Connect with us

Featured

Raspunsuri la o serie de confuzii și neclarități referitoare la decontarea cheltuielilor de transport

Publicat

acum 3 ani

pe

Având în vedere că noile prevederi legislative referitoare la decontarea cheltuielilor de transport, reglementate de HG nr.1198/2022 și de Ordinul MAI nr.  181/2022 au stârnit o serie de confuzii și neclarități, sindicatul Europol prezinta răspunsurile la cele mai frecvente întrebări care au fost dezbătute cu specialiști ai Direcției Generala Financiare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

1. Daca beneficiez de compensația de chirie, pot beneficia și de decontul transportului săptămânal sau bilunar, după caz?   

R: DA, poți beneficia în același timp și de compensația de chirie și de decontarea transportului  săptămânal sau bilunar;

2. Daca beneficiez de compensația de chirie și am aplicată viza de reședință(viza de flotant), pot beneficia și de decontul transportului săptămânal sau bilunar, după caz?

R:  DA, poți beneficia în acest caz indiferent că ai sau nu stabilită adresa de reședință la imobilul pe care l-ai închiriat.

3. Dacă beneficiez de compensația pentru chiriei în vederea achitării ratei lunare aferente unui credit ipotecar/imobiliar(am un contract de vânzare-cumpărare a unei locuințe), dar nu am stabilit domiciliul la acea locuință, pot beneficia și de decontarea transportului săptămânal sau bilunar la adresa de domiciliu, după caz?

R: În viziunea MAI nu poți beneficia de decontarea transportului săptămânal sau bilunar, precizând că legiuitorul a considerat că prin acordarea compensației lunare pentru chirie în vederea achitării ratei lunare a creditului ipotecar/imobiliar este atins scopul dobândirii unei locuințe pe raza unității de poliție în cadrul căreia angajatul își desfășoară activitatea.

În contrapartida acestei viziuni, precizăm faptul că indiferent dacă achiziționezi sau închiriezi o locuință, conform legislației în vigoare nicio persoană nu este obligată să-și stabilească și reședința în imobilul respectiv, atâta timp cât nu locuiește în acesta mai mult de 15 zile. În acest sens considerăm că prevederile OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români sunt destul de explicite, așa cum rezultă din cele de mai jos:

Art. 26(1) Cetățenii români au dreptul să își stabilească sau să își schimbe, în mod liber, domiciliul ori reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.(2) Cetățenii români nu pot avea în același timp decât un singur domiciliu și/sau o singură reședință. În cazul în care aceștia dețin mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința în oricare dintre ele.

Art. 27(1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința principală.

Art. 31(1) Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.

4. Dacă am achiziționat o locuință în localitatea unde se află unitatea (prin alt mod decât transformarea compensației de chirie în rată la bancă), dar nu am stabilit domiciliul la acea locuință, pot beneficia și de decontul transportului săptămânal sau bilunar la adresa de domiciliu, după caz?

R: Nu poți beneficia în această situație de decontare întrucât una dintre condițiile de acordare a sumelor forfetare aferente deplasării de la domiciliu la locul de muncă este aceea solicitantul, soțul/soția acestuia să nu aibă în proprietate o locuință în localitatea în care cel ce solicită își are locul de muncă.

5. Dacă distanța dintre locul de muncă și localitatea de domiciliu/reședință este de 20,9 km la ce procent din suma forfetară mă încadrez, la cel aferent distanței cuprinse între 11-20 km sau la 21-40 km?

R: Valoarea distanței nu se rotunjește, încadrarea va fi pentru intervalul 11-20 km.

6. Dacă sunt personal civil, pot beneficia de decontarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă?

 R: Da, în viziunea DGF poți beneficia însă numai pentru situațiile prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. c), e) și f) din Ordinul MAI nr. 181/2022 (detașat sau transferat).  Însă în privința acestei situații vom solicita lămuriri suplimentare având în vedere o serie de prevederi legislative din care rezultă că nu există o interdicție pentru ca personalul contractual să nu beneficieze de suma forfetară aferentă transportului.

 7.  Dacă sunt personal civil, pot beneficia de decontarea cheltuielilor de transport pentru efectuarea concediului de odihnă?

R: NU. Deși numărul personalului civil din cadrul MAI este unul redus, iar acordarea sumei aferente concediului de odihnă nu ar fi produs un impact bugetar, prevederile art. 12 din  HG 1198/2022 sunt limitative, sens în care această categorie de angajați nu poate beneficia de decontarea cheltuielilor de transport pentru efectuarea concediului de odihnă.

Art. 12(1) Personalul militar și polițiștii au dreptul, anual, la acordarea contravalorii transportului pentru efectuarea concediului de odihnă sub forma unei sume forfetare, în procent de 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.(2) Dreptul prevăzut la alin. (1) se acordă pentru efectuarea concediului de odihnă aferent anului calendaristic pentru care se cuvine sau pentru efectuarea concediului de odihnă restant.

8. Pot solicita decontarea transportului lunar/săptămânal/bilunar numai cu autoturismul personal?

R: NU. Poți  solicita deplasarea și cu orice alt mijloc de transport în comun.

9. Pot solicita aprobarea decontării transportului mixt (și auto personal și cu mijloc de transport în comun)?

R: DA, având în vedere că sumele acordate sunt forfetare se poate solicita aprobarea în regim mixt.

10. Dacă am domiciliu în București (orice altă localitate) și unitatea unde lucrez e în aceeași localitate( fără a deține o proprietate) pot solicita decontarea transportului la adresa de reședință aflată la 40,  120 sau 350 km distanță?

R: DA, poți, însă va trebui să faci dovada că la adresa de domiciliu nu poți/nu ai dreptul de a locui.

11. Dacă la data numirii în primă funcție aveam stabilit domiciliu în altă localitate decât cea în care se află unitatea și beneficiam de decontarea transportului, iar ulterior mi-am schimbat domiciliu la o altă adresă din aceeași localitate/altă localitate, mai pot beneficia de decontarea transportului?

R: DA, poți beneficia, prevederea din Ordinul MAI nr. 136/2014 care limita acest drept a fost abrogată.

12. Dacă în anul 2022, nu am beneficiat de concediu de odihnă din motive neimputabile mie, fapt pentru care nu am putut beneficia implicit de decontarea cheltuielilor de transport, pot solicita plata cheltuielilor de transport aferente concediului de odihnă în anul 2023 pentru anul anterior?

R: NU, solicitarea se poate face doar pentru anul în curs, după efectuarea concediului de odihnă restant, respectiv cel de pe anul în curs sau concediu de odihnă suplimentar.

13. Dacă am beneficiat și anterior datei de 11.10.2022 de decontarea cheltuielilor de transport, cum procedez pentru decontarea sumelor după această dată?

R: Trebuie depuse 2 cereri de acordare, una pentru perioada 11.10-31.12.2022 și una pentru anul 2023.

14. Ce documente trebuie depuse la secretariatul unității pentru alocarea la transportul cu auto personal/deținut legal cu orice titlu?

R: În ciuda faptului că specialiștii din structurile financiare încă funcționează într-un mod automatizat și obișnuiesc în continuare să solicite atașarea unei copii a permisului de conducere al solicitantului, și a altor documente cum ar fi cartea de identitate a autovehicului, la acest moment vă informăm că în conformitate cu prevederile HG nr. 1198/2022 și OMAI nr. 181/2022, nu mai există obligația deținerii permisului de conducere în vederea efectuării navetei de la domiciliu la locul de muncă de către solicitant, acesta putând să fie transportat cu un autoturism pe care să îl dețină cu orice titlu, ce poate fi condus de orice altă persoană care deține permis de conducere(în situația în care solicitantul nu a obținut/nu este posesor al unui astfel de document.

Astfel, singurele documente ce trebuie anexate cererii sunt următoarele:

  • Cerere tipizat de alocare lunară/săptămânală/bilunară;
  • Copia actului de identitate a solicitantului;
  • Copia certificatului de înmatriculare a autovehiculului(dacă este proprietatea personală a solicitantului);
  • Copia contractului în baza căruia autovehiculul este legal deținut în cazul în care nu este proprietatea personală a solicitantului (în acest sens îi sfătuim pe colegii noștri să încheie contracte de comodat, fără a le autentifica notarial);

15. Ce trebuie să conțină cererea de alocare la transportul cu mijloacele de transport în comun?

R:  – Cerere tipizat de alocare lunară/săptămânală/bilunară, Comisiei de analiză revenindu-i atributul de a stabili prin intermediul aplicației Google Maps distanța dintre locul de muncă și adresa de domiciliu/reședință pe care solicitantul o va parcurge prin intermediul mijloacelor de transport în comun.

16. Care este formula de calcul pentru sumele pe care le voi primi pentru transportul la și de la locul de muncă?

R: Plata sumelor forfetare se face proporțional cu numărul de deplasări maxime din luna respectivă prin raportare la numărul de zile lucrătoare, respectiv 20, 21 sau 22, în funcție de luna anului în care se efectuează deplasarea. Pentru cei care lucrează în ture de 12 ore, numărul maxim este de 13-14 deplasări, iar pentru cei își desfășoară activitatea în ture de 24/72 ore, maxim 7-8 deplasări.

17. Ce sume voi primi pentru deplasarea lunară (zilnică) de la serviciu la locul de domiciliu/reședință și invers?

R:  Ai dreptul la acordarea contravalorii transportului sub forma unei sume forfetare lunare stabilită prin aplicarea procentelor, corespunzătoare distanțelor kilometrice raportată la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, după cum urmează:

  • 0-10 km   – 179 lei;
  • 11-20 km  – 357 lei;
  • 21- 40 km – 918 lei;
  • 41-60 km  – 1377 lei;
  • 61-70 km  – 1607 lei;
  • peste 70 km -1607 lei.

18. Ce sume voi primi pentru deplasarea săptămânală de la serviciu la locul de domiciliu/reședință și invers?

R: Principiul de acordare sub forma sumei forfetare este același, fiind raportat la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, astfel:

  • 71-90 km    – 102 lei;
  • 91-110 km   – 128 lei;
  • 111-130 km  – 153 lei;
  • 131-150 km  – 179 lei;
  • 151-170 km  – 204 lei;
  • 171-190 km  – 230 lei;
  • 191-210 km  – 255 lei;
  • 211-230 km  – 281 lei;
  • 231-250 km  – 306 lei;
  • 251-270 km  – 332 lei;
  • 271- 300 km  – 357 lei.

Sumele forfetare sunt acordate pentru un singur drum(dus-întors), iar decontarea se poate face pentru un număr de maxim 4 deplasări pe lună.

19. Ce sume voi primi pentru deplasarea bilunară de la serviciu la locul de domiciliu/reședință și invers?

R:  Conform acelorași principii de aplicare a unui procentaj corespunzător distanțelor kilometrice ce se va raporta la salariul de bază minim brut garantat în plată, după cum urmează:

  • 301 -500 km  – 587 lei;
  • 501- 700 km  – 816 lei;
  • 701-1000 km – 1148 lei.

20. Cum procedez după aprobarea cererii de decontare a transportului lunar/săptămânal/bilunar?

R:   Până pe data de 5 a lunii următoare depui la compartimentul secretariat al unității în cadrul căreia îți desfășori activitatea, următoarele documente:

  • raportul tipizat pentru plata sumelor forfetare stabilit la Anexa 1 din Ordinul MAI nr. 181/2022;
  • graficul cu prezența la serviciu(nu graficul de deplasare așa cum este solicitat în mod eronat la acest moment la unele unități de poliție din țară)

21. Dacă sunt mutat la cerere pot beneficia de decontarea cheltuielilor de transport?

R:  NU, doar personalul mutat în interesul serviciului/numit în interesul serviciului poate beneficia de decontarea cheltuielilor de transport.

 22. Suma forfetară se va raporta la salariul minim brut garantat în plată actual, cel de 3000 lei?

R: NU, raportarea se face la salariul minim brut garantat în plată din luna decembrie 2022, respectiv la suma de 2550 lei, ca urmare a efectelor produse de OUG nr. 168/2022.

Articolul IV

(1) În anul 2023, pentru personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2022.

23. Poți beneficia de decontarea lunară pentru deplasarea zilnică dacă distanța dintre locul de muncă și adresa de domiciliu/reședință e mai mare de 70 km?

R: Da, conform modificărilor aduse HG 1198/2022 prin HG nr.1572/2022, și cei care au domiciliul/reședința la o distanță mai mare de 70 km  de locul de muncă pot solicita aprobarea deplasării zilnice.

24. Distanta care este luata în calcul la stabilirea sumelor forfetare pentru decontarea transportului este pentru un drum doar dus sau dus-întors?

R: Pentru stabilirea procentului aferent distanței dintre locul de muncă și adresa de domiciliu/reședință se ia în considerare  doar distanța pentru un singur drum, ci nu pentru dus-întors. Ex. Distanța dintre București-Ploiești e de 40 km, aceasta fiind luată în calcul și nu 80 km cât ar fi dus-întors. (Paul D.).

 

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

Antigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi

Publicat

acum 3 ore

pe

mai 22, 2026

De

România, țara în care racheta antigrindină protejează mai ales bugetele „băieților deștepți”

Ani la rând, România a turnat bani în „marele sistem național antigrindină”. Comunicate lucioase, declarații solemne, prezentări cu poze și hărți colorate: milioane de hectare „protejate”, costuri „eficiente” pe hectar, o infrastructură „vitală” pentru agricultură.

În realitate, cifrele din propriile documente ale sistemului arată altceva: hectarele protejate au fost umflate ca un balon meteorologic. Sute de mii, chiar milioane de hectare, par să fi fost desenate pe hârtie și vândute opiniei publice drept „suprafață protejată”.

În timp ce statul taie bani de la mame, văduve, veterani și persoane cu handicap, pentru „necesitatea” austerității, sute de milioane de euro s-ar fi putut evapora într-un sistem antigrindină care protejează, în cel mai bun caz, mult mai puțin decât pretinde. Țeapa nu vine din nori, vine din birouri.

Trei feluri de hectare: de realitate, de hârtie și de propagandă

Sistemul antigrindină nu se joacă doar cu rachete, ci și cu geometria, terminologia și confuzia deliberată. În documentele lui apar, solemn, trei categorii de suprafețe:

  1. Suprafața UAT – cât cuprinde pe hartă o unitate administrativ-teritorială (comună, oraș, municipiu) aflată „atinsă” de sistem.
  2. Zona de intervenție activă (ZIA) – zona în care, teoretic, se poate trage. Nu înseamnă că tot ce e acolo e și protejat.
  3. Zona de protecție (ZP) – zona în care, potrivit „științei” lor, ar trebui să se manifeste efectul real al rachetelor.

Tradus în română simplă:
– Poți fi în UAT, dar să nu te atingă în veci o rachetă.
– Poți fi în ZIA, dar fără să fii în ZP.
– Poți fi în ZP, dar să fii pădure, drum, baltă, intravilan, pășune sau teren neproductiv, deci nu „cultură agricolă” nici dacă te rogi cu program.

Raportul de monitorizare pentru sezonul 2021 (publicat pe site-ul AASNACP) explică geometria rachetelor:

  • RAG 96 – rază medie de acțiune ~10 km; zona de protecție:
    • rază mică: ~8,8 km
    • rază mare: ~11,2 km
  • RAG 96S – rază medie ~5 km; zona de protecție:
    • între ~0,9 și ~5,1 km

Zona de protecție NU este un disc frumos și plin, ci un fel de câmp inelar, dependent de unghi de tragere și traiectorie.
Același raport spune clar: pentru un punct de lansare, zona medie de intervenție este de 31.400 ha, dar zona protejată efectiv este de ~19.700 ha, iar în rețea aceste suprafețe se micșorează prin suprapuneri.

Deci nici măcar în teorie un punct de lansare nu protejează tot ce vede. În practică, delimitarea acestor zone NU este confirmată de vreun studiu științific serios care să demonstreze că ipotezele frumoase de pe hârtie chiar funcționează și în cer. Țeapa națională se bazează pe geometrie „creativă”.

Fig. 1 – „Antigrindina la poză”: când harta dă din mână, realitatea își dă ochii peste cap

Fig. 1. Zona de intervenție activă (dreapta) vs. Zona de protecție (stânga), exemplificate pentru Grupul de Combatere Cotnari

Imaginea oficială arată două hărți:

  • În dreapta, ZIA – o pată mare, generoasă, de parcă ar proteja jumătate de județ.
  • În stânga, ZP – o zonă mai mică, „găurită”, în care efectul teoretic chiar ar exista.

Pamfletar vorbind, poza spune așa: „Aici ne lăudăm, aici chiar lucrăm”. Diferența dintre dreapta și stânga este, practic, diferența dintre propagandă și realitate. Între ele, undeva, stă țeapa.

Cifra-bombă: 403.732 ha – realitate tehnică vs. 1.519.000 ha – România minunată din comunicate

În 2021, raportul de monitorizare arată următoarele:

Indicator Suprafață
Suprafață totală UAT 2.209.451 ha
Zonă de intervenție activă – ZIA 1.457.708 ha
Zonă protejată – ZP 403.732 ha

În același timp, în documentele publice ale autorității, pentru 2021 apare comunicată ca „suprafață protejată” cifra: 1.519.000 ha.

Adică:

  • Raport tehnic intern: 403.732 ha ZP
  • Comunicare publică: 1.519.000 ha protejate

Diferență: 1.115.268 ha.

Suprafața tehnic protejată reprezenta doar 26,6% din suprafața comunicată public.

În 2022 și 2023, autoritatea a plusat: 2.300.000 ha protejate raportate public.
Raportul tehnic de referință rămâne același 403.732 ha.
Diferență potențială în 2023: 1.896.268 ha.

Cu alte cuvinte, peste 1,8 milioane de hectare pe an ar putea fi, practic, hectare desenate, nu protejate.
Țeapa națională înseamnă: hectare imaginare, bani foarte reali.

Curtea de Conturi: „S-a dat tun, dar nu s-a făcut calcul”

Curtea de Conturi a României vine și confirmă problema de fond.

În 2023, Programul de realizare a sistemului național antigrindină a primit 225.279 mii lei. Adică peste 45 milioane de euro într-un singur an.

Constatările Curții:

  • Activitățile și obiectivele programului nu au fost realizate integral.
  • Capacitatea efectivă de intervenție nu a atins nivelul planificat.
  • Nu a existat o procedură clară de repartizare a sumelor – gestiune „creativă” a banului public.
  • Nu s-a realizat evaluarea eficienței economice și sociale a intervențiilor în atmosferă pentru 2022–2023.
  • Analiza făcută în 2021 de o organizație neguvernamentală NU a fost valorificată.

Deci statul:

  • n-a știut clar ce protejează,
  • n-a calculat cât de eficient e ce face,
  • dar a cerut în continuare bani,
  • și a vândut opiniei publice povestea cu „2,3 milioane ha protejate”.

Țeapa națională se oficializează: nimeni nu știe exact ce s-a protejat, dar nota de plată e încasată la zi.

Bomboana pe colivă: cum să spui că protejezi culturi fără să știi CE culturi sunt acolo

Sistemul antigrindină e prezentat ca „apărătorul agriculturii”. Dar:

Ca să știi câte hectare AGRICOLE protejezi, ai nevoie de:

  • blocuri fizice,
  • ce culturi sunt pe ele,
  • pentru ce campanie agricolă,
  • în ce an.

Toate astea sunt la APIA.

Raportul de monitorizare 2021 spune că ONG-ul care a făcut analiza a cerut punctual la APIA datele despre blocurile fizice și culturile din ele, le-a suprapus cu coordonatele punctelor de lansare și limitele UAT, și a obținut așa cei 403.732 ha ZP.

Dar raportul Curții de Conturi spune sec:
autoritatea antigrindină NU a cerut niciodată de la APIA informații despre culturile cultivate și suprafețele acestora în zonele „protejate”.

Întrebarea e brutală:

Cum poți, ca stat, să pretinzi că protejezi X milioane de hectare de culturi agricole, când:

  • NU știi câte hectare de culturi sunt efectiv acolo,
  • NU ai date operative de la APIA,
  • te bazezi, în cel mai bun caz, pe hărți administrative și cercuri trase cu compasul?

Răspunsul e simplu: nu protejezi culturi, protejezi povestea și justifici țeapa.

Tabelul țepei: cum se umflă diferențele, an de an

Estimare pe anii în care suprafața clamată > 403.732 ha (reper ZP tehnic 2021)

An Suprafață clamată (ha) ZP reper (ha) Diferență (ha) Cost/ha (€) Sumă potențial supra-justificată (€)
2017 500.000 403.732 96.268 10,46 1.006.963
2018 640.000 403.732 236.268 20 4.725.360
2019 1.387.350 403.732 983.618 13,7 13.475.567
2020 1.409.652 403.732 1.005.920 14 14.082.880
2021 1.519.000 403.732 1.115.268 19 21.190.092
2022 2.300.000 403.732 1.896.268 17 32.236.556
2023 2.300.000 403.732 1.896.268 18 34.132.824

Total estimat 2017–2023: 120.850.241 euro.

Și asta este o estimare conservatoare, pentru că:

  • nu include anii 2014–2016,
  • folosește în favoarea sistemului aceeași ZP de 403.732 ha chiar și pentru anii când infrastructura era mai mică.

Dacă facem un calcul simplificat, pe 10 ani, cu datele „de top” din 2023:

  • 2.300.000 ha clamate,
  • 403.732 ha ZP tehnică,
  • cost 18 €/ha,

ajungem la un risc bugetar de circa 341.328.240 euro.

Nu e prejudiciu stabilit oficial, dar e un ordin de mărime care ar trebui să facă să sune toate sirenele de la Curtea de Conturi, Guvern și Parchet: „Țeapa antigrindină – suspectă de peste 340 de milioane de euro”.

18 €/ha în comunicate, peste 100 €/ha în realitate

Pentru 2023, autoritățile se laudă cu:

  • 2.300.000 ha protejate,
  • cost 18 €/ha.

Dacă, însă, împărțim aceiași bani la suprafața tehnic protejată de 403.732 ha, costul devine:

aprox. 102,5 €/ha.

Dintr-o dată:

  • sistemul nu mai e o soluție ieftină,
  • devine o jucărie extrem de scumpă, care protejează mult mai puțin decât suntem făcuți să credem.

Și nici acei 403.732 ha nu sunt toți agricoli: în ZP intră și:

  • păduri,
  • pajiști,
  • liziere,
  • drumuri,
  • luciu de apă,
  • intravilan,
  • teren neproductiv.

Asta înseamnă că costul real pe hectar agricol cultivat protejat poate fi mult mai mare decât 102,5 €/ha. Dar asta nu se scrie în comunicate, că strică țeapa.

Întrebarea de 120 de milioane (sau 340 de milioane, dacă extindem filmul)

Nu mai vorbim doar de „greșeli de comunicare”. Vorbim de:

  • bugete aprobate,
  • contracte de rachete,
  • extinderi de infrastructură,
  • costuri pe hectar vândute opiniei publice ca „eficiente”.

Dacă:

  • statul a împărțit costurile la hectare care NU erau efectiv protejate, costul real a fost mascat;
  • în „suprafața protejată” au intrat UAT-uri, ZIA, ape, păduri și șosele, atunci eficiența economică a fost umflată;
  • nu a existat cooperare serioasă cu APIA, autoritatea NU avea cum să susțină, cu minimă rigoare, câte hectare agricole cultivate protejează.

Curtea de Conturi spune clar: nu s-a făcut evaluare a eficienței economice și sociale în 2022–2023.
Cu alte cuvinte, în timp ce România strânge șurubul la indemnizații de handicap, alocații și drepturi pentru veterani, sistemul antigrindină a primit bani fără să-și dovedească eficiența.

Țeapa națională nu lovește doar bugetul, lovește direct credibilitatea statului.

Ce trebuie cerut ACUM, dacă nu vrem ca „țeapa antigrindină” să devină politică publică

Dacă nu vrem ca antigrindina să rămână doar o afacere cu cerul și cu banii publici, autoritățile trebuie să publice:

  1. Hărțile GIS ZIA și ZP pentru fiecare an din 2014 până azi;
  2. Suprafața ZP per punct de lansare, grup de combatere și UAT;
  3. Suprafața agricolă cultivată efectiv în ZP, din date APIA (nu din burtă);
  4. Defalcarea ZP pe: arabil, vii, livezi, pajiști, păduri, ape, drumuri, intravilan, teren necultivat;
  5. Metoda exactă de calcul a „suprafeței protejate” folosită în comunicate;
  6. Explicația oficială pentru diferența dintre 1.519.000 ha (2021) raportate public și 403.732 ha ZP din raportul de monitorizare;
  7. Recalcularea costului real pe hectar, raportat la teren agricol cultivat, nu la cercuri pe hartă;
  8. Auditarea tuturor contractelor și plăților făcute pe baza acestor suprafețe umflate.

Concluzie: Antigrindina nu poate bate știința, geometria și matematica simplă

Sistemul antigrindină trebuie judecat:

  • după hartă,
  • după date agricole reale,
  • după audit financiar serios,

nu după poze cu rachete și declarații eroice.

Datele disponibile arată:

  • în 2021, o diferență de peste 1,1 milioane ha între ce s-a declarat public și ce rezulta ca ZP tehnică;
  • în 2022 și 2023, diferența potențială urcă spre 1,9 milioane ha/an.

Pe baza costurilor invocate chiar de autorități:

  • suma potențial supra-justificată pentru 2017–2023 trece de 120 milioane euro;
  • într-un scenariu extins pe 10 ani, riscul bugetar sare de 340 milioane euro.

Întrebarea nu mai e retorică, ci obligatorie:

A finanțat statul român protecția reală a culturilor agricole sau doar ȚEAPA NAȚIONALĂ ANTIGRINDINĂ, cu milioane de hectare desenate pe hârtie și sute de milioane de euro pe bune? Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Împărăția mutărilor strategice la COCA-COLA PLOIEȘTI: Cum se spală păcatele la Grup, în timp ce fabrica fierbe la Ploiești

Publicat

acum 3 ore

pe

mai 22, 2026

De

De la „problemă internă” la „promovare la Grup” – sport extrem în corporație

Unde se termină ignoranța și începe complicitatea? Unde se trage linia între „n-am știut” și „am acoperit elegant”?
Seria de dezvăluiri despre combinațiile, relațiile de influență și încrengăturile din interiorul Coca-Cola HBC România (vezi, între altele, materialele publicate de Incisiv de Prahova:
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/11/coca-cola-ploiesti-raul-de-bani-murdari-si-bule-vandute-scump-cum-a-transformat-nan-fericirea-in-fecale-legale-si-toxicologie-de-lux/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/05/08/tic-tac-ul-disperarii-baronul-nan-si-reteaua-de-la-coca-cola-ploiesti-au-inceput-numaratoarea-inversa-spre-beciul-domnesc/ )
pare să fi început să zgâlțâie, măcar la nivel de imagine, imperiul de sticlă.

Oficial, nimeni nu recunoaște nimic. Neoficial, unele personaje „incoveniente” sunt brusc avansate la misteriosul „Grup”, în ceea ce este servit ca „promovare” și „recunoaștere a meritelor”. În traducere liberă de corporație: problema nu se rezolvă, se mută. Dintr-un birou în altul, dintr-o structură în alta, cu speranța că obosește lumea întrebând.

Schema e clasică: când devii prea vizibil, nu ești aruncat pe geam, ești suit la etaj. Cu titlu mai pompos, responsabilități vagi și așteptarea discretă că, la un moment dat, vei pleca singur. Sau vei deveni suficient de „diluat” în Grup, încât să nu mai deranjezi.

„Exilați” la Grup, dar cu cafeaua, mașina și comoditățile din România

Articolele de investigație despre Coca-Cola HBC România au arătat o parte din încrengături. După aceste dezvăluiri, unele nume grele nu mai apar, oficial, pe statele de plată din România. Dar, potrivit informațiilor din interior, culmea: oamenii respectivi continuă să lucreze… tot din birourile companiei din România.

Aceiași „transferați la Grup” beau în continuare cafeaua plătită de firma din România, folosesc mașinile puse la dispoziție aici, beneficiază de aceleași facilități, ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat, în afară de titulatură și codul de cost.

Întrebarea, inevitabilă, sare în aer fără să mai aștepte răspuns:
Oare instituțiile statului – în special ANAF – observă această jonglerie? E normal ca persoane care, teoretic, nu mai activează în entitatea din România să se bucure, practic, în continuare de resursele și infrastructura ei?

Sau, poate, la nivel de formular și bilanț, totul e „aliniat”, iar realitatea din teren e doar un detaliu colateral?

Rețeta influenței: pleci, dar îți lași oamenii în priză

Mutarea la Grup nu rupe, de fapt, controlul. Potrivit informațiilor din interior, cei promovați „în sus” își lasă în urmă oamenii de încredere, loiali până la slugărnicie, gata să execute orice ordin venit „de sus”, chiar și atunci când „susul” nu mai e, formal, în organigramă.

Metoda seamănă izbitor cu ce vedem de ani de zile în sistemul public: șefuțul e promovat, dar își lasă locul „rezervat”, prin intermediul succesorului, ales nu pentru competență, ci pentru docilitate.
Dacă mutarea la Grup nu iese cum trebuie, drumul de întoarcere e deja pavat: oamenii tăi sunt acolo, controlează butoanele, păzesc scaunul cald.

Așa se explică de ce mulți angajați percep aceste transferuri nu ca pe o epurare, ci ca pe o „rotire de cadre” de inspirație vechi-regim: toți aceiași, doar birourile și laptopurile se schimbă.

Cazul Dragoș Nan Antim: de la „moșier de fabrici” la „îngrijitor de active” la Grup

Un exemplu emblematic este Dragoș Nan Antim, descris în presa locală ca „mare moșier de fabrici” la Coca-Cola Ploiești (vezi și:
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/25/coca-cola-imperiu-al-mizeriei-de-ce-ne-asfixiaza-ploiestiul-cu-miros-de-plastic-ars-bomba-e-gata-sa-explodeze/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/30/coca-cola-ploiesti-paradisul-infractorilor-cu-diploma-si-garda-de-mediu-pe-post-de-majordom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/07/03/coca-cola-ploiesti-panica-la-imperiu-controale-inopinate-descopera-mizeria-directorul-suna-disperat-la-politicieni/ ).

Timp de 14 ani, Nan a fost, conform relatărilor, un fel de stăpân absolut peste fabrică și împrejurimi, înmulțindu-și proprietățile aproape miraculos, „ca Harap Alb”, în paralel cu „grija” față de moșia Coca-Cola și față de moșiile proprii și personale.

Acum, povestea continuă cu o „promovare” la Grup, pe funcția de Group Asset Care Manager – un titlu care sună a ceva între „îngrijitor de fabrici” de lux și gardian filosof al activelor strategice.
Dincolo de limbajul lucios, realitatea pare să fie următoarea: omul care a știut să-și gestioneze foarte bine propriile resurse a ajuns să gestioneze… alte resurse, dar cu sigla Grupului lipită deasupra.

În limbaj corporatist, moșiile devin „portofolii”, aranjamentele devin „experiență în administrare de active”, iar trecutul se rescrie frumos în PowerPoint. Nu mai contează ce ai făcut, ci cum îți botezi funcția: dacă sună a strategie globală, restul detaliilor se pierd în traducere.

Basme cu gaz, subordonați și salarii „cu dedicație”

Potrivit informațiilor primite din interior, oamenii par să fi prins curaj și au început să vorbească. Se povestește, de exemplu, că la una dintre proprietățile sale, Dragoș Nan s-ar fi racordat la gaz cu ajutorul propriilor angajați, trimiși să rezolve „cazul”. O folosire „creativă” a resursei umane, dacă aceste relatări se confirmă.

Mai mult, chiar și după plecare, ar fi lăsat în urmă reguli nescrise, dar respectate „cu litera de lege”: măriri salariale doar pentru „ai lui”, nu pentru toți angajații, cum ar fi firesc într-o companie care se pretinde modernă. Un fel de feudă contemporană, în care vasalii credincioși sunt recompensați, iar restul privesc de pe margine.

Și când ne aducem aminte câți oameni – rude, apropiați, „ai casei” – au fost aduși în fabrică de-a lungul timpului, întrebarea devine și mai apăsată: câți muncesc, de fapt, pentru fabrică și câți servesc, în realitate, alte interese?

„Securistul” de serviciu și arta de a masca tot

În acest tablou, apare un alt personaj, pomenit în relatările din interior: Ionuț Cristian Popescu, prezentat de surse ca un fel de „securist” al sistemului intern, omul care ar ști să mascheze, să acopere, să dreagă aparențele.

Dacă acuzațiile sunt reale, rolul său ar fi nu de a clarifica, ci de a acoperi urmele: să nu se vadă cine muncește unde, cine folosește ce, cine e plătit de cine și, mai ales, de ce.

Scaunul lui Nan, ținut cald: intră în scenă Adrian Coman

Ca orice „moșier” corporatist bun, Dragoș Nan nu a plecat lăsând tronul gol. Și-a lăsat, susțin sursele, un înlocuitor de încredere: Adrian Coman.

Coman a renunțat la poziția de Director de Operațiuni la o multinațională de detergenți din zonă pentru a veni Director de Fabrică la Coca-Cola Ploiești. În termeni galanți, un pas lateral strategic; în termeni cinici, a dat „pasărea din mână” pe „pasărea de pe gard”, dar cu misiunea clară: să curețe și să spele urmele moșierului Nan.

Scaunul trebuie să rămână cald, nu gol. Iar cine vine după „baron” nu vine să reformeze sistemul, ci să nu dărâme decorul.

Forajul numărul 3: „miracolul” prin care apa devine, poate, legală

În tot acest timp, la Ploiești se așteaptă finalizarea construcției noului foraj numărul 3, care vine să îl înlocuiască pe fostul foraj numărul 3 – o numerotare demnă de un banc cu ingineri – pentru ca, în sfârșit, exploatarea apei să poată intra în legalitate, inclusiv în ceea ce privește potabilitatea.

Subiectul forajelor și al apei neconforme de la Coca-Cola Ploiești a fost deja disecat amplu în investigațiile Incisiv de Prahova (vezi:
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/ ).

Rămâne de văzut dacă noul foraj este o revenire la legalitate sau doar o nouă perdea de fum tehnică, pentru ca povestea „apei cu probleme” să fie îngropată în hârtii și avize.

Doamna Hasineți (Nan) Valentina și miracolul programului de 8 ore

În tot acest decor de promoții strategice și foraje miraculoase, se ridică și o întrebare colaterală, dar de bun-simț:
Va începe, în sfârșit, doamna Hasineți (Nan) Valentina să vină la muncă 8 ore pe zi, așa cum vin toți angajații de la Sanel?

Acum, când soțul nu mai este director la fabrica din Ploiești, poate fi un test simplu pentru normalitate: fără umbrela funcției de „domn director”, se aplică regulile pentru toți sau există, în continuare, un regim special pentru „ai casei”?

Concluzie: promovare, acoperire sau complicitate?

Mutările de la Coca-Cola HBC România și de la Ploiești, în special transferurile la Grup ale unor personaje-cheie, ridică o întrebare dificilă și incomodă:

Suntem în fața unui început de curățenie reală sau doar în următorul capitol al aceluiași joc de influență, în care nimeni nu pleacă cu adevărat, ci doar își schimbă eticheta?

Deocamdată, un lucru este vizibil: presiunea publică și investigațiile de presă – inclusiv seria de pamflete-investigații de pe Incisiv de Prahova
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/25/coca-cola-imperiu-al-mizeriei-de-ce-ne-asfixiaza-ploiestiul-cu-miros-de-plastic-ars-bomba-e-gata-sa-explodeze/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/30/coca-cola-ploiesti-paradisul-infractorilor-cu-diploma-si-garda-de-mediu-pe-post-de-majordom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/07/03/coca-cola-ploiesti-panica-la-imperiu-controale-inopinate-descopera-mizeria-directorul-suna-disperat-la-politicieni/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/11/coca-cola-ploiesti-raul-de-bani-murdari-si-bule-vandute-scump-cum-a-transformat-nan-fericirea-in-fecale-legale-si-toxicologie-de-lux/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/05/08/tic-tac-ul-disperarii-baronul-nan-si-reteaua-de-la-coca-cola-ploiesti-au-inceput-numaratoarea-inversa-spre-beciul-domnesc/

– au început să producă reacții. Doar că aceste reacții poartă, încă, marca „promovării” și a „reorganizării”, nu a responsabilizării.

Până când instituțiile statului vor considera că e momentul să întrebe serios „cine, ce, unde, pe banii cui?”, rămânem în zona gri dintre ignorare, dispreț, complicitate și acoperire. Iar „Grupul” rămâne, convenabil, cimitirul de elefanți unde problemele nu se rezolvă, doar se îmbracă mai frumos. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Featured

„Useriștii pun CFR Călători pe butuci?” – buget blocat, CCM sub asediu, risc de oprire a trenurilor de la 1 iulie

Publicat

acum 4 ore

pe

mai 22, 2026

De

Cotidianul Național, într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu, acuză USR că pregătește „dezafectarea” companiei CFR Călători, printr-o succesiune de decizii și inițiative legislative care ar putea lăsa angajații fără baza legală de plată a salariilor și ar împinge operatorul feroviar de stat spre blocaj sau chiar dispariție.

Buget respins, negocierile pentru noul CCM blocate

Potrivit informațiilor prezentate de Cotidianul Național, primul pas în destabilizarea companiei ar fi fost făcut de ministrul interimar al Transporturilor, useristul Radu Miruță. Acesta ar fi respins „în mod suspect” proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al CFR Călători, ceea ce a blocat automat și începerea negocierilor pentru noul contract colectiv de muncă (CCM).

În lipsa bugetului aprobat, discuțiile pentru noul CCM – în baza căruia salariații își primesc drepturile – nu pot începe, atrag atenția sindicaliștii.

Ținta: articolul care menține drepturile după expirarea contractului

Legea 195/2020 privind statutul personalului feroviar prevede că, dacă un contract colectiv de muncă expiră și nu a fost încă încheiat unul nou, drepturile stabilite prin vechiul CCM se mențin până la semnarea următorului document. Această continuitate asigură faptul că salariații nu rămân descoperiți.

Conform articolului din Cotidianul Național, parlamentarii USR au trecut la „al doilea val” al atacului: un proiect de lege prin care urmăresc abrogarea dispoziției ce permite prelungirea efectelor CCM până la semnarea unuia nou.

Inițiativa legislativă este semnată, între alții, de fostul ministru al Transporturilor, deputatul USR Cătălin Drulă. Useriștii susțin, în expunerea de motive, că actuala reglementare ar contraveni Legii 367/2022 privind dialogul social, care limitează durata unui contract colectiv la maximum 24 de luni, cu o singură posibilă prelungire de cel mult 12 luni.

Argumentul USR: „eternizarea” contractelor și blocajul financiar

Parlamentarii USR vorbesc despre o „eternizare” a efectelor juridice ale unor CCM expirate, situație care, în opinia lor, ar crea un blocaj: angajatorul ar fi obligat să plătească drepturi financiare stabilite într-un alt context economic, fără ca sindicatele să aibă un stimulent real de a finaliza negocierea unui nou acord.

În expunerea de motive, semnatarii mai arată că, în perioade de criză sau scădere economică, actuala prevedere ar împiedica adaptarea costurilor de personal, în condițiile în care denunțarea unilaterală a CCM este interzisă de Legea 367/2022. Singura soluție rămasă, spun useriștii, ar fi concedierea colectivă – cu costuri mari pentru angajator și consecințe grave pentru salariați – ceea ce ar putea împinge la insolvență atât operatorii feroviari de stat, cât și pe cei privați.

Jurnaliștii de la Cotidianul Național contrapun acestei viziuni perspectiva sindicatelor, care atrag atenția că ele se luptă, de fapt, să negocieze noi contracte colective tocmai pentru a compensa inflația și scăderea puterii de cumpărare.

Sindicatele CFR: „Vor să închidă compania de la 1 iulie”

Reacția sindicatelor de la CFR Călători este extrem de dură. Rodrigo Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, avertizează – citat de Cotidianul Național – că abrogarea articolului 11 alin. (3) din Legea 195/2020 ar însemna, practic, oprirea companiei de la 1 iulie, data la care expiră actualul contract colectiv de muncă.

„Dacă se abrogă articolul 11.(3) înseamnă că, atunci când rămâi fără CCM, nu mai există baza legală ca să fii plătit. Deci, de la 1 iulie, trenurile CFR Călători nu vor mai circula, iar activitatea va fi preluată de operatorii privați, pentru că asta se și urmărește”, afirmă liderul sindical.

Mesajul sindicatelor este limpede: nimeni nu va lucra fără să fie plătit, iar anularea continuității drepturilor salariale ar avea ca efect direct oprirea activității la CFR Călători și transferul pieței către operatori privați.

Acuzații de „atac concertat” asupra operatorului feroviar de stat

Din perspectiva prezentată de Cotidianul Național, respingerea bugetului CFR Călători de către ministrul interimar Radu Miruță și proiectul legislativ inițiat de deputații USR formează un „atac concertat” asupra companiei de stat.

Blocarea bugetului, amânarea negocierilor pentru noul CCM și tentativa de a elimina prelungirea efectelor contractelor colective după expirare sunt descrise ca elemente ale unei strategii prin care operatorul feroviar public ar putea fi împins spre colaps, deschizând drumul unei preluări masive a serviciilor de transport feroviar de călători de către sectorul privat.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

Antigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi

România, țara în care racheta antigrindină protejează mai ales bugetele „băieților deștepți” Ani la rând, România a turnat bani în...
Exclusiv3 ore ago

Împărăția mutărilor strategice la COCA-COLA PLOIEȘTI: Cum se spală păcatele la Grup, în timp ce fabrica fierbe la Ploiești

De la „problemă internă” la „promovare la Grup” – sport extrem în corporație Unde se termină ignoranța și începe complicitatea?...
Exclusivo zi ago

IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata

Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare...
Exclusivo zi ago

PRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI

Dezvaluiri  pe baza datelor din dosarul penal nr. 85/76/P/2025 al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă...
Exclusivo zi ago

Polițist dat afară pentru… stat în picioare la un protest

Un polițist din București, 36 de ani, fără antecedente disciplinare, a fost destituit – sancțiunea maximă, echivalentul „ești mort pentru...
Exclusivo zi ago

Tribunalul mopului pierdut: cum a reinventat justiția de la Brăila curățenia generală

Hotărâre „istorică”: judecătorii nu discriminează, doar… nu spală Mâine urmează să fie comentată public o hotărâre care frizează absurdul, pronunțată...
Exclusivo zi ago

Proxenet cu halat alb: cum se tratează la Psihiatrie… foamea de bani”

Un spital de stat, un proxenet și o poveste „de manual” Într-o Românie în care spitalele par uneori mai aproape...
Exclusiv2 zile ago

Evadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul

Evadare la Mărgineni, liniște la Minister: toată lumea la locurile de muncă, nimeni la locul faptei La Penitenciarul Mărgineni, condus...
Exclusiv2 zile ago

Lupul DNA la stână: Cum a pus Ministrul Darău statul pe silent și salariile pe turbo

Ministerul Economiei, transformat în SRL de casă În timp ce se pozează în reformator cu „anticorupția” pe buze și „integritatea”...
Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – „Greșeala” statului, corectată doar cu ștampilă de la instanță

Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Financiară – Serviciul Pensii Militare, a descoperit, brusc, după ani de „calcul corect”, că...
Exclusiv3 zile ago

Fermierii din Vrancea spun NU sistemului antigrindină!

Grindina, sperietoare de presă. Adevăratul dezastru: rachetele „salvatoare” În timp ce declarațiile politice pică peste noi ca o ploaie de...
Exclusiv3 zile ago

Dictatura „Contabilului” Grecu: Cum se spală MAI pe picioare cu legea, în timp ce instanțele dau de pământ cu abuzurile

În timp ce țara arde de lipsă de personal și dotări, la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) se practică un sport...
Exclusiv3 zile ago

Singurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP

Pustiul de la malul mării: Cum a ajuns SNPP să vorbească singur în oglindă, sub privirea îngăduitoare a conducerii ANP...
Exclusiv3 zile ago

Instinctul de polițist nu ia pauză: Un urmărit general, capturat într-un parc din Călărași de un agent aflat la joacă cu fiul său

O zi obișnuită de relaxare în familie s-a transformat, la sfârșitul săptămânii trecute, într-o misiune operativă de succes pentru un...
Exclusiv4 zile ago

SHOW DE „SUPRAVIEȚUIRE” LA CONSILIUL JUDEȚEAN PRAHOVA: PARACLINICII LUI POLITEANU, ȘCOLIȚI DE „SERVICIILE SECRETE” ÎNAINTE DE CASARE!

Ploieștiul a devenit oficial platoul de filmare al unui film de prost gust, unde „actorii” principali sunt polițiștii locali cu...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv