Actualitate
Este o depreciere în lanț, aproape în progresie geometrică, a șanselor ca românii să supraviețuiască unei crize
Institutul Național de Statistică ne-a dat în cap cu câteva cifre seci. Cea mai importantă este cea că rata inflației ar fi ajuns la 15,3%, comparativ cu luna august a anului 2021. Iar BNR a majorat la 13,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an. De unde apar aceste mari diferențe? De ce? Și ce se întâmplă până la urmă cu viața românilor?
Din capul locului, fac precizarea că, în timp ce Institutul Național de Statistică ne oferă pur și simplu cifre, e adevărat, cifre care, până la un punct, conțin și ele estimări, Banca Națională a României nu avansează pentru uzul opiniei publice și celorlalți utilizatori, inclusiv guvernanți, decât simple estimări. Prima instituție ne spune cum stăm, în timp ce a doua instituție, extrem de importantă și ea, ne arată mai degrabă cum vrem să stăm. De aici apare o deosebire care, dacă suntem realiști, ne îndeamnă ca mai degrabă să luăm în calcul informațiile furnizate de Institutul Național de Statistică. Să traducem în cele ce urmează aceste informații.
15,3% inflație, în raport nu cu ceea ce ar fi normal să fie, ci cu situația din 2021, când deja România se afla în criză, reprezintă un procent pur și simplu înspăimântător. Pentru că, atenție, tot Institutul Național de Statistică ne informează că, la gaze, prețurile au crescut cu 70,64%, la cartofi cu 43%, iar la ulei cu 49,68%. Sunt doar câteva asemenea constatări, pe care ni le oferă statisticienii în termeni cât se poate de seci. Nu știm, pentru că nu ni se spune, ce se întâmplă cu alte produse. Cum ar fi de pildă pâinea. Sau lactatele. Sau făina. Sau mălaiul. Sau medicamentele. Dar putem deduce fără a fi prăpăstioși, că situația este cumplită. În sensul că viața de zi cu zi se scumpește în mod accelerat. Pentru absolut toți cetățenii acestei țări. Pentru că toți consumă aceleași produse. Și, cel puțin aparent, banii tuturor, atâția câți sunt, se duc cam în aceleași direcții. Direcții de supraviețuire.
În România, pentru că avem cel mai scăzut nivel din întreaga Uniune Europeană al veniturilor salariale și al pensiilor raportat la Produsul Intern Brut, situația este ceva mai grea. În sensul că, pentru supraviețuire, cetățenii acestei țări alocă un procent mai mare din veniturile de care dispun. Și un procent mai mic pentru alte beneficii pe care viața ni le poate aduce. Cum ar fi de pildă turismul. Sau distracția. Din această perspectivă, procentul pe care tocmai ni l-a oferit Institutul Național de Statistică, de creștere galopantă a inflației comparativ cu aceeași lună a anului precendent, este înspăimântător. El trebuie tradus în cu totul alți termeni.
Un pensionar sau un nepensionar, care este silit să supraviețuiască cu salariul minim pe economie sau cu un salariu cu doar puțin peste salariul minim pe economie, cheltuie cea mai mare parte a banilor puțini de care dispune fix pe produsele pe care le-am enumerat mai sus. Pe energie, pe produse alimentare și pe medicamente, mai cu seamă în cazul pensionarilor. Acolo supraviețuirea costă mult mai mult. Acolo inflația reală este mult mai mare decât acel 15,3%. Acolo deteriorarea condițiilor de viață, care, în cazul României, înseamnă condiții de supraviețuire, este mult mai abruptă. Și poate depăși, dacă cineva este dispus să ne ofere cifrele reale, un procent de 50%.
Viața oamenilor este pusă în pericol. Viața tuturor românilor. Începând însă cu românii vulnerabili. Cei mai vulnerabili fiind vârstnicii. Și familiile cu mulți copii. Pentru că, tot în paranteză fie spus, de curând, Institutul Național de Statistică ne-a atenționat că se mărește decalajul dintre morți și nou-născuți, într-o asemenea dinamică încât este posibil ca, într-o sută de ani, această țară să rămână nelocuită de români.
Banca Națională a României ne oferă o prognoză politică. Extrem de prudentă. Precizând că este vorba doar despre o simplă estimare. Conform BNR, prognoza de inflație s-ar fi majorat pentru finalul acestui an la 13,9%. Adică la 14%. Diferența față de INS de un procent și ceva nu este semnificativă. În consecință, și prognoza Băncii Naționale este înspăimântătoare. Și o putem analiza în aceeași cheie. Dacă ar fi să ne repetăm.
Deci stăm rău. Foarte rău. Așa cum unii dintre noi am prezis și am tot prezis de doi-trei ani încoace. Independent de pandemia de coronavirus, care nu se dezlănțuise, și de războiul din Ucraina, care nu izbucnise. Pentru orice analist cu capul pe umeri din România, pentru orice persoană cât de cât școlarizată, deprinsă să lucreze cu cifrele, a devenit limpede încă din primele luni ale întâiului Guvern „al său”, când Klaus Iohannis a reușit să aducă la Palatul Victoria un Executiv condus de PNL, că situația României se îndreaptă într-o direcție greșită. Vă amintiți?
Vă amintiți de câte ori eu și alții ca mine am avertizat că împrumuturile fără noimă, în sume exorbitante de bani și cu o dobândă sângeroasă, probabil și cu comisioane groase, însemnând „para-ndărăt”, contractate de Guvernele Orban și Cîțu, vor împinge România în buza prăpastiei? Vă mai amintiți de câte ori am explicat că vine momentul în care băncile și fondurile de investiții vor mări exponențial dobânzile în cazul României și apoi vor refuza pur și simplu să ne mai împrumute? Vă mai amintiți de câte ori am încercat să avertizăm asupra pericolului ca, în final, o generație sau chiar două dintre copiii și nepoții noștri să fie silite să repare aceste uriașe daune? Dacă nu, citiți din urmă. Dacă da, vă rog să vă întrebați, așa cum mă întreb și eu acum, de ce victimele nu au reacționat. De ce societatea a rămas inertă la asemenea semnale de alarmă.
Ce va fi mâine? Vor exista nenumărate victime. Va fi un soi de genocid mascat. Va fi o încălcare gravă a Constituției României, a Legii Fundamentale, care garantează supraviețuirea românilor și o decentă asistență medicală. Și ce vom face? Vom rămâne în continuare inerți? Mămăliga refuză să explodeze? Dacă da, atunci ne merităm soarta. Dacă nu, haideți să găsim o soluție prin care, măcar în ultimul moment, să evităm să ne izbim de zid. O soluție care nu poate fi alta decât cea politică.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
ALIANȚA PENTRU „CER CURAT”: NATO și Ucraina lansează un program istoric de finanțare pentru anihilarea dronelor rusești
Într-o mișcare strategică menită să schimbe echilibrul de forțe pe frontul tehnologic, clusterul ucrainean pentru tehnologii de apărare, Brave1, și NATO au pus bazele primului program comun de inovare. Această inițiativă fără precedent vizează finanțarea directă a companiilor de apărare capabile să dezvolte soluții radicale împotriva celor mai presante amenințări aeriene: dronele FPV și sistemele de tip Shahed.
O investiție colosală pentru neutralizarea amenințărilor aeriene
Programul, lansat oficial la începutul acestei săptămâni, reprezintă un mecanism de granturi menit să unească expertiza combatantă a Ucrainei cu resursele tehnologice ale statelor membre NATO. Miza financiară este uriașă: sunt disponibile fonduri de până la 500 de milioane de euro pentru fiecare parteneriat stabilit între o firmă ucraineană și o entitate dintr-o țară membră a Alianței.
Această injecție masivă de capital nu este doar un sprijin economic, ci o tentativă de a crea o „linie de asamblare a inovației” care să poată ține pasul cu ritmul accelerat al războiului modern. Parteneriatele transfrontaliere sunt condiția esențială pentru accesarea acestor resurse, subliniind dorința NATO de a integra lecțiile învățate direct din tranșee în arsenalul său tehnologic viitor.
Cinci piloni tehnologici: De la scuturi active la război electromagnetic
Brave1 a definit clar prioritățile acestui program, focusându-se pe cinci domenii critice în care dronele rusești fac ravagii. În centrul atenției se află sistemele de protecție activă împotriva dronelor FPV și soluțiile accesibile din punct de vedere al costurilor pentru anihilarea dronelor Shahed.
Dincolo de distrugerea fizică a țintelor, programul pune un accent deosebit pe spectrul electromagnetic. Finanțarea va viza tehnologii de suport pentru informații electronice (SIGINT), sisteme de atac electromagnetic specifice împotriva vehiculelor FPV și dezvoltarea platformelor de mare altitudine. Scopul este crearea unui ecosistem defensiv stratificat, capabil să detecteze, să bruieze și să doboare dronele înainte ca acestea să își atingă obiectivele.
Războiul dronelor: Adaptarea la „Shahed-urile cu reacție” și barajele balistice
Ugența acestui program este dictată de realitatea brutală a statisticilor de pe teren. Doar în decursul a 24 de ore, forțele ruse au lansat peste 130 de drone, alături de o panoplie de rachete de croazieră și balistice Iskander-M sau S-400. Deși Ucraina deține o expertiză de neegalat în operarea sistemelor fără pilot, volumul imens și diversitatea atacurilor fac ca implementarea defensivă să fie o provocare continuă.
Evoluția tactică a inamicului adaugă un nou nivel de complexitate: Moscova a început să utilizeze variante de drone Shahed dotate cu motoare cu reacție pentru atacuri în interiorul teritoriului ucrainean, în timp ce versiunile convenționale sunt folosite tot mai des ca înlocuitor pentru artileria cu rază lungă de acți. În acest context, alianța tehnologică dintre Brave1 și NATO nu este doar o oportunitate de business, ci o necesitate vitală pentru supraviețuirea infrastructurii critice și securitatea spațiului aerian.
Actualitate
Scut cibernetic deasupra Americii: CACI International primește 500 de milioane de dolari pentru neutralizarea amenințărilor cu drone
Într-un efort masiv de consolidare a securității naționale, CACI International a securizat un contract de 500 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani, pentru a furniza sistemul avansat anti-dronă SkyValor. Parteneriatul, încheiat cu Forța de Intervenție Interinstituțională (JIATF) 401, vizează livrarea unor soluții non-kinetice și a altor sisteme tactice fără pilot, menite să protejeze punctele strategice ale Statelor Unite.
O investiție strategică pentru securitatea internă: Programul Domestic Shield prinde contur
Acordul prevede producția la scară largă a sistemelor de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot (cUAS). Conform detaliilor oficiale, primele unități SkyValor vor fi desfășurate în „locații de misiune critică”, fiind piese centrale în cadrul programului Domestic Shield al Pentagonului. Acest proiect ambițios are ca obiectiv principal protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice de pe teritoriul american împotriva unor drone tot mai sofisticate și mai greu de detectat.
Liderii CACI subliniază că forțele armate au nevoie de un avantaj decisiv în fața unor amenințări care evoluează rapid, devenind tot mai accesibile și mai rapide. SkyValor este proiectat să ofere acest avantaj prin detecție la distanță mare și neutralizare de precizie, oferind apărătorilor timpul necesar pentru a interveni înainte ca riscurile să se materializeze la granițe sau în zonele vitale.
Inteligența artificială în prima linie: Tehnologia non-kinetică SkyValor schimbă regulile jocului
Sistemul SkyValor se distinge prin utilizarea senzorilor de radiofrecvență și a războiului electronic asistat de inteligența artificială pentru a identifica și neutraliza dronele inamice fără a recurge la forță fizică (non-kinetic). Tehnologia oferă avertizări timpurii și este capabilă să se adapteze pe măsură ce tacticile adversarilor se schimbă.
Evaluările recente, realizate în poligoanele din Yuma, Arizona, în colaborare cu agențiile de protecție a frontierelor, au validat eficiența sistemului. Testele au demonstrat că instrumentele de neutralizare electronică pot scoate din uz dronele de mici dimensiuni în siguranță, cu un impact minim asupra echipamentelor civile din jur, făcându-le ideale pentru apărarea stratificată a zonelor populate sau a bazelor militare.
De la poligoane la misiuni mobile: Versatilitatea echipamentelor integrate pe vehicule grele
Pe lângă contractul principal de producție, CACI a început deja integrarea unor unități SkyValor pe camioane de mare tonaj, transformându-le în soluții mobile capabile să intervină rapid oriunde apare o amenințare. Această mobilitate este esențială pentru succesul operațiunilor de securitate internă, oferind flexibilitate în fața unor atacuri imprevizibile.
Efortul Pentagonului de a eficientiza apărarea anti-dronă nu se oprește aici. Acordul cu CACI face parte dintr-o strategie mai largă care include și alte contracte majore, precum cel acordat recent companiei AeroVironment, tot în valoare de 500 de milioane de dolari. Această mobilizare de resurse subliniază prioritatea absolută pe care Statele Unite o acordă în prezent securizării spațiului aerian la joasă altitudine împotriva tehnologiilor fără pilot.
Actualitate
Paradoxul puterii aeriene în Operațiunea Epic Fury: De ce dominația cerului nu a putut deschide Strâmtoarea Ormuz
Deși secretarul apărării, Pete Hegseth, a proclamat o „victorie istorică și zdrobitoare” asupra Iranului în fața Senatului, realitatea din teren conturează o imagine mult mai nuanțată și îngrijorătoare. În timp ce oficialii de la Pentagon numără nave scufundate și baze industriale distruse, senatorii americani ridică o întrebare inconfortabilă: dacă armata iraniană este îngenuncheată, de ce bazele comerciale și navele SUA sunt încă sub focul dronelor și rachetelor? Această discrepanță între distrugerea inamicului și incapacitatea de a opri perturbările logistice reprezintă eșecul conceptual al teoriilor moderne de război aerian.
Eșecul controlului la joasă altitudine sau „seam-ul” ignorat de aviația tradițională
Forțele aeriene ale Statelor Unite au câștigat bătălia pentru „cerul albastru”, atingând o superioritate totală la altitudini mari, însă acest succes nu s-a tradus în controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Problema rezidă în conceptul de „litoral aerian” — zona de joasă altitudine unde dronele ieftine și rachetele dispersate ale Iranului au reușit să blocheze o cale navigabilă vitală, în ciuda prezenței avioanelor de generația a cincea. Armata americană s-a pregătit pentru un conflict de distrugere a sistemelor integrate, dar s-a trezit neputincioasă în fața a mii de sisteme autonome care nu depind de o infrastructură centralizată pentru a lovi.
Dezbateri doctrinare între viziunea clasică și noua realitate a sistemelor ieftine și autonome
Generalul în rezervă David Deptula respinge ideea că „litoralul aerian” necesită o regândire a strategiei, susținând că este doar o diviziune inventată a domeniului aerian. Totuși, realitatea Operațiunii Epic Fury demonstrează contrariul: controlul aerian tradițional este temporar și local, bazat pe viteză în detrimentul persistenței. Inamicul a exploatat exact această lacună, mutând lupta în jos, spre suprafață, acolo unde sistemele de supraveghere și interceptare ale SUA nu au fost proiectate să mențină o prezență constantă și densă.
Lecții dure pentru viitorul forțelor armate și necesitatea adaptării la războiul asimetric
Cazul Strâmtorii Ormuz arată că superioritatea aeriană trebuie să servească întregii forțe întrunite, nu doar aparatelor de zbor. Atâta timp cât amenințarea dronelor iraniene a împiedicat Marina SUA să escorteze navele comerciale, se poate vorbi de un eșec al puterii aeriene. Victoria nu mai poate fi măsurată doar prin scorecard-uri de distrugere industrială, ci prin capacitatea de a asigura libertatea de mișcare. Pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații, cea mai grea lecție ar putea fi aceea că bătălia decisivă s-a mutat acum mult mai aproape de pământ.
-
Exclusivacum 4 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 4 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 3 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Exclusivacum o ziDosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
-
Ancheteacum 3 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Exclusivacum 3 zile„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
-
Exclusivacum 5 zileRomânia offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți
-
Exclusivacum 4 zileKinder-MAI: Dialog social cu surpriză, la termen de valabilitate expirat



