Administratie
„Piaţa din România nu poate concepe angajarea unui român cu experienţă globală cu beneficii de expat”
În 2006, Ioana Filip era studentă în anul doi la SNPA şi, pentru că „nici chiria, nici ieşitul în oraş nu se plăteau singure”, a trebuit să se angajeze în marketing şi apoi în publicitate. Aşa a început cariera multora dintre voi/noi, doar anul este diferit.
Toţi aceştia au format clasa de corporatişti din România. În 2018 Ioana Filip a plecat din ţară ca expat la BBDO Chicago, unde a preluat poziţia de executive creative director, una dintre cele mai bune şi cele mai râvnite poziţii din industria de publicitate. După patru ani, anul acesta în august a revenit în Europa, la Londra, la agenţia MRM.
În numărul de acum două săptămâni din Business MAGAZIN aţi citit povestea ei. La Business MAGAZIN ne-am propus să găsim şi să aducem îi în prim-plan pe executivii români care lucrează în afară în poziţii de top, de expaţi. Pentru că nu avem în afară la muncă numai căpşunari, chelneri, bucătari, femei de serviciu, uberişti, badante etc., care sunt considerate slujbe/poziţii inferioare şi sunt luate în derâdere. După ’90, când au venit în România expaţii, adică directorii străini care erau la conducerea multinaţionalelor sau preluau managementul companiilor româneşti privatizate, am început să facem „statui”. Şi era normal, pentru că aceştia aduceau capitalismul, în forma lui practică.
În timp ce directorii românii erau buni pe partea tehnică, expaţii au venit cu o mai bună organizare, cu tehnici de vânzare, cu pieţe de desfacere, cu marketing şi, nu în ultimul rând, cu valuta pe care economia României nu o avea. În timp, prima generaţie de corporatişti români a învăţat ce făceau expaţii (o parte dintre ei românizându-se foarte rapid), devenind chiar mai buni decât ei, ceea ce le-a permis să acceadă la poziţii de top. Dacă în anii ’90 niciun român dintr-o multinaţională nu se gândea că poate lua locul expaţilor din România, după aniii 2000 lucrurile s-au schimbat. Pe măsură ce au trecut anii, multinaţionalele au început să recruteze pentru reţeaua externă şi executivi din România, ceea ce a deschis o nouă piaţă de resurse umane, la care puţini visau. Când erai student la căminele din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, sigur nu te gândeai că peste 10 ani s-ar putea să poţi să lucrezi la Viena, la Paris, la New York, la Londra sau Bruxelles pentru o multinaţională.
Întotdeauna cultura noastră se uită cu respect la străini, aceştia fiind mult mai bine ascultaţi atunci când preiau poziţii în România decât directorii români. Dar după primele contacte, mulţi realizează că expaţii nu sunt atât de diferiţi precum sunt percepuţi şi, cu puţin noroc şi cu o competitivitate mai ridicată, poţi să faci aceleaşi lucruri pe care le fac şi ei. Acum, a prelua o poziţie extenă într-o multinaţională într-o altă ţară şi-ntr-un alt oraş devine ceva obişnuit, iar acest parcurs nu mai este văzut ca o excepţie, ci ca o normalitate. În ultimii ani am găsit din ce în ce mai multe exemple de români care au reuşit în afară, într-un mediu global mult mai competitiv, măcar prin prisma celor care se bat pentru o anumită poziţie.
Acum că am descoperit că românii sunt la fel ca străinii, poate chiar mai competitivi, mai urmează ca şi companiile antreprenoriale româneşti să-i descopere pentru poziţiile din ţară. Ioana Filip spune că în acest moment „piaţa din România nu poate concepe angajarea unui român cu experienţă globală cu beneficii de expat. Doar străinii, chiar cu experienţă mai puţină, se bucură de aceste beneficii”. Vorba Ioanei Filip din interviul din Business MAGAZIN: „Cred că e o moştenire culturală tâmpită ideea că străinii sunt mai tari ca noi”.
Cristian Hostiuc
Administratie
Depășire riscantă pe DN6: un șofer a rămas fără permis după ce a încălcat linia continuă
Graba la volan s-a încheiat cu o sancțiune de 60 de zile
O depășire efectuată cu încălcarea marcajului longitudinal continuu i-a adus unui șofer suspendarea permisului de conducere, după ce manevra a fost observată de un echipaj al Poliției Române. Incidentul s-a produs pe DN6 (E70), unul dintre cele mai circulate și periculoase drumuri din Banat.
Potrivit Sindicatului Europol, conducătorul auto s-a angajat într-o depășire riscantă, ignorând faptul că linia continuă interzice o astfel de manevră. Șoferul nu a observat însă că, în spatele său, se afla un autoturism BMW al Poliției Române.
Semnalele polițiștilor au oprit manevra periculoasă
Echipajul de poliție a intervenit imediat după ce a constatat abaterea. Semnalele acustice și luminoase l-au determinat pe șofer să renunțe la depășire.
În urma verificărilor, polițiștii i-au suspendat permisul de conducere pentru o perioadă de 60 de zile.
„Colegii noștri din cadrul IPJ Caraș-Severin sunt la datorie, mai ales în perioadele în care traficul de pe DN6 (E70) devine intens”, au transmis reprezentanții Sindicatului Europol.
Avertisment pentru șoferii care circulă pe „Drumul Morții din Banat”
Sindicatul Europol atrage atenția că DN6, cunoscut drept „Drumul Morții din Banat”, nu iartă greșelile comise în trafic. O depășire făcută în grabă poate avea consecințe mult mai grave decât pierderea câtorva minute și poate duce la producerea unor accidente tragice.
Polițiștii rutieri le recomandă șoferilor să respecte regulile de circulație și să adopte un comportament preventiv la volan. Printre principalele recomandări se numără:
- respectarea marcajului longitudinal continuu;
- evitarea depășirilor forțate sau riscante;
- păstrarea unei distanțe corespunzătoare față de celelalte autovehicule;
- adaptarea vitezei la condițiile de trafic și de drum.
În trafic, câteva minute câștigate nu justifică asumarea unor riscuri care pot pune vieți în pericol. Uneori, cea mai sigură cale de a ajunge la destinație este să nu te grăbești. (Paul D.).
Administratie
Apel pentru o reformă radicală a Ministerului Afacerilor Interne
Stefăniță Radu acuză politizarea instituției și promovarea obedienței
Ministerul Afacerilor Interne are nevoie de o reformă profundă, susține Stefăniță Radu, colonel în rezervă și doctor în Istorie Contemporană, într-un editorial publicat în Ziarul de Iași. Acesta afirmă că, în ultimul deceniu, deciziile din minister ar fi fost influențate de un grup restrâns de persoane, pe care îl acuză că ar fi promovat în funcții oameni obedienți și lipsiți de competență, în detrimentul profesioniștilor.
În opinia editorialistului, sistemul ar fi funcționat discreționar, în funcție de interese și ordine politice. Stefăniță Radu susține că unele anchete penale ar fi fost gestionate abuziv, în timp ce alte dosare importante ar fi fost tergiversate sau ținute departe de atenția publică.
Critici privind anchetele și gestionarea marilor cazuri
Autorul editorialului acuză conducerea instituției că ar fi ratat identificarea unor infractori importanți, preferând, în schimb, comunicarea publică a unor rezultate pe care le consideră exagerate sau insuficient fundamentate.
Stefăniță Radu face referire și la relația dintre structurile Ministerului de Interne și sistemul judiciar, despre care afirmă că ar fi contribuit la aplicarea selectivă a actului de justiție. El susține că, în anumite situații, instituțiile statului ar fi acționat coordonat împotriva unor persoane care exprimau opinii critice în spațiul public.
Cazurile Emilia Șercan și Cătălin Avramescu, invocate ca exemple
În editorialul său, Stefăniță Radu compară situația jurnalistei Emilia Șercan cu cazul lui Cătălin Avramescu. Acesta reclamă faptul că, în cazul dosarelor de compromitere despre care jurnalista a vorbit public, nu ar fi fost oferite suficiente explicații după mai mulți ani de investigații.
În paralel, editorialistul afirmă că, în cazul lui Cătălin Avramescu, autoritățile ar fi mobilizat resurse considerabile pentru susținerea unei teorii pe care o consideră infirmată ulterior. Potrivit lui Radu, ambele situații ar avea în comun faptul că au vizat persoane cu poziții publice ferme și critice.
Afirmațiile prezentate în editorial reprezintă opiniile și acuzațiile autorului, fără ca în textul citat să fie oferite dovezi sau puncte de vedere oficiale ale tuturor instituțiilor și persoanelor menționate.
Polițiștii de bună-credință, prinși în conflicte politice
Stefăniță Radu susține că numeroși polițiști onești ar fi fost marginalizați sau afectați de influențele politice exercitate asupra structurilor centrale și locale ale ministerului. În viziunea sa, fenomenul s-ar manifesta inclusiv la nivelul administrațiilor locale.
Editorialistul consideră că viitorul guvern va avea în față o misiune dificilă: reorganizarea profundă a Ministerului Afacerilor Interne, depolitizarea instituției și recâștigarea încrederii publice. El descrie această reformă drept „un pariu enorm al viitorului guvern”. (Sava N.).
Administratie
„Festivalul Cocorilor” a renăscut la Cocorăștii Colț după două decenii
O tradiție locală readusă în mijlocul comunității
După o pauză de 20 de ani, locuitorii comunei Cocorăștii Colț s-au reunit pentru a celebra o tradiție care a făcut parte, cândva, din viața comunității: „Festivalul Cocorilor”. Evenimentul a readus în atenție obiceiurile locale și a oferit oamenilor prilejul de a petrece din nou împreună, într-o atmosferă de bucurie și apropiere.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a transmis că revenirea festivalului reprezintă mai mult decât reluarea unei manifestări culturale. În opinia sa, cel mai important moment a fost reîntâlnirea comunității și redescoperirea unei tradiții întrerupte în urmă cu două decenii.
Copiii, garanția continuității
Potrivit declarației lui Virgiliu Daniel Nanu, ediția reluată a festivalului a fost dedicată atât tradițiilor și obiceiurilor locale, cât și legăturilor dintre generații. Copiii, părinții și bunicii au avut ocazia să petreacă timp împreună și să contribuie la reînvierea unei povești importante pentru localitate.
Președintele CJ Prahova a remarcat, în mod special, prezența numeroasă a copiilor, considerând că aceștia sunt cei care vor duce mai departe tradițiile și sentimentul de apartenență față de locul în care se formează.
Felicitări pentru organizatori
Virgiliu Daniel Nanu i-a felicitat pe primarul Adrian Călin, echipa administrației locale și toate persoanele implicate în organizarea evenimentului. Acesta a subliniat că eforturile lor au făcut posibilă revenirea „Festivalului Cocorilor” acolo unde îi este locul: în mijlocul comunității din Cocorăștii Colț.
-
Exclusivacum 5 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum o ziRepublica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
-
Featuredacum 4 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 3 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 5 zileSanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
-
Exclusivacum o ziPloiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi



