Featured
În 2021, cheltuielile europene totale pentru apărare s-au situat la un nou nivel record de 214 miliarde euro

Raportul privind datele de apărare pentru 2020-2021 detaliază cheltuielile de apărare ale celor 26 de state membre ale AEA. Raportul AEA constată că statele membre investesc mai mult ca niciodată în achiziţionarea de echipamente de apărare şi în cercetare şi dezvoltare, cu o creştere de 16% faţă de 2020, totalizând un nivel record de 52 de miliarde de euro.
La 214 miliarde euro, cheltuielile totale pentru apărare corespund la 1,5% din produsul intern brut (PIB) al celor 26 de state membre ale AEA, acelaşi nivel înregistrat în 2020. Creşterea cu 6 % a cheltuielilor faţă de 2020 marchează cea mai puternică rată de creştere anuală de la revenirea începută în 2015, după criza financiară. Comparativ cu minimul istoric atins în 2014, cheltuielile pentru apărare au crescut cu aproape 52 de miliarde euro, adică 32% în termeni reali.
Raportul Defence Data al AEA constată că această creştere susţinută a cheltuielilor globale se reflectă şi în cifrele naţionale. În 2021, din cele 18 state membre care au crescut cheltuielile, şase le-au majorat cu 10% sau mai mult. Cele mai mari creşteri s-au ridicat la peste 4 miliarde de euro de către Italia, în termeni absoluţi, şi la o creştere de 42%, 33% şi 27%, în termeni relativi, de către Finlanda, Grecia şi, respectiv, Slovenia. Cu toate acestea, opt state membre au redus cheltuielile, cea mai mare reducere naţională fiind de 15% în termeni relativi.
Raportul „Defence Data” al AEA concluzionează că, la nivel global, cheltuielile pentru apărare au rezistat impactului economic cauzat de pandemia COVID-19. Anunţurile făcute de statele membre în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei semnalează faptul că este probabil ca majorările de cheltuieli să continue în anii următori.
Creşterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare s-a tradus, de asemenea, printr-o creştere apreciabilă a cheltuielilor europene în colaborare, dar încă mult sub valorile de referinţă colective convenite. În 2021, statele membre au alocat un nivel record de 7,9 miliarde euro pentru proiecte europene de achiziţie colaborativă de echipamente de apărare, aproape dublu faţă de cele 4,1 miliarde euro înregistrate în 2020.
În 2021, cheltuielile pentru achiziţiile europene de echipamente de apărare în colaborare au reprezentat 18 % din totalul achiziţiilor de echipamente de apărare, ceea ce reprezintă o creştere faţă de cele 11 % din 2020. Un factor care a contribuit la această creştere este şi numărul mai mare de state membre care au furnizat date în 2021, comparativ cu 2020[2]. Obiectivul de referinţă de 35 % pentru achiziţiile europene de echipamente de apărare în colaborare, care reprezintă, de asemenea, un angajament în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO), rămâne departe de a fi atins şi va necesita aproape dublarea investiţiilor actuale în acest domeniu pentru a atinge obiectivul de referinţă, care se traduce în 15,1 miliarde euro.
Raportul AEA, bazat pe datele furnizate în mod voluntar de 26 de ministere ale apărării, constată, de asemenea, că totalul cheltuielilor pentru apărare a reprezentat 2,9% din totalul cheltuielilor guvernamentale.
Din cele 52 de miliarde de euro cheltuite pentru investiţii în domeniul apărării, 82% sau 43 de miliarde de euro au fost utilizate pentru achiziţionarea de echipamente şi 18% sau 9 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare. Aceasta este o repartiţie procentuală similară cu cea înregistrată în ultimii trei ani.
Cheltuielile pentru cercetare şi tehnologie în domeniul apărării sunt inegale între statele membre, 13 dintre acestea înregistrând creşteri, 12 scăderi, iar una rămânând neschimbată. Cu 3,7 % din cheltuielile totale pentru cercetare şi tehnologie, Germania are cea mai mare alocare din cele 26 de state membre în acest domeniu.
În 2021, cheltuielile pentru cercetare şi tehnologie (R&T) în domeniul apărării s-au ridicat la 3,6 miliarde euro, marcând o creştere masivă de 41 % faţă de 2020 şi un nou maxim înregistrat de AEA. În comparaţie cu minimul istoric al cheltuielilor atins în 2016, cheltuielile pentru R&T în domeniul apărării aproape că s-au triplat. În 2021, a fost alocat un plus de peste 1 miliard euro, ceea ce a pus la îndemână obiectivul de referinţă convenit de 2 %, dar nu a ajuns la 1,7 %. Cu toate acestea, tendinţa este determinată de Germania şi Franţa, care sunt responsabile pentru peste 80 % din totalul cheltuielilor totale pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării. Ca şi în 2020, acestea rămân singurele două state membre care au atins pragul de referinţă de 2 %.
În 2021, statele membre au cheltuit 248 de milioane euro pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării în cooperare cu alte state membre ale UE, marcând prima creştere semnificativă în acest domeniu de mai mulţi ani încoace, totalizând aproape 70 % faţă de 2020. Cu toate acestea, cheltuielile rămân în urmă în comparaţie cu nivelul maxim de 477 de milioane euro înregistrat în 2008. (D. Oancea).
Sursă foto: NATO
Exclusiv
Jilava, Mioveni – aceeași mizerie! Baroneasa Whatsapp și tunurile penitenciarelor românești

Spovedania unei „Baronese” nervoase: Jilava plânge după Mioveni!
Cristina Teoroc, supranumită „baroneasa” de la Jilava – penitenciarul cu o reputație sinistră, „al morților subite” – a erupt pe grupul de WhatsApp al directorilor de penitenciare. Motivul? Schimbările de strategie ale noii conduceri ANP, care au îndrăznit să atingă sacrosanctele „aranjamente” ale vechii găști. Se pare că „baroneasa” își varsă nervii pentru că un anumit director Sabăreanu – un apropiat al familiei sale și partener de drum sindical al soțului – a fost „decapitat” de la Spitalul Penitenciar Mioveni de către noul director general, comisar-șef Bogdan Geo Burcu. (Conform informațiilor publicate inițial de FSANP și preluate de diverse surse media).
𝐌𝐚𝐢 𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝐚𝐬𝐭𝐚?
Sabăreanu, cel îndepărtat din funcție, nu ar fi fost schimbat degeaba. Se vorbește tot mai insistent despre un tun de 200.000 de lei, orchestrat împreună cu dr. Costin Ștefan, consilierul bine-cunoscut al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, conform investigațiilor FSANP. Dar în loc să-și plece capul rușinat, Sabăreanu se victimizează: „Sindicatul schimbă directori prin reclamații!”. O victimizare clasică, desprinsă parcă din manualul infractorului bugetar de succes! Se pare că reacția promptă a Corpului de Control a stricat socotelile celor care sperau la o mușamalizare ca la carte.
De la pile și umbrele, la scaunul de director: Rețeta succesului în sistemul penitenciar
Sursele noastre sunt fără echivoc: Sabăreanu nu a ajuns în scaun prin merite sau competențe, ci prin protecție sindicală și sprijin politic. Un traseu tipic pentru mulți directori din sistemul penitenciar, unde pilele și umbrelele sunt mai importante decât rezultatele și munca cinstită. Oare cum ar reacționa ministrul Radu Marinescu dacă ar vedea cu ochii lui cum se fac numirile în sistem, dincolo de rapoartele cosmetizate?
Baronesele dau lecții de morală: Ipocrizie la nivel inalt
„Baroneasa” Teoroc, în timpul ăsta, dă lecții despre corectitudine și „dublu standard”, deși conduce un penitenciar, Jilava, care este un focar de probleme. Orice critică la adresa „baronesei” este imediat întâmpinată cu amenințări de proteste de către soțul sindicalist. Un adevărat scut familial împotriva oricărei forme de control sau responsabilizare!
Apel către Ministrul Justiției: Curățenie generală la Jilava și Mioveni!
Domnule ministru Radu Marinescu, vă îndemnăm să mergeți la Jilava nu doar în „vizită”, ci într-un control adevărat. Poate veți descoperi mai multe decât rapoartele cosmetizate și declarațiile sforăitoare de pe WhatsApp. E timpul să faceți curățenie în sistemul penitenciar, începând cu aceste două focare de corupție și incompetență!
Decență și gura mică!
Pentru doamna Cristina Teoroc și domnul Sabăreanu, mesajul nostru este simplu:
- Baroneaso, mai puțină morală de doi bani și mai multă decență! Nu mai da lecții de corectitudine, când conduci un penitenciar cu probleme grave!
- Sabăreane, gura mică! Ultimul om care ar putea da lecții despre integritate ești tu, cel acuzat de sifonarea banilor publici! (Cristina T.).
Exclusiv
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare

Sindicatul Sidepol trage un semnal de alarmă cu privire la dezamăgirea și frustrarea tot mai mari resimțite de polițiștii tineri, mulți dintre ei dorind să părăsească sistemul din cauza presiunii, lipsei de sprijin, salarizării precare și a condițiilor de muncă improprii. Sindicatul dezvăluie un „caz real, problemă generală”, în care un polițist tânăr și-a exprimat dorința de a demisiona din cauza nemulțumirilor acumulate.
Stres, lipsă de sprijin și deficit de personal: Problemele majore ale polițiștilor
Potrivit Sindicatului Sidepol, principalele neajunsuri cu care se confruntă polițiștii sunt:
- Stres psihic acumulat prin tot mai multe atribuții acordate.
- Lipsa de sprijin din partea managerilor, adesea lipsiți de pregătirea necesară.
- Lipsa resursei umane (peste 25.000 de angajați lipsă), un coleg fiind nevoit să lucreze pentru 3-4.
- Salarizare incorectă și lipsa de predictibilitate a carierei, prin modificarea succesivă a legislației în defavoarea angajaților.
- Condiții de muncă improprii.
- Dotare precară și legislație care nu apără angajatul.
„Guvernul Bolojan nu face decât să adâncească criza”: Critici la adresa măsurilor guvernamentale
Sindicatul critică măsurile anunțate de Guvernul #Bolojan, care, în loc să îmbunătățească situația, „nu fac nimic altceva decât sa adâncească și mai mult criza din sistem”.
Cerințe concrete: Cariere predictibile, salarizare echitabilă și recunoașterea bolilor profesionale
Sindicatul Sidepol solicită măsuri imediate și concrete pentru îmbunătățirea situației polițiștilor:
- Un cadru predictibil al carierei polițistului.
- Salarizare echitabilă și motivantă.
- Recunoașterea bolilor profesionale și sprijin real pentru sănătatea polițiștilor.
- Suplimentarea resursei umane prin încadrări și școli adaptate nevoilor actuale.
- Dotare modernă și eficientă.
- Legislație care să apere angajatul în raport cu atribuțiile pe care le desfășoară.
„Polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime”: Un apel la responsabilitate
Sindicatul subliniază că polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime pentru a-și putea face datoria față de cetățeni și față de România. (Cerasela N.).
Featured
Agresorul polițistului lovit cu o sticlă, arestat preventiv după 3 zile. Complicele, sub control judiciar
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 16 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!