Featured
Raspunsuri la o serie de confuzii și neclarități referitoare la decontarea cheltuielilor de transport
Având în vedere că noile prevederi legislative referitoare la decontarea cheltuielilor de transport, reglementate de HG nr.1198/2022 și de Ordinul MAI nr. 181/2022 au stârnit o serie de confuzii și neclarități, sindicatul Europol prezinta răspunsurile la cele mai frecvente întrebări care au fost dezbătute cu specialiști ai Direcției Generala Financiare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
1. Daca beneficiez de compensația de chirie, pot beneficia și de decontul transportului săptămânal sau bilunar, după caz?
R: DA, poți beneficia în același timp și de compensația de chirie și de decontarea transportului săptămânal sau bilunar;
2. Daca beneficiez de compensația de chirie și am aplicată viza de reședință(viza de flotant), pot beneficia și de decontul transportului săptămânal sau bilunar, după caz?
R: DA, poți beneficia în acest caz indiferent că ai sau nu stabilită adresa de reședință la imobilul pe care l-ai închiriat.
3. Dacă beneficiez de compensația pentru chiriei în vederea achitării ratei lunare aferente unui credit ipotecar/imobiliar(am un contract de vânzare-cumpărare a unei locuințe), dar nu am stabilit domiciliul la acea locuință, pot beneficia și de decontarea transportului săptămânal sau bilunar la adresa de domiciliu, după caz?
R: În viziunea MAI nu poți beneficia de decontarea transportului săptămânal sau bilunar, precizând că legiuitorul a considerat că prin acordarea compensației lunare pentru chirie în vederea achitării ratei lunare a creditului ipotecar/imobiliar este atins scopul dobândirii unei locuințe pe raza unității de poliție în cadrul căreia angajatul își desfășoară activitatea.
În contrapartida acestei viziuni, precizăm faptul că indiferent dacă achiziționezi sau închiriezi o locuință, conform legislației în vigoare nicio persoană nu este obligată să-și stabilească și reședința în imobilul respectiv, atâta timp cât nu locuiește în acesta mai mult de 15 zile. În acest sens considerăm că prevederile OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români sunt destul de explicite, așa cum rezultă din cele de mai jos:
Art. 26(1) Cetățenii români au dreptul să își stabilească sau să își schimbe, în mod liber, domiciliul ori reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.(2) Cetățenii români nu pot avea în același timp decât un singur domiciliu și/sau o singură reședință. În cazul în care aceștia dețin mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința în oricare dintre ele.
Art. 27(1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința principală.
Art. 31(1) Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.
4. Dacă am achiziționat o locuință în localitatea unde se află unitatea (prin alt mod decât transformarea compensației de chirie în rată la bancă), dar nu am stabilit domiciliul la acea locuință, pot beneficia și de decontul transportului săptămânal sau bilunar la adresa de domiciliu, după caz?
R: Nu poți beneficia în această situație de decontare întrucât una dintre condițiile de acordare a sumelor forfetare aferente deplasării de la domiciliu la locul de muncă este aceea solicitantul, soțul/soția acestuia să nu aibă în proprietate o locuință în localitatea în care cel ce solicită își are locul de muncă.
5. Dacă distanța dintre locul de muncă și localitatea de domiciliu/reședință este de 20,9 km la ce procent din suma forfetară mă încadrez, la cel aferent distanței cuprinse între 11-20 km sau la 21-40 km?
R: Valoarea distanței nu se rotunjește, încadrarea va fi pentru intervalul 11-20 km.
6. Dacă sunt personal civil, pot beneficia de decontarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă?
R: Da, în viziunea DGF poți beneficia însă numai pentru situațiile prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. c), e) și f) din Ordinul MAI nr. 181/2022 (detașat sau transferat). Însă în privința acestei situații vom solicita lămuriri suplimentare având în vedere o serie de prevederi legislative din care rezultă că nu există o interdicție pentru ca personalul contractual să nu beneficieze de suma forfetară aferentă transportului.
7. Dacă sunt personal civil, pot beneficia de decontarea cheltuielilor de transport pentru efectuarea concediului de odihnă?
R: NU. Deși numărul personalului civil din cadrul MAI este unul redus, iar acordarea sumei aferente concediului de odihnă nu ar fi produs un impact bugetar, prevederile art. 12 din HG 1198/2022 sunt limitative, sens în care această categorie de angajați nu poate beneficia de decontarea cheltuielilor de transport pentru efectuarea concediului de odihnă.
Art. 12(1) Personalul militar și polițiștii au dreptul, anual, la acordarea contravalorii transportului pentru efectuarea concediului de odihnă sub forma unei sume forfetare, în procent de 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.(2) Dreptul prevăzut la alin. (1) se acordă pentru efectuarea concediului de odihnă aferent anului calendaristic pentru care se cuvine sau pentru efectuarea concediului de odihnă restant.
8. Pot solicita decontarea transportului lunar/săptămânal/bilunar numai cu autoturismul personal?
R: NU. Poți solicita deplasarea și cu orice alt mijloc de transport în comun.
9. Pot solicita aprobarea decontării transportului mixt (și auto personal și cu mijloc de transport în comun)?
R: DA, având în vedere că sumele acordate sunt forfetare se poate solicita aprobarea în regim mixt.
10. Dacă am domiciliu în București (orice altă localitate) și unitatea unde lucrez e în aceeași localitate( fără a deține o proprietate) pot solicita decontarea transportului la adresa de reședință aflată la 40, 120 sau 350 km distanță?
R: DA, poți, însă va trebui să faci dovada că la adresa de domiciliu nu poți/nu ai dreptul de a locui.
11. Dacă la data numirii în primă funcție aveam stabilit domiciliu în altă localitate decât cea în care se află unitatea și beneficiam de decontarea transportului, iar ulterior mi-am schimbat domiciliu la o altă adresă din aceeași localitate/altă localitate, mai pot beneficia de decontarea transportului?
R: DA, poți beneficia, prevederea din Ordinul MAI nr. 136/2014 care limita acest drept a fost abrogată.
12. Dacă în anul 2022, nu am beneficiat de concediu de odihnă din motive neimputabile mie, fapt pentru care nu am putut beneficia implicit de decontarea cheltuielilor de transport, pot solicita plata cheltuielilor de transport aferente concediului de odihnă în anul 2023 pentru anul anterior?
R: NU, solicitarea se poate face doar pentru anul în curs, după efectuarea concediului de odihnă restant, respectiv cel de pe anul în curs sau concediu de odihnă suplimentar.
13. Dacă am beneficiat și anterior datei de 11.10.2022 de decontarea cheltuielilor de transport, cum procedez pentru decontarea sumelor după această dată?
R: Trebuie depuse 2 cereri de acordare, una pentru perioada 11.10-31.12.2022 și una pentru anul 2023.
14. Ce documente trebuie depuse la secretariatul unității pentru alocarea la transportul cu auto personal/deținut legal cu orice titlu?
R: În ciuda faptului că specialiștii din structurile financiare încă funcționează într-un mod automatizat și obișnuiesc în continuare să solicite atașarea unei copii a permisului de conducere al solicitantului, și a altor documente cum ar fi cartea de identitate a autovehicului, la acest moment vă informăm că în conformitate cu prevederile HG nr. 1198/2022 și OMAI nr. 181/2022, nu mai există obligația deținerii permisului de conducere în vederea efectuării navetei de la domiciliu la locul de muncă de către solicitant, acesta putând să fie transportat cu un autoturism pe care să îl dețină cu orice titlu, ce poate fi condus de orice altă persoană care deține permis de conducere(în situația în care solicitantul nu a obținut/nu este posesor al unui astfel de document.
Astfel, singurele documente ce trebuie anexate cererii sunt următoarele:
- Cerere tipizat de alocare lunară/săptămânală/bilunară;
- Copia actului de identitate a solicitantului;
- Copia certificatului de înmatriculare a autovehiculului(dacă este proprietatea personală a solicitantului);
- Copia contractului în baza căruia autovehiculul este legal deținut în cazul în care nu este proprietatea personală a solicitantului (în acest sens îi sfătuim pe colegii noștri să încheie contracte de comodat, fără a le autentifica notarial);
15. Ce trebuie să conțină cererea de alocare la transportul cu mijloacele de transport în comun?
R: – Cerere tipizat de alocare lunară/săptămânală/bilunară, Comisiei de analiză revenindu-i atributul de a stabili prin intermediul aplicației Google Maps distanța dintre locul de muncă și adresa de domiciliu/reședință pe care solicitantul o va parcurge prin intermediul mijloacelor de transport în comun.
16. Care este formula de calcul pentru sumele pe care le voi primi pentru transportul la și de la locul de muncă?
R: Plata sumelor forfetare se face proporțional cu numărul de deplasări maxime din luna respectivă prin raportare la numărul de zile lucrătoare, respectiv 20, 21 sau 22, în funcție de luna anului în care se efectuează deplasarea. Pentru cei care lucrează în ture de 12 ore, numărul maxim este de 13-14 deplasări, iar pentru cei își desfășoară activitatea în ture de 24/72 ore, maxim 7-8 deplasări.
17. Ce sume voi primi pentru deplasarea lunară (zilnică) de la serviciu la locul de domiciliu/reședință și invers?
R: Ai dreptul la acordarea contravalorii transportului sub forma unei sume forfetare lunare stabilită prin aplicarea procentelor, corespunzătoare distanțelor kilometrice raportată la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, după cum urmează:
- 0-10 km – 179 lei;
- 11-20 km – 357 lei;
- 21- 40 km – 918 lei;
- 41-60 km – 1377 lei;
- 61-70 km – 1607 lei;
- peste 70 km -1607 lei.
18. Ce sume voi primi pentru deplasarea săptămânală de la serviciu la locul de domiciliu/reședință și invers?
R: Principiul de acordare sub forma sumei forfetare este același, fiind raportat la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, astfel:
- 71-90 km – 102 lei;
- 91-110 km – 128 lei;
- 111-130 km – 153 lei;
- 131-150 km – 179 lei;
- 151-170 km – 204 lei;
- 171-190 km – 230 lei;
- 191-210 km – 255 lei;
- 211-230 km – 281 lei;
- 231-250 km – 306 lei;
- 251-270 km – 332 lei;
- 271- 300 km – 357 lei.
Sumele forfetare sunt acordate pentru un singur drum(dus-întors), iar decontarea se poate face pentru un număr de maxim 4 deplasări pe lună.
19. Ce sume voi primi pentru deplasarea bilunară de la serviciu la locul de domiciliu/reședință și invers?
R: Conform acelorași principii de aplicare a unui procentaj corespunzător distanțelor kilometrice ce se va raporta la salariul de bază minim brut garantat în plată, după cum urmează:
- 301 -500 km – 587 lei;
- 501- 700 km – 816 lei;
- 701-1000 km – 1148 lei.
20. Cum procedez după aprobarea cererii de decontare a transportului lunar/săptămânal/bilunar?
R: Până pe data de 5 a lunii următoare depui la compartimentul secretariat al unității în cadrul căreia îți desfășori activitatea, următoarele documente:
- raportul tipizat pentru plata sumelor forfetare stabilit la Anexa 1 din Ordinul MAI nr. 181/2022;
- graficul cu prezența la serviciu(nu graficul de deplasare așa cum este solicitat în mod eronat la acest moment la unele unități de poliție din țară)
21. Dacă sunt mutat la cerere pot beneficia de decontarea cheltuielilor de transport?
R: NU, doar personalul mutat în interesul serviciului/numit în interesul serviciului poate beneficia de decontarea cheltuielilor de transport.
22. Suma forfetară se va raporta la salariul minim brut garantat în plată actual, cel de 3000 lei?
R: NU, raportarea se face la salariul minim brut garantat în plată din luna decembrie 2022, respectiv la suma de 2550 lei, ca urmare a efectelor produse de OUG nr. 168/2022.
Articolul IV
(1) În anul 2023, pentru personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2022.
23. Poți beneficia de decontarea lunară pentru deplasarea zilnică dacă distanța dintre locul de muncă și adresa de domiciliu/reședință e mai mare de 70 km?
R: Da, conform modificărilor aduse HG 1198/2022 prin HG nr.1572/2022, și cei care au domiciliul/reședința la o distanță mai mare de 70 km de locul de muncă pot solicita aprobarea deplasării zilnice.
24. Distanta care este luata în calcul la stabilirea sumelor forfetare pentru decontarea transportului este pentru un drum doar dus sau dus-întors?
R: Pentru stabilirea procentului aferent distanței dintre locul de muncă și adresa de domiciliu/reședință se ia în considerare doar distanța pentru un singur drum, ci nu pentru dus-întors. Ex. Distanța dintre București-Ploiești e de 40 km, aceasta fiind luată în calcul și nu 80 km cât ar fi dus-întors. (Paul D.).
Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă
Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, petrecerile pe bani la negru, dosare penale pe fundal de manele, CAR-ul IPJ transformat în „Academie de Cămătărie”, „doctorii-Dumnezeu” protejați de poliție, prădători sexuali mușamalizați și Resurse (In)Umane conduse de amante ajunse șefe, în Episodul 52 ridicăm cortina și mai sus:
intrăm în clasa pregătitoare de neamuri, kile și vile a imputernicitului șef IPJ Prahova, Ginel Preda.
Flagrantul DGA care s-a „uitat” la rubrica „Grad de rudenie”
„A fost surprins în flagrant un agent de poliție din cadrul Poliției Municipiului Ploiești – Biroul Rutier, în timp ce primea mită, de la o persoană cu calitatea de martor denunțător.”
Acțiune realizată de DGA Prahova. Punct.
Ce nu v-a spus comunicatul „sterilizat” este „detaliul” care explică perfect de ce IPJ Prahova arată ca un cămin studențesc fără supraveghetor:
polițistul prins în flagrant este Petre Răzvan, rudă de sânge cu ditamai împuternicitul la șefia IPJ Prahova – Ginel Preda.
Schema de familie, pe scurt:
- Petre Răzvan – agent la Rutieră, prins cu șpaga în mână;
- Ginel Preda – șeful IPJ Prahova, „tătucul” Grădiniței de cadre;
- Ginel Preda și tatăl lui Petre Răzvan sunt veri.
Cu alte cuvinte, DGA a prins în flagrant nu doar un polițist, ci și o piesă din arborele genealogic al IPJ Prahova.
Unul ia șpagă, altul ia salariu de șef. Restul… iau notițe cum se face „carieră”.
„Dacă ei își angajează amantele, eu de ce să nu-mi angajez neamurile?”
Logica lui Ginel Preda e simplă, demnă de manualul de „Management la IPJ Prahova”:
- șefii mai mari își angajează amantele,
- își plasează pupilele pe funcții,
- își pun „locotenenții” la butoane.
Așa că și-a zis:
„Dacă ei au harem, eu de ce să nu am Grădiniță de Cadre cu neamuri?”
Și s-a apucat temeinic de populat IPJ Prahova cu rubedenii.
Nepoata „sportivă”: 100 de kg la probă, „excepțional” la avansare
Primul „cadru didactic” din Grădiniță:
o nepoată a lui Ginel Preda, angajată la Serviciul Comunicații și Tehnologia Informației.
Detaliul savuros, comentat prin birouri și pe holuri:
- nepoata are în jur de 100 de kg
- și totuși… a trecut proba sportivă eliminatorie
- și, bonus, a fost avansată la excepțional.
Într-un sistem în care candidați sănătoși, tineri, picați la 100 de metri ca la olimpiadă de carton, la IPJ Prahova se pare că s-a descoperit o nouă ramură:
proba sportivă de „rudenie aplicată” – dacă ești de neam cu șeful, nu contează pulsul, ci arborele genealogic.
Nedumerirea prin sistem:
- Cum a luat proba sportivă?
- A măsurat cineva condiția fizică sau doar gradul de rudenie?
Răspunsul e simplu:
La IPJ Prahova, nu te întreabă nimeni câte flotări poți face, ci câți metri de sânge te leagă de șef.
Fiul surorii la SICE – „păunul” cu limba lungă
Cum o Grădiniță de cadre nu poate funcționa cu o singură nepoată, Ginel Preda și-a mai adus un „cadru”:
- fiul surorii sale, angajat la SICE (Serviciul de Investigare a Criminalității Economice).
Nu întâmplător, în ultimul timp, toți au prins brusc drag de SICE – locul unde îți poți ține aproape dosarele și departe problemele.
Numai că băiatului surorii, după cum se vorbește, îi cam place:
- băutura
- și mai ales laudoroșenia la băutură.
Și când se combină alcoolul cu neamurile bine plasate, ies la iveală detalii de patrimoniu:
- vila lui Ginel Preda din Italia, trecută, evident, pe numele altcuiva;
- o altă vilă „pe undeva pe la Apostolache”.
Problema nu e că șeful IPJ Prahova are vile.
Problema este că:
- nu apar în declarațiile de avere,
- și „laudoroșenia” nepoțelului a ajuns la urechile unor instituții specializate, care de ceva timp lucrează în liniște, fără zurgălăi.
Adică:
- nu mai cântă lăutarul cu epoleți,
- cântă hârtiile, interceptările și verificările.
Când nepoții beau și vorbesc, lucrează „alții în liniște”
Din „pălăvrăgeala” de pahar nu ies doar povești de familie, ci și complicații penale:
- se vorbește de cine a trimis firma de construcții la Apostolache,
- cum s-au făcut lucrările,
- cum se plimbă banii și proprietățile.
Și aici se aprinde becul roșu:
Din cauza acestor laudoroșenii riscă să pice și persoane nevinovate, gen:
- firma adusă „doar ca să muncească”,
- oameni care nici nu știu în ce jocuri au fost băgați de „gura spartă” a băiatului de la SICE și de gustul lui Ginel pentru vile discrete.
De la CAR-IPJ și „doctorii-Dumnezeu” la „IPJ Family & Friends SRL”
Dacă punem cap la cap toate episoadele:
- CAR-ul IPJ, rebotezat „Academie de Cămătărie”, cu împrumuturi pentru „ai noștri” și executări pentru „fraieri”;
- „doctorii-Dumnezeu” de la UPU, protejați de polițiști când omoară oameni cu indiferența lor;
- prădători sexuali în uniformă, mușamalizați pe linie ierarhică;
- Resurse Umane conduse de amante ajunse șefe, care calcă în picioare polițiști cu cariere oneste;
- polițiști beți, violenți, scandalagii – apărați de „sistem”;
și adăugăm acum:
- nepotul prins în flagrant de DGA cu șpaga în mână;
- nepoata „sportivă” de 100 kg, miraculos trecută de probe și avansată „excepțional”;
- fiul surorii de la SICE, care se laudă la băutură cu vile în Italia și la Apostolache ale lui Ginel Preda, trecute pe alte nume;
avem tabloul complet al „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”:
Nu mai este inspectorat de poliție, este o combinație de:
- firmă de familie,
- grădiniță de neamuri,
- sală de nuntă pentru amante,
- și casă de vacanță pentru averi neasumate.
Concluzie: când pui copiii, neamurile și amantele la butoane, cine mai păzește hoții?
Episodul 52 nu aduce doar „elemente de culoare”, ci confirmarea finală că IPJ Prahova nu este o instituție de aplicare a legii, ci:
- o structură de protecție pentru un cerc restrâns de familii și interese,
- o fabrică de sinecuri pentru rubedenii,
- și un scut pentru averi ascunse prin Italia și comune liniștite precum Apostolache.
În timp ce:
- polițiști corecți sunt umiliți, izolați sau împinși spre ieșirea la pensie,
- victimele prădătorilor în uniformă sunt reduse la tăcere,
- șpaga la Rutieră se ia în familie,
- iar vilele se construiesc pe numele „prietenilor de încredere”,
IPJ Prahova își merită pe deplin noul branding:
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre:
aici se cresc neamuri, nu caractere; vile, nu dosare penale; excepționali la rudenii, repetenți la integritate.”
DGA a prins deja un nepot în flagrant.
Rămâne de văzut câte episoade vor mai fi până când cineva va ridica cortina complet, nu doar pentru agenții de jos, ci și pentru șefii cu vile, neamuri și „excepționale”.
În episoadele viitoare – nu știm dacă chiar în episodul 53 – vă vom devoala ceva de thriller, că de comedie nici măcar macabră nu mai poate fi vorba: cum un fost miner, pardon, magazioner de mină, care vindea la negru tot ce avea în gestiune, inclusiv explozibil, și care avea două fete la produs pe la Călinești, în Prahova, a ajuns să ocupe o funcție de conducere într-o unitate de poliție din cadrul IPJ Prahova.
Exclusiv
Autospeciala de hârtie: la IPJ Constanța, siguranța rutieră se face cu ITP și RCA, nu cu caroserie și frâne
Autospeciala-minune: dacă are ITP și RCA, e tank de intervenție
IPJ Constanța a descoperit, cu ajutorul birocrației iluminate, secretul absolut al siguranței rutiere, dezvăluie Sindicatul Europol. Nu e vorba de airbag-uri, sisteme de protecție sau structură de rezistență. Nu.
E vorba de două foi A4: ITP valabil și poliță RCA.
În „PRECIZAREA” emisă după accidentul grav de la Pecineaga – unde o mașină de poliție s-a răsturnat și a luat foc – conducerea IPJ se grăbește să ne liniștească: totul a fost în regulă, mașina avea actele la zi.
Cu alte cuvinte, dacă Loganul ars avea ITP și RCA, atunci, din punct de vedere IPJ Constanța, era practic un vehicul blindat de ultimă generație. Ce dacă a luat foc? Important e că era în regulă pe hârtie.
„Mijloacele din dotare”: de la tonfă la Logan cu girofar, tot una
În încercarea de a-și demonstra grija față de polițiști, conducerea IPJ reușește o performanță conceptuală: bagă mașina de poliție în aceeași oală cu „mijloacele din dotare”.
Tonfa, pistolul, vesta, cătușele, Loganul. Toate „mijloace din dotare”.
Probabil, în logica asta, mașina e doar o bastonă ceva mai mare, cu patru roți și un motor.
Nici urmă de discuție despre:
- dacă vehiculul este cu adevărat proiectat pentru misiuni de intervenție;
- dacă oferă protecție reală în caz de impact;
- dacă rezistă la răsturnare fără să se transforme instant în torță.
Important e altceva: există documente.
Autospecială by colant: pui girofar, lipești stickere, ai făcut vehicul de intervenție
Partea cu adevărat spectaculoasă vine când aflăm de ce se numește „autospecială”:
Loganul este „denumit autospecială doar pentru că e colantat și are girofar”.
- Nu pentru că are structură ranforsată.
- Nu pentru că are sisteme suplimentare de siguranță.
- Nu pentru că e gândit pentru urmăriri, intervenții, risc crescut.
Nu. E „autospecială” pentru că are abțibilduri și lumină albastră pe capotă.
După logica asta:
- dacă îți lipești o cruce pe Dacie, devine ambulanță;
- dacă pui o sirenă pe Logan, ai făcut mașină de pompieri;
- dacă lipești „NASA” pe portieră, poți anunța primul zbor Constanța – Marte.
Milionul de „autospeciale civile”: fiecare român cu ITP și RCA e forță de intervenție
Conform marii revelații birocratice de la IPJ Constanța, dacă o mașină are ITP și RCA valabile, atunci îndeplinește „condițiile de siguranță”.
Prin urmare:
- milioane de români care circulă pe drumurile publice sunt, de fapt, proprietarii unor autospeciale de elită;
- România e plină de potențiale mașini de intervenție, blindate spiritual cu ștampila de la ITP.
De ce să mai discutăm despre:
- teste Euro NCAP;
- airbag-uri, ABS, ESP, sisteme de frânare de urgență;
- protecția ocupanților la impact frontal/lateral;
- standarde speciale pentru vehicule de intervenție, unde riscul e mult mai mare?
Când ai ITP și RCA, ești, practic, Formula 1 în viziunea IPJ Constanța.
ITP și RCA – hârtia care nu te salvează din foc
Realitatea enervant de simplă, pe care o știe orice șofer serios și orice inginer auto, este că:
- ITP-ul atestă că, la momentul verificării, mașina corespunde unor minime standarde tehnice;
- RCA-ul este doar o asigurare de răspundere civilă – adică plătește daunele provocate altora.
Nici ITP-ul, nici RCA-ul nu îți țin caroseria întreagă la răsturnare.
Nu îți sting flăcările.
Nu îți protejează coloana, capul, viața.
Ele îți protejează… hârtia. Și, eventual, imaginea șefilor, când trebuie bifat că „totul era în regulă din punct de vedere legal”.
Întrebare pentru IPJ Constanța: e autospecială sau sicriu cu girofar?
În loc să se ascundă după formule seci și acuzații mascate în „precizări”, conducerea IPJ Constanța ar trebui să răspundă la o întrebare simplă:
Mașinile în care își trimit polițiștii la intervenții sunt cu adevărat vehicule de siguranță sau doar Dacii vopsite și colantate, bune de poză pe Facebook?
Pentru că:
- dacă o mașină de poliție se răstoarnă și ia foc, problema nu se rezolvă cu „avea ITP și RCA”;
- polițiștii nu au nevoie de autospeciale de hârtie, ci de mașini care să îi aducă înapoi acasă, vii;
- misiunile de noapte, de urmărire, de intervenție la evenimente grave nu se fac cu minimum legal + colant + girofar.
Atâta timp cât răspunsul instituției se rezumă la „actele erau în regulă”, mesajul pentru propriii oameni este crud de clar:
viața ta valorează exact cât două hârtii ștampilate. Restul e imagine și colant. (Cristina T.).
„Iexperții” juridici ai IGPR: 15 ani fără audiere, dar știau tot „de la grădiniță”
Iexperții lui pește prăjit: „știau” de la grădiniță, au uitat la serviciu
Aceștia sunt „iexperții” juridici ai IGPR: Iaru, șeful Arestului, și ortacii lui. Oameni care, dacă îi asculți, îți spun cu un aer de superioritate că ei știau încă de la grădiniță că Statutul polițistului prevede, limpede ca lumina zilei, audierea polițistului cercetat disciplinar.
Dacă toată lumea știe, întreabă Sindicatul Diamantul, de ce nu s-a făcut asta timp de 15 ani?
Cum se explică acest „mister juridic”? Cunoștințele de la grădiniță s-au pierdut la intrarea în IPJ? Sau, pur și simplu, legea e bună doar la citat, nu și la aplicat?
15 ani de „știm, dar nu facem”: manual de impunitate administrativă
Conform dezvăluirilor făcute de Sindicatul Diamantul, povestea cu „știm de la grădiniță” nu e doar penibilă, e și periculoasă. Pentru că în spatele ei stă un adevăr incomod: timp de 15 ani, audierea polițistului cercetat disciplinar a fost tratată ca un moft, nu ca o obligație legală.
Dacă șefii Arestului și oamenii lor cunosc Statutul, dar nu îl aplică, avem două variante:
- fie au transformat legea în decor de birou;
- fie au adoptat, de facto, un statut paralel, valabil doar între „ai noștri”.
În oricare dintre cazuri, vorbim despre o impunitate administrativă mascată sub aerul doct al „iexperților juridici” care recită legea, dar nu o folosesc decât atunci când le convine.
„P” Ionică și raportul pierdut: când ți se stinge lumina în fața legii
Și acum vine momentul „P” Ionică. Omul care, în loc să înțeleagă că audierea polițistului cercetat disciplinar este un drept și o garanție prevăzută de lege, funcționează după altă „scriptură”:
„P” Ionică știe că ascultarea se face „pe baza de raport”. Atât. Ca și cum Statutul ar fi un soi de caiet de condică, nu o lege în toată regula.
Sindicatul Diamantul întreabă, pe bună dreptate:
Nu i-a deschis nimeni cartea? L-ați lăsat pe întuneric?
Întrebarea e usturătoare: e vorba de neștiință crasă sau de o neștiință convenabilă, tolerată de un sistem care preferă polițiști disciplinar „executați din pix”, fără audiere, fără apărare, fără drepturi reale?
Statutul polițistului – Constituție de decor pentru „iexperți”
Statutul polițistului, așa cum este el, dispune fără echivoc: polițistul cercetat disciplinar trebuie audiat. Nu „dacă vrea șeful”, nu „dacă dă bine”, nu „dacă a citit cineva cartea”.
Și totuși, timp de 15 ani, această prevedere a fost tratată ca un simplu paragraf de umplutură. Iar astăzi, când Sindicatul Diamantul pune lupa pe abuzuri, brusc apar „iexperții” care susțin că știau asta din fragedă pruncie.
Dacă știau, atunci de ce nu au aplicat?
Dacă nu au aplicat, de ce mai pozează în cunoscători ai legii?
Epilog: experți cu norma la „șmecherie”, nu la dreptate
Cazul Iaru – șeful Arestului – și al ortacilor lui, plus episodul „P” Ionică, arată un lucru clar: în IGPR, expertiza juridică e folosită selectiv, când pentru justificarea abuzurilor, când pentru mimarea legalității.
Sindicatul Diamantul nu întreabă de dragul spectacolului, ci pune problema de fond:
- Câți polițiști au fost cercetați disciplinar fără să fie audiați, deși legea o cere?
- Câte cariere au fost distruse „pe bază de raport”, fără carte, fără lumină, fără drept la apărare real?
- Și câți „iexperți” mai stau liniștiți în birouri, știind că, deși „știau de la grădiniță”, au preferat să uite timp de 15 ani?
Răspunsurile nu mai pot fi ascunse în spatele unui „n-am știut”.
Când chiar ei se laudă că știau de la grădiniță, singurul lucru care rămâne de explicat este: de ce nu au făcut nimic? (Cerasela N.).
EPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”
Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, petrecerile pe bani...
Autospeciala de hârtie: la IPJ Constanța, siguranța rutieră se face cu ITP și RCA, nu cu caroserie și frâne
Autospeciala-minune: dacă are ITP și RCA, e tank de intervenție IPJ Constanța a descoperit, cu ajutorul birocrației iluminate, secretul absolut...
Grădinița juridică IGPR: toți știu Statutul, nimeni nu-l respectă
„Iexperții” juridici ai IGPR: 15 ani fără audiere, dar știau tot „de la grădiniță” Iexperții lui pește prăjit: „știau” de...
ORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE
Incisiv de Prahova a pus mâna pe o „bombă”: Decizia nr. 12/20.08.2026 a C.A. TCE Ziarul nostru de investigații Incisiv...
ROF-uri fantomă la DGMRU: când regulile devin mai secrete decât CIA black ops
DGMRU și DGF – „zei” ai secretului, la 5 metri deasupra CIA Știați că și DGMRU are Regulamentul de Organizare...
La TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână
Într-o administrație în care normalitatea a devenit motiv de sărbătoare, orice gest de responsabilitate merită remarcat. Iar de această dată,...
Operațiunea „Glock-ul de Hârtie”: cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri
Contabilul-șef al secretelor naționale, chestorul Grecu din MAI, își apără cu disperare „arma letală” OMAI S7/2018, un simplu ordin de...
Vesta antiînjunghiere și creierul anti-logică: cum arată „uniforma modernă” văzută din birou
Uniformă de catalog, piele de cobai Acestea sunt reacțiile pielii unui polițist din cadrul Poliției Capitalei după 8 ore de...
TCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere
La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea...
Coca‑Cola HBC România – fabrica din Ploiești: „Coca‑Rola la cap – cum se spală imaginea cu verde 100%, iar gunoiul, oamenii și banii se duc pe câmp”
„Green” în prezentări, maro în realitate În broșurile lucioase și campaniile de PR, Coca‑Cola HBC România pozează în campion al...
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
Într-o țară normală, cu poliție normală, cuvintele „onoare”, „uniformă” și „ofițer” ar încăpea în aceeași frază fără să roșească nici...
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă. Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, despre petrecerile lui...
Digitalizare cu pixul și hârtia. Cronica unei „revoluții digitale” blocate la Direcția Rutieră
Tabletă la poză, pix la treabă De peste doi ani, polițiștii rutieri se chinuie cu aceeași problemă pe care Sindicatul...
IPJ-ul cu papadia-n dotare: lecția de management „doi proști bat un deștept”
Papadia – noul instrument de lucru în Poliția Română Într-o scenă demnă de un sketch de comedie, relatată de Sindicatul...
Adjunctul inspectoratului a uitat de polițiștii ultragiați?
Întrebări privind reacția conducerii IPJ Bacău după incidentul de la Buhuși Polițiștii agresați și amenințați în timpul unei intervenții la...
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 3 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum o zi
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
-
Exclusivacum o zi
TCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere
-
Exclusivacum o zi
Operațiunea „Glock-ul de Hârtie”: cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri
-
Exclusivacum 19 ore
La TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână