată al Înaltei Curți, format din judecătorii Mariana Constantinescu, Elena-Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isailă și Cristina Truțescu, a respins cererea de revizuire „ca nefondată”.
Verdictul final: Pensia, cu gust amar
Minuta deciziei nr. 65/2026 din dosarul nr. 2273/1/2025 este clară și definitivă: „Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ghiţă Ciprian Alexandru împotriva deciziei nr. 150 din 20 octombrie 2025 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 1451/1/2025. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026”. Această hotărâre subliniază că, indiferent de statutul profesional, responsabilitatea pentru abaterile disciplinare persistă, iar justiția, chiar dacă lentă, își urmează cursul. Pentru judecătorul Ghiță, decretul de pensionare este acum umbrit de această decizie irevocabilă, care reafirmă principiul că nimeni nu este mai presus de lege. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileCircul groazei de la IPJ Prahova – DOCUMENTE: De la sefi incompatibili la polițiști „clarvăzători” și „transcriitori creativi” – O opera de bufă în regia impunității, pe banii noștri!
-
Exclusivacum 3 zilePușcăria pe persoană fizică: Când lanțurile le poartă angajații, Nu deținuții!
-
Exclusivacum 3 zileNAN, MAESTRUL FORAJELOR FANTOMĂ: COCA-COLA PLOIEȘTI, O FABRICĂ DE COȘMARURI CU APĂ „NECONFORMĂ” ȘI AUTORITĂȚI „CONFORME” CU ȘPAGA!
-
Exclusivacum 2 zileToxicitatea tăcută a „scutului” antigrindină – Bomba ecologică a iodurii de argint, după două decenii de opacitate!
-
Exclusivacum 2 zilePloiești: Orașul-experiment unde banul public e un banc prost, iar competența, o legendă urbană!
-
Exclusivacum 3 zilePloiești: Cronica unei apocalipse recurente! Cum ne ingropăm în deșeuri și datorii, sub privirile politice „neutre”
-
Exclusivacum 4 zileMăcelul pensiilor militare: Planul Bolojan – Jefuirea sistemului sub abracadabra ‘reformei’ fără sfârșit!
-
Exclusivacum 3 zileJudecătorul fantomă din Buzau și hotărârea-model: Când justiția se face la indigo, dar indigo-ul e expirat! DOCUMENTE!



