După ce v-am prezentat cifrele finale referitoare la numărul de candidați înscriși la procesul de admitere în școlile de poliție, care este cel mai scăzut din istoria MAI, fiind vorba despre aproximativ 5000 de candidați la 1640 locuri disponibile în Școala de agenți de poliție de la Câmpina și Cluj Napoca, revenim cu cifrele în urma parcurgerii primei probe eliminatorii, respectiv testarea psihologică, precizeaza cei de la sindicatul Europol.

Astfel, de la un județ la altul, procentele celor care au fost declarați inapt variază între 10% și 50%. După centralizarea parțială, din estimările noastre au rămas în cursă puțin peste 3000 de candidați din totalul de aproximativ 5000 de înscriși, iar următoarea etapă să fie organizată în perioada 23-29 noiembrie când se va desfășura proba de testare a abilităților fizice. Din experiența anilor precedenți, mai ales ca urmare a creșterii gradului de dificultate a probelor fizice din cuprinsul traseului aplicativ pe care trebuie să îl parcurgă candidații, estimăm că și aici vom avea un procent de 30%-40% candidați care nu vor reuși să promoveze. Acest lucru, ne determină să estimăm o cifră rușinoasă, care va marca un record negativ în istoria MAI, de numai 1,2 candidați pe loc, în condițiile în care concurența din trecut ajungea și la 12-15 candidați pe un loc.

În urma realizării unui sondaj în rândul tinerilor absolvenți de liceu, reprezentanții Sindicatului EUROPOL au centralizat răspunsurile cu privire la motivele pentru care tinerii nu mai consideră atractivă profesia de polițist, fără să avem pretenția că rezultatul reprezintă opinia unanimă sau majoritară. Dintre răspunsurile cele mai des întâlnite amintim, în ordinea importanței:

1. Nivelul de salarizare scăzut în raport cu munca și riscurile asociate profesiei de polițist.
2. Lipsa de predictibilitate în carieră și lipsa unui sistem transparent de avansare profesională.
3. Lipsa procedurilor de lucru clare prin care polițiștii să fie protejați în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
4. Prea multe interdicții și limitări ale altor drepturi.
5. Volumul de muncă prea mare.
6. Nesiguranță cu privire la condițiile de pensionare.
7. Lipsa măsurilor de protecție fizică și juridică a polițistului.
8. Lipsa dotărilor pentru efectuarea serviciului.
9. Condițiile mizere de la locul de muncă.
10. Probele de admitere foarte dificile.
11. Interdicția de a purta tatuaje la vedere.
12. Faptul că nu vor fi salarizați pe durata școlarizării vs posibilitatea de a se încadra direct și de a primi salariu din prima lună.
13. Organizarea admiterii în afara calendarului educațional standard.

Situația actuală confirmă, de parcă mai era nevoie, că suntem în cea mai mare criză în care MAI s-a aflat vreodată și din păcate, cei care conduc ministerul, în frunte cu Lucian Bode, nu au soluții și nici planuri de redresare. Mai mult, după ce milioane de tineri au văzut condițiile în care ajung să studieze viitorii polițiști la Academia de Poliție, printre șobolani, camere supraaglomerate, grupuri sanitare mizerabile și condiții mai rele decât în penitenciare, mulți dintre ei se reorientează către alte profesii. Nici chiar în ceasul al 12-lea, ministrul Lucian Bode nu militează pentru aplicarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și îi lasă pe polițiști de izbeliște.

Vom continua să monitorizăm celelalte etape ale sesiunii de admitere, tocmai pentru a demonstra societății că MAI este în moarte clinică. Nu numai că prezentul ne este nefavorabil, dar nici viitorul nu are niciun fel de speranță, mai precizeaza sursa citata. Baza de selecție limitată se va răsfrânge asupra calității serviciului polițienesc de care vor „beneficia” cetățenii. (Cristina T.).