Exclusiv
Dupa derapajele de la lege de la Penitenciarul Ploiesti se constata nereguli grave si la Penitenciarul Targsor/Sef Serviciu Regim Penitenciar si-a rotunjit ilegal veniturile
Dupa dezvaluirile noastre despre derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin – se constata nereguli grave si la Penitenciarul Targsor.
Din punctul nostru de vedere legatura dintre cele doua penitenciare care au condus la astfel de derapaje este ca la ambele (Ploiesti si Targsor) sunt imputerniciti la comanda (in functii peste perioada de 1 an) si nu sefi prin concurs.
Un ofițer cu funcție de conducere, detașat de la ANP în Penitenciarul Targsor, pe funcția de șef Serviciu Regim Penitenciar, ancorat foarte bine în relații cu ofițeri de maxima importanta din aparatul central, isi permite sa isi rotunjească veniturile în mod substanțial, în doar 5 luni de zile, iar când trebuie sa se supună verificărilor, fuge în concediu medical, fapt ce va conduce la imposibilitatea recuperării orelor suplimentare cu consecință punerii lor în plata.
Parca este si o mica coincidenta cu cazul de la Penitenciarul Ploiesti unde Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI si-a angajat doi veri in unitate (unul care avea relatii comerciale cu penitenciarul iar celalalt care incaseaza ilegal compensatia de chirie).
Despre derapajele de la lege de la Penitenciarul Ploiesti si bomba ecologica patronata de Muresan Catalin unde erau trimisi la munca detinuti vom reveni in episoadele din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”, unde vom dezvalui si legaturile cu HAIER TECH S.R.L. din ARICEŞTII RAHTIVANI si vom publica si inregistrarile audio-video promise.
Federația Polițiștilor de Penitenciare , în decursul anilor, a tot tras semnalul de alarmă cu privire la faptul cā orele suplimentare nu ajung la cei în drept , ci sunt folosite, cu prioritate , de către camarila șefilor din sistemul penitenciar , fiind un mijloc de recompensare a obedienței și mai putin o formã de compensare a timpului pus la dispoziția angajatorului.
Dacã facem o incursiune în trecut și o paralelã cu prezentul putem observa cã în perioada în care munca suplimentarã se compensa exclusiv cu timp liber, cei care astăzi dau navală nu prea se înghesuiau. În fapt, munca suplimentară compensatã cu plata, și nu recuperată în 60 de zile de la efectuare lor, a devenit o adevaratã afacere în sistemul penitenciar, fiind constituite grupuri de interese care, la o analizã mai atentã, pot fi interpretate ca infracționale, care au deturnat adevăratul scop al acestei compensări.
Dacã în trecut angajații revendicau timp liber pentru refacerea capacității de muncã și pentru a petrece mai mult timp cu familia, de aceastã datã sunt unii care s-ar muta efectiv în unitate, mai ales dacã s-ar combina sporul de ore suplimentare cu sportul pentru munca în weekend.
În fapt toți știu unde merge plata orelor suplimentare, la ce și cui folosește dar, nimeni nu glãsuiște, existând un complot aproape general.
Necazul este ca acest complot pornește de jos și merge pânã în fruntea ierarhiei, iar angajații care ar trebui sã primească de drept aceste compensări bãnesti sunt dați la o parte de grupurile de interese care au un singur socop. PROSPERITATEA lor personalã!
Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, periodic, a avut informații despre dezvoltarea acestui flagel, cu exemple punctuale insă, nu a făcut nimic dezvaluie FPP. Din când în când, când lucrurile s-au mai îngroșat, au mai făcut câte o figurație , ca cea de acum, când directorul general al A.N.P. se face cã vrea sã facã și în loc sã emitã decizii, sau instrucțiuni, așa cum cadrul legal ii stabilește ca responsabilitate, transmite mesaje pe whatsapp către directorii unitãtilor penitenciare, argumentând decizia cu generalitãti, când pe masã are informații punctuale despre cei care fraudează și iși rotunjesc zdravăn venitul prin plata orelor suplimentare și munca în weekend, unde sporurile sunt foarte substanțiale.
De ce nu miscã în mod corect lucrurile directorul general?
Din doua motive:
– de teama cã ceea ce va descoperi îl va depãsi cu mult și va trebui sã dea explicații șefilor ierarhici, pentru management pasiv în legătură cu acest flagel ce s-a tot dezvoltat în ultima perioadã,
– de teamã cã în zona orelor suplimentare stau oameni influenți și grupuri de interese mari.
În mod mod legal orele suplimentare se efectuează doar după ce existã o dispoziție aprobată a șefului ierarhic superior , care stabilește natura sarcinilor ce nu au putut fi indeplinite in timpul normal de lucru, cât și urgență efectuării acestora, iar punerea în plata poate fi făcută dacă exista fișe de ore suplimentare întocmite și aprobate, iar compensarea cu timp liber corespunzător nu a fost posibilã.
Managerii au manifestat o așa lejeritate în gestionarea acestor ore suplimentare , astfel ca s-au dezvoltat grupuri de interes la nivelul fiecarei unități, dar și în aparatul central, fiind inventate sarcini și misiuni , astfel cã în prezent sunt situații în care unii angajați nici nu mai așteaptă dispoziții de ore suplimentare ca rãmân de la ei putere în unitate, suplimentar , peste durata timpului de lucru, fac ore suplimentare, nimeni nu se îngrijește sa fie recuperate și ,apoi , sunt bãgate în platã, vezi cazul de la Penitenciarul Targsor unde , așa cum sursele noastre ne informează, un ofițer cu funcție de conducere, detașat de la ANP în unitate, pe funcția de șef Serviciu Regim Penitenciar, ancorat foarte bine în relații cu ofițeri de maxima importanta din aparatul central, isi permite sa isi rotunjească veniturile în mod substanțial, în doar 5 luni de zile, iar când trebuie sa se supună verificărilor, fuge în concediu medical, fapt ce va conduce la imposibilitatea recuperării orelor suplimentare cu consecință punerii lor în plata.
Alți doi ofițeri dintr-un penitenciar din Sud, protejați ai directorului general, fac zilnic ore suplimentare doar din deplasarea de acasă la locul de munca, sub o pretinsă perioada de formare în ale managementului, pontandu-se după bunul plac, având săptămâni cu câte 3 ore pe zi suplimentare, altele cu 4 ore, altele cu 3,30 ore, ca și cum distanta s-ar modifica săptămână, făcând naveta cu o singura mașină, dar decontand doua. Tot pe aceeași ruta, dar fără a fi protejații directorului general al ANP, alti colegi fac zilnic naveta, dar isi plătesc transportul din banii personali, diferența fiind făcută doar dintr-o semnătură, care schimba contextul.
Sunt doar doua exemple recente care ilustrează haosul din gestionarea muncii și plății orelor suplimentare.
În acest caz nu exista prostie, sau neglijența, sunt doar intenții, lucruri bine organizate , puse cap la cap.
Sã nu credeți ca ANP ul s-a trezit brusc. Nu, a fost trezit de M.J. care a cerut explicații despre faptul ca desi numărul deținuților a scăzut, iar în sistem au fost angajat 1000 de polițiști, numărul de ore suplimentare a explodat.
Și asta nu din cauza oamenilor de buna credință care isi fac treaba și respecta regulile , ci din cauza șmecherilor din sistem. Acei smecheri care toată cariera au fentat munca iar când sunt în prag de pensionare ii mai dau încă o flegma sistemului penitenciar și iei dublează veniturile din care se calculează pensia.
Niciun astfel de șmecher nu poate face asta singur, ci doar în cârdãsie cu șefii. În aceastã afecere, pentru cã a devenit o afacere, existã o complicitate de jos pânã sus, iar cei de bunã credință, care au încercat sã aducã lucrurile în matca lor, au fost linșați, sau demonizati.
Ca și în cazul valurilor de pensionari anticipate, directorul general reactioneazã târziu și greșit , instituind o regulã care este în fapt o măsură coercitivã îndreptată tot împotriva celor de bunã credință ( cu execeptia sectorului operativ, nimeni nu face ore suplimentare decât cu aprobarea dg), fiind sectoare ( medical, reintegrare etc, care au un grad de încadrare sub 50%), când în fond șmecheria e în operativ și DEA, sectoare care au cunoscut o importantă infuzie de personal. Pai șmecherii care fac ore la greu s-au detașat în operativ , pentru 6 luni, și iar au scapat de aplicare regulilor.
Intr-un sistem sănătos directorul general, ar fi dispus de urgență analize pe sectoare de activitate , pornind de la gradul de încadrare, ore suplimentare , misiuni, sarcini , mutări între sectoare, perioada, scop etc, apoi ar fi făcut reglaje, nu ar fi operat cu lopata.
Dar într-un sistem sănătos nu s-ar fi ajuns aici!
Directorul general are în slujba sa un colos de aparat (ofițeri și agenți de prevenire a criminalitatii și terorismului, inspectori ai Direcției Inspecție Penitenciară, direcții de specialitate, manageri în teritoriu etc) astfel că este imposibil să nu știe ce se întâmplă în sistem. Și dacă nu este așa , tot rău este.
În fapt, toți știu, insă ” banul este ochiul dracului”.
În acest context STATUL și interesele lui nu mai sunt aparate de cei plătiți să facă ca lucrurile să se întâmple în mod onest.
Nu promovam ideea ca ne erijăm în apărătorii intereselor STATULUI, dar un lucru este clar pentru noi.
Aparam interesele celor mici și multi care zi de zi iși fac treaba în unitatile penitenciare și care privesc neputinciosi la șmecherii sistemului care mulg tot ce pot de la acest sistem și care, și după pensionare , le zâmbesc ironic, de sub pensia nemeritatã sub care iși aranjează restul de viață.
Respingem categoric acest mod de management, prin decizii heirupiste și arbitrare, menite sa distragă atenția de la cei vinovați și solicitam analize punctuale pentru situațiile de efectuare a orelor suplimentare în mod voit și cu alte scopuri, iar cei vinovați sa fie trași la răspundere, precizeaza FPP.
Marea masă a angajaților sistemului penitenciar nu sunt deranjați de măsurile privind gestionarea orelor suplimentare, ci sunt deranjați de smecheriile care se fac sub ochii lor cu orele suplimentare.
376 de ore suplimentare făcute intr-un singur trimestru de către un agent logistică din Penitenciarul Giurgiu cred că este un argument destul de serios pentru care cei in drept ar trebuie să facă o analiză serioasă si nu figuratii, și cazul , din păcate, nu este singular.
Directorul adjunct al acestui sector tocmai ce a fost apreciat de catre directorul general al ANP cu majorare salarială de 50% pentru management eficient (N.R – asa cum il apreciaza si pe protejatul sau de la conducerea Penitenciarului Ploiesti), in conditiile in care in cadrul sectorului de activitate este o adevarată revoltă a angajatilor , iar modul de management al orelor suplimentarea crează disensiuni intre sectoarele de activitate.
In toată această perioadă, cei in drept să rezolve situațiile pe care le-au creat , fie prin implicare directă, complicitate, ori fie prin pasivitate, fac doar balet! (Cerasela N.).
„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea
Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe DN1 și au oprit mașini în trafic. Cei doi miroseau a alcool, iar când s-au prezentat au folosit apelativele „Pișior” și „Mănuță”.
Poreclele pot stârni râsete la o masă între prieteni. În mijlocul unei intervenții rutiere, însă, întrebarea nu e cine are cel mai comic nume de serviciu, ci dacă polițiștii erau în stare să-și îndeplinească atribuțiile și dacă au fost supuși verificărilor necesare.
Dacă miroase a alcool, nu ajunge să ridici din umeri
Mirosul, de unul singur, nu stabilește consumul și nici gradul de afectare. Tocmai de aceea sunt necesare testarea și verificările oficiale — cu atât mai mult când este vorba despre persoane aflate la volanul unei autospeciale și implicate în oprirea altor șoferi.
Potrivit informațiilor furnizate, nu ar fi prima situație de acest fel. Dacă lucrurile stau astfel, conducerea IPJ Prahova ar trebui să lămurească rapid împrejurările, nu să lase loc de speculații și glume pe seama uniformei.
Conducerea IPJ Prahova: control sau somn instituțional?
Au fost testați cei doi polițiști? Au fost duși la analize? Ce verificări au fost dispuse și ce concluzii au rezultat? Acestea sunt întrebările la care conducerea IPJ Prahova trebuie să răspundă limpede.
DGIPI, și DGA — instituții chemate să verifice conduita din sistem, nu să joace rolul spectatorului. Iar dacă totul este în regulă, testele și concluziile ar trebui să o arate. Dacă nu, nici „Pișior”, nici „Mănuță” și nici glumele de serviciu nu pot ține loc de răspundere. (Cristina T.).
Exclusiv
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional
Primăria care funcționează pe încredere, nu pe lege
Dacă ai fi crezut că într-o comună din România, în anul 2025, Codul fiscal și legislația bugetară chiar se aplică, raportul Curții de Conturi a României privind U.A.T.C. Drăgănești îți dovedește contrariul. Potrivit acestui raport oficial de audit de conformitate, întocmit de Camera de Conturi Prahova, administrația locală a transformat respectarea legii într-o activitate… facultativă.
Concluzia Curții de Conturi este fermă: modul de stabilire și încasare a veniturilor proprii ale bugetului local NU este în conformitate cu legislația, iar neconformitățile sunt „semnificative și generalizate”. Tradus din limbaj tehnic: aproape tot ce se putea face prost, s-a făcut prost. Restul nu s-a mai făcut deloc.
„Control intern”: hârtie avem, bani nu
Curtea de Conturi constată că la U.A.T.C. Drăgănești nu a fost asigurată funcționalitatea controalelor interne în domeniul fiscal. Adică există legi, există norme, există atribuții… dar nu există aplicare.
Rezumatul pe scurt, conform raportului:
- Hotărâri de Consiliu Local privind impozitele și taxele locale nu respectă în totalitate Codul fiscal.
- Impunerea contribuabililor nu se face peste tot, iar când se face, nu neapărat corect.
- Documentele justificative lipsesc, sunt incomplete sau se plimbă liber, fără să fie puse în ordine fiscală.
- Formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală sunt uitate prin sertare, ceea ce a dus la debite neîncasate de aproape 2,83 milioane lei la 31.12.2025.
Cu alte cuvinte, Drăgănești este locul unde controlul intern există mai mult în teorie, iar banii bugetului local fac coadă afară, dar nu îi deschide nimeni ușa.
Registrul agricol – roman SF: terenuri, impozite și fantezie administrativă
Potrivit constatărilor Curții de Conturi, primăria nu și-a bătut capul să verifice și să coreleze datele dintre Registrul agricol și evidența fiscală.
Rezultatul:
- suprafețe de teren care nu sunt corect luate în calcul;
- terenuri care apar „în acte”, dar parcă nu și în impozite;
- proprietăți scutite sau impozitate greșit;
- risc real ca baza de impozitare să fie incorectă, iar bugetul local să fie păgubit.
Recomandarea Curții de Conturi? Să facă ce trebuia făcut de la început: punctaje, reconcilieri, verificări periodice. Altfel spus, să descopere că satul nu e doar pe hârtie, ci și pe hartă, iar terenurile chiar există și trebuie impozitate.
Executare silită? Nu, mulțumim, preferăm restanțele
În anul 2025, conform raportului Curții de Conturi, U.A.T.C. Drăgănești nu a aplicat formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Consecința?
- neîncasarea veniturilor la potențialul real;
- menținerea unei liste de restanțe de 2.824.732 lei, bani care ar fi trebuit să fie în buget, nu în aer.
Cu alte cuvinte, dacă nu-ți plătești taxele în Drăgănești, nu vine nimeni după tine. E aproape o invitație oficială la neplată, cu antet de instituție publică.
Concesiuni, redevențe și bani pierduți pe drum
Un capitol savuros – dacă n-ar fi vorba de bani publici – îl reprezintă modul în care sunt administrate redevențele și concesiunile, conform raportului Curții de Conturi:
- Nu există proceduri operaționale clare pentru colectarea veniturilor din concesionarea activităților de exploatare a resurselor pe suprafață a statului;
- Nu sunt urmărite corespunzător declarațiile fiscale și documentele justificative ale concesionarilor;
- Nu sunt verificate toate sumele datorate bugetului local.
Curtea de Conturi recomandă elaborarea de proceduri, constituirea de dosare fiscale pentru concesionari, solicitarea tuturor documentelor justificative și chiar verificarea unui contract prin care un teren de peste 10.000 mp este închiriat, cu potențial de redevențe serioase pentru buget.
Pe scurt, comuna stă pe bani, dar nu se apleacă să-i culeagă.
Impozite pe clădiri calculate „la ghici”
Raportul arată că, în 2025, veniturile bugetului local au fost diminuate din cauza:
- stabilirii eronate a valorii impozabile pentru clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice;
- neactualizării suprafețelor reale ale clădirilor;
- clădiri noi, cu autorizații de construire expirate și fără recepție finală, care nu au intrat la impozitare la timp.
Curtea de Conturi estimează o diminuare a veniturilor cu peste o mie de lei doar pe un eșantion de cazuri analizate, ceea ce sugerează un fenomen mai larg. Recomandarea este clară: inspecții fiscale la contribuabilii vizați, verificarea documentelor, stabilirea corectă a impozitelor și a accesoriilor.
Dar până atunci, bugetul local pierde bani, iar contribuabilii corecți subvenționează, de fapt, haosul administrativ.
Zonarea fiscală: au fost zone, dar nu s-au păstrat hărțile…
Un episod demn de un scenariu de comedie neagră: în urma verificărilor privind zonarea fiscală a localității (folosită la calculul impozitelor și taxelor locale), U.A.T.C. Drăgănești nu a putut demonstra documentar cum au fost stabilite și delimitate zonele fiscale.
Practic:
- există o hotărâre a Consiliului Local,
- dar actele administrative și documentația care au stat la baza acesteia nu mai sunt de găsit în arhivă.
Cu toate acestea, zonarea fiscală este folosită pentru calculul impozitelor. Cu alte cuvinte, impozitele se percep pe baza unui sistem ale cărui fundamente… nu mai sunt de găsit. Curtea de Conturi cere reconstituirea sau readoptarea documentației și arhivarea ei corespunzătoare.
În „Republica Drăgănești”, nici harta fiscală nu mai știe pe ce lume este.
Închirieri și concesiuni: reguli lipsă, penalități uitate
Potrivit raportului Curții de Conturi, activitatea de închiriere și concesionare a bunurilor din patrimoniul public și/sau privat al unității administrativ-teritoriale suferă de:
- inexistența unui cadru intern de reglementare clar;
- lipsa unor clauze contractuale ferme privind penalitățile pentru întârzierea plăților;
- necalcularea și neîncasarea penalităților de întârziere datorate în 2025.
Consecința directă: diminuarea veniturilor bugetului local.
Recomandarea Curții de Conturi: actualizarea cadrului de reglementare, introducerea clară a penalităților, urmărirea tuturor sumelor datorate și aplicarea unitară a regulilor.
Cu alte cuvinte, nu ajunge că se închiriază și se concesionează – trebuie și să se încaseze, nu doar să se semneze hârtii.
„Control intern managerial”: sistem formal, realitate informală
În capitolul dedicat bunei guvernanțe, Curtea de Conturi descrie sistemul de control intern managerial de la U.A.T.C. Drăgănești ca fiind, în mare parte, formal și neadaptat dimensiunii și specificului entității.
Deficiențele constatate:
- lipsa și insuficiența controalelor interne reale;
- neidentificarea și negestionarea riscurilor majore legate de stabilirea și încasarea veniturilor;
- documente și proceduri care există mai mult pentru bifă decât pentru aplicare efectivă.
Recomandarea: implementarea reală a standardelor de control intern, adaptarea sistemului la specificul entității, astfel încât să prevină nu doar erorile, ci și… risipa.
Pe scurt, pe hârtie există control. În practică, controlul pare a fi doar asupra modului în care nu se aplică regulile.
Concluzie: Comuna unde legea se aplică „după posibilități”
Din raportul oficial al Curții de Conturi a României reiese imaginea unei administrații locale care tratează:
- Codul fiscal ca pe un sfat opțional,
- controlul intern ca pe o colecție de formulare,
- arhiva ca pe o loterie de documente pierdute,
- veniturile bugetare ca pe un bonus, nu ca pe o obligație.
Când Curtea de Conturi îți scrie negru pe alb că „neconformitățile sunt semnificative și generalizate”, nu mai e vorba de o simplă scăpare, ci de un mod de lucru.
„Republica Drăgănești” pare să fi inventat un nou model de administrație: statul de drept… dacă avem timp, chef și documente. Până atunci, banii publici rămân la stadiul de potențial, iar cetățeanul plătește, la propriu, nota de plată a nepriceperii administrative. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează
Potrivit Curții de Conturi a României, Ceptura pare a fi prima comună din țară în care bugetul local e tratat ca un animal pe cale de dispariție: se uită la el cu duioșie, dar nu e voie să-l deranjezi cu încasări.
Din primul raport rezultă că:
- Impozitele și taxele locale se calculează… cu milă, nu cu legea.
- Debitele restante zac prin evidențe ca vinul în beci: peste 1,54 milioane lei (conform Curții de Conturi) pierduți din cauză de „neîncasare cronică”.
- Executarea silită e doar o poveste urâtă cu care se sperie contribuabilii cuminți – în realitate, nu se aplică.
- Chiriile și redevențele nu se actualizează, că poate se supără cine plătește.
- Evidența fiscală e atât de „creativă”, încât nici nu mai știi dacă e primărie sau atelier de literatură fantastică.
Curtea de Conturi reține, negru pe alb, că sistemul de control intern și financiar preventiv nu funcționează. Adică, pe românește: banii intră și ies după modelul „vedem noi”, iar primăria privește situația cu un calm demn de mănăstire.
Investiții de carton: canalizare imaginară și stații de încărcare pe curent bugetar
Al doilea raport de audit de conformitate, tot al Curții de Conturi, arată cum Ceptura a inventat un nou tip de infrastructură: lucrări vizibile mai ales în documente.
Potrivit raportului:
- Pentru extinderea rețelei de canalizare (Programul „Anghel Saligny”), s-au plătit zeci de mii de lei pentru lucrări neexecutate conform și pentru o dirigenție de șantier care a păzit, după caz, fie nimicul, fie lucrarea greșită.
- Pentru stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, comuna a reușit performanța să încarce sigur ceva: bugetul, cu sume nejustificate (cu tot cu dirigenție de șantier aferentă).
- La clădirea Serviciului Public de Gospodărire comunală, extinderea și compartimentarea au produs și ele plăți nejustificate, dar perfect justificate… în contabilitatea defectuoasă.
Curtea de Conturi vorbește de cheltuieli nejustificate, de plăți fără bază reală și de un control intern care nu doar că nu previne paguba, dar pare să țină și ușa deschisă.
Cireașa de pe tort:
- O garanție de bună execuție de 1,84 milioane lei emisă de o societate radiată de BNR este acceptată și ținută la inimă de primărie, ca și cum ar fi un adevărat scut bugetar.
- Alte garanții de zeci de mii de lei nu sunt constituite sau nu sunt evidențiate, după modelul: „dacă nu le înregistrăm, poate nu răspundem de ele”.
Potrivit Curții de Conturi, aproape 9,7 milioane lei stau blocați, fictiv, la „active în curs de execuție”, deși lucrările sunt finalizate și recepționate. Cu alte cuvinte, patrimoniul e machiat contabil, ca să arate altfel decât e.
În Ceptura, salariul se calculează cu bonus de imaginație
Al treilea raport de audit de conformitate al Curții de Conturi (privind recrutarea, promovarea și salarizarea în 2025) e o adevărată antologie de „așa nu” în materie de plăți salariale.
Conform constatărilor oficiale:
- Spor de control financiar preventiv pentru… altă entitate
- Doi salariați ai Primăriei Ceptura au primit majorarea salariului de bază pentru activitate de control financiar preventiv.
- Problema, arată Curtea de Conturi: ei exercitau acest „control” asupra documentelor SC Aquaceptura SRL, o societate comercială unde Consiliul Local e acționar unic.
- Adică: sunt plătiți din banii primăriei pentru a controla altă entitate, deși legea prevede clar că fiecare entitate publică își are propriul control financiar preventiv.
Suma plătită nejustificat: 6.020 lei (plăți de personal nejustificate, după Curtea de Conturi).
- Majorări la salariu și în concediu: vacanță plătită în regim „proiect european”
- Personalul din echipele de implementare de proiecte europene a primit majorările de salariu și în zilele de concediu de odihnă.
- Curtea de Conturi indică explicit: 17.021 lei majorări salariale acordate eronat, plus contribuții aferente.
În traducere: unii au lucrat atât de intens în proiecte, încât au prestat pentru fonduri europene și de pe șezlong.
- Salariu mai mare decât viceprimarul
- Un salariat implicat în proiecte cu fonduri europene a ajuns, potrivit Curții de Conturi, să aibă venitul lunar brut peste indemnizația viceprimarului (deja majorată cu 40%).
- Legea spune clar că veniturile acestor persoane trebuie plafonate la nivelul viceprimarului cu majorarea aferentă. La Ceptura însă, plafonul legal e considerat mai mult o recomandare literară.
Prejudiciul constatat aici: 5.643 lei, plăți salariale peste plafonul legal.
- Cadouri în bani de 8 Martie, din bani publici, fără temei legal
- În februarie 2025, primăria a acordat salariaților cadouri în bani de 3.600 lei, cu ocazia zilei de 8 Martie.
- Curtea de Conturi reține că nu există temei legal pentru astfel de „atenții” salariale în instituțiile publice.
Așadar, în loc să respecte Legea nr. 153/2017, s-a ținut cont de „Codul Bunelor Maniere Bugetare”: la sărbători, dăm ceva „din bani publici, că doar nu-s ai noștri”.
- Concediu de odihnă plătit în contradicție cu legea
- Un salariat a primit, la încetarea raportului de serviciu, 4.292 lei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, aferent anului 2025.
- Numai că, așa cum precizează Curtea de Conturi, OUG nr. 156/2024 interzice compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025.
Cu alte cuvinte, s-a plătit fix ce legea spunea explicit să nu se plătească.
- Controlul financiar preventiv: absent motivat prin… neexercitare
- Controlul financiar preventiv nu a fost exercitat asupra tuturor operațiunilor prevăzute, inclusiv asupra deciziilor de angajare, promovare, stabilire a salariilor, ordonanțări de plată și obligații fiscale aferente.
- Documentele fără viză CFP nu au fost nici măcar trecute la „Refuz de viză”, ci au rămas într-o zonă gri, perfectă pentru erori și plăți nelegale.
Curtea de Conturi constată un risc evident: plăți nelegale și erori care nu sunt prevenite.
Sistemul de control intern: mort, dar bine plătit
Toate acestea converg într-o concluzie oficială extrem de clară, formulată de Curtea de Conturi în rapoarte și în scrisorile către primărie:
- Sistemul de control intern managerial „nu a fost funcțional”.
- Nu a fost capabil să prevină apariția erorilor în salarizare, în investiții și în gestionarea garanțiilor.
- Controalele interne sunt mai curând formale, pe hârtie, în timp ce în practică se derulează:
- plăți salariale nejustificate,
- plăți pentru lucrări neexecutate sau executate necorespunzător,
- acceptarea de garanții emise de entități radiate,
- denaturarea situației patrimoniale prin ținerea a milioane de lei în „active în curs”, deși lucrările sunt finalizate.
În plus, Curtea de Conturi notează și ceva aproape neverosimil: primăria nu a avut nicio obiecție la constatările din proiectele de raport, a transmis că nu are puncte de vedere divergente și a solicitat chiar să nu participe la ședința de conciliere. Pe scurt: „Nu contestăm nimic, dar nici nu venim să discutăm”.
Republica Ceptura: concluzie amar-comică
Dacă adunăm liniile mari ale celor trei rapoarte ale Curții de Conturi a României, iese următorul tablou pamfletar:
- Venituri locale neîncasate, taxe și impozite lăsate în pace, ca să nu se supere debitorul.
- Investiții cu probleme, plăți nejustificate, lucrări discutabile, garanții fantomă și un milion și ceva în garanții legate de o societate radiată.
- Situație patrimonială cosmetizată, cu aproape 9,7 milioane lei ținuți artificial la „în curs”, deși ar fi trebuit recunoscuți corect în patrimoniu.
- Salarii umflate, sporuri acordate pentru controlul documentelor altei entități, bonusuri și majorări pentru perioada de concediu, venituri peste nivelul viceprimarului, cadouri în bani fără temei legal, concedii plătite contrar unor interdicții exprese din OUG.
- Control financiar preventiv și control intern managerial mai degrabă fictive, incapabile să prevină erorile; în practică, exact ce trebuia împiedicat s-a întâmplat, în serie.
Toate acestea nu sunt zvonuri, ci constatări oficiale ale Curții de Conturi a României, consemnate în:
- Raportul de audit asupra bugetului local și administrării creanțelor și patrimoniului;
- Raportul de audit de conformitate privind investițiile și garanțiile;
- Raportul de audit de conformitate privind recrutarea, promovarea și salarizarea personalului în 2025;
- Scrisorile de informare adresate primarului Comunei Ceptura.
În loc de epilog, rămâne imaginea unei administrații locale în care:
- bugetul e tratat ca un sponsor anonim,
- legile sunt citite mai mult ca literatură opțională,
- iar controlul intern e un fel de angajat imaginar: trecut în organigramă, invocat la nevoie, dar complet absent când e vorba de prevenit risipirea banului public.
Iar cetățeanul – cel care plătește taxe, așteaptă canalizare reală, drumuri reparate, școli decente și administrație serioasă – află, din rapoartele Curții de Conturi a României, că în loc de toate acestea a primit: plăți nejustificate, lucrări cu probleme și un control intern în concediu prelungit. Vom reveni. (Cerasela N.).
IPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1
„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe...
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
În România în care fiecare leu bugetar ar trebui cântărit, la Mizil pare că s-a inventat un nou sport: aruncatul...
Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie
„Ordine și disciplină”: doar pentru deținute, nu și pentru achiziții (cazul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, după raportul...
„Excelența” la M.A.I.: Cum să furi legal (sau nu) din buzunarele propriilor oameni
Conflictul privind majorarea pentru „lucrări de excepție” – sau „excelența”, cum o alintă, ironic, șefii din M.A.I. – a scos...
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
În universul paralel numit IPJ Prahova, unde „Structuri SRL” pare să fie adevărata firmă de apartament care coordonează uniformele, cariera...
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
„Formare profesională” pe bani publici: când controlul intern ia pauză Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Prahova,...
„Secret” cu ștampilă Nesecret: cum a inventat I.P.J. Neamț infracțiuni din propriile hârtii
Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează” Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe...
Eroi de unică folosință: ne aducem aminte de polițiști doar când cad la pământ
Jurământ cu glonț inclus: „chiar cu prețul vieții” nu e o figură de stil În primele săptămâni de școală, tinerii...
Fermierii, la cuțitul Bruxelles-ului: FAPPR intră în ring cu noul PAC 2028–2034
Luni, 9 noiembrie 2026: Bruxelles-ul taie, FAPPR trage de mânecă Luni, 9 noiembrie 2026, Parlamentul European mai bifează o rundă...
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
IPJ Prahova – Facem zob mașinile, Nu infractorii! Încă o mașină făcută praf. Nimic nou la IPJ Prahova Încă un...
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
-
Exclusivacum 5 zile
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Exclusivacum 2 zile
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
-
Exclusivacum 18 ore
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 3 zile
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
-
Exclusivacum 5 zilePolițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum 5 zileMAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile
-
Ancheteacum 5 zileDe la dosar la refren: cum a ajuns „Rapcea” rimă pentru „Garcea” în România justiției pe beat de hip-hop