Ce se întâmplă azi cu turismul românesc este un element școală al eșecului unui stat. Eram pe o insula din Mareea Egee, când premierul Kyriakos Mitsotakis s-a întâlnit cu „Ciucă al nostru,” pentru a discuta despre „internodalul” de transport gaz, altul decât rusesc. Din comunicarea oficială nu reiese nimic legat de turism, cea mai mare industrie elenă.

Scandalul plajelor de pe litoralul românesc, al parcărilor cu suprataxare, al zecilor de controale ale statului în unitățile hoteliere și restaurante, anunțurile alarmiste din media, legate de creșterile de prețuri, au alungat până și turiștii români. Recentele falimente anunțate de posesorii de hoteluri plutitoare din Delta Dunării, acolo unde turismul a scăzut cu 40%, reprezintă încă o piesă din falimentul statului. Ospitalitatea lipovenilor și preparatele lor culinare, unice în lume, au fost făcute praf de noua legislație, care impune case de marcat și pensiunilor cu zero margarete.

O armată de agenți ai statului s-a năpustit asupra mediului privat de pe litoral. Iar media cazonă pare că reacționează mai mult pe baza bugetelor de promovare ale Turciei, Bulgariei și Greciei, decât a realității. Zeci de jurnaliști cu epoleți sunt în stare să măcăne ziua întreagă despre prețul de 100 de lei, impus de un operator privat la Mamaia, ca să descurajeze venirea celor care nu sunt cazați la hotelul respectiv, dar știrea, potrivit căreia, șapte stațiuni nu percep nicio taxă de parcare, e neelocventă.

Cererea pentru vacanţe pe litoralul românesc a scăzut în acest an cu aproximativ 30%, iar cea mai mare scădere este în stațiunea Mamaia, conform datelor furnizate de operatori. În timp ce autoritățile turistice din Grecia anunță că Thassos e full de români. Totuși, există date că din 20 iulie se va ajunge la capacitate de 90% în majoritatea hotelurilor, altele decât de la Năvodari și Mamaia, unde fițele nu merg anul acesta.

În toamna anului trecut, am descoperit că Năvodarii s-au unit cu Mamaia. Hoteluri, asemenea feliilor de ceapă, sunt coajă lângă coajă, balcon lângă balcon, fără parcări. Nepotul meu, un tânăr intreprinzător, aflat la primul său hotel, a prevăzut dezastrul lipsei locurilor de parcare. Ca unul obișnuit cu modul operațional al administrației publice centrale și de stat, l-am întrebat ale cui sunt terenurile goale din spate. Mi-a răspuns că nu știe. Am cercetat ulterior, majoritatea erau deținute de familiile consilierilor locali. De unde să pună și ei un ban în coșniță?

PUZ-ul din Năvădari, aprobat și promovat de destoinicul pesedist Florin Chelaru, primarul de-o viață al localității, cunoscute în trecut pentru taberele de vacanță, e de tip ghetou. Bloc lângă bloc. Scară lângă scară. Unul din zece hoteluri de la mare este de vânzare. Îmi explica recent un agent imobiliar. Că Mamaia dă faliment e și pentru că noul primar al Constanței a uitat că lumea vine să se și distreze, nu doar să facă băi de soare și să se plimbe cu telegondola. Toate spectacolele gândite de Radu Mazăre, pentru atragerea tinerilor, au fost anulate. Noua primărie liberală se bucură și de o plajă nouă, de tip Copacabana, dar ce folos?

Ciucă al nostru nu s-a dus la Atena pentru a echilibra balanța comercială a României cu Grecia, ci pentru a discuta despre internodalul de gaz care vor fi conectate cu cele bulgare la Calendele grecești. Oare consilierii premierului știu de unde provine expresia: „Ad calendas graecas?” Ca să nu piardă prețiosul timp al activității cotidiene pentru țară, le spunem noi: încă din timpul imperiului roman, grecii nu-și plăteau taxele, cum nu o fac nici acum, pentru Noua Romă.

Un recent raport al ForwardKeys, realizat pentru World Travel Market, dezvăluie că șase destinații turistice grecești se află în primele zece dintre rezervările de călătorii din Europa, pentru această vară, relatează Greekreporter. Ministrul turismului din guvernul Mitsotakis susține că turiștii americani (recent cadorisiți cu o creștere de 12 procente a dolarului față de Euro) vor ajunge în număr de 500.000. Really? Mai mult, există 63 de curse din marile orașe ale SUA spre Grecia pe săptămână. Românii n-au niciuna. Păi și parteneriatul nostru strategic, lăudat timp de o lună, nu produce și venituri pentru finanțele românești? Păi, nu. Am mai spus-o. Noi dăm, nu luăm.

Un alt studiu, prezentat recent, susține că încasările din turismul grecesc, în luna aprilie, au fost cu peste 100 de milioane de Euro, față de perioada 2019, an de referință pentru veniturile obținute de eleni. Grecii adună anul acesta peste zece miliarde de Euro. Dar nu prea plătesc mai nimic din datoria suverană de peste 500 de miliarde de Euro către băncile străine. La calende, ar spune anticul permanentizat. Bonuri fiscale la masă? O glumă! În prima zi primești. Când te cunosc revin cu nota pe un șervețel, și ăla murdar. Era să uit. Prețurile la mâncare sunt duble decât la noi. Condițiile hoteliere nu sunt cu nimic mai prejos celor de pe Litoral. De unde atâta obidă? Dar și împilare? Dragul ancestral de străini…

Marius Ghilezan