Exclusiv
Pretul motorinei in Ungaria continua sa fie sub 1,30 Euro/litru/In România, minimum 1,63 Euro/litru/Adaugati si explozia preturilor RCA, si dobanzile in creștere.
In Ungaria, pretul carburantilor continua sa fie plafonat de Guvern, spre exemplu, in cazul motorinei, la 479,9 forinti pe litru. La cursul de acum, de 369,93 forinți/Euro, asta inseamna 1,297 Euro pe litru. De ce Ungaria poate sa plafoneze (fara sa ofere compensatii de la buget distribuitorilor), iar Romania nu?
Un foarte scurt film privind pretul la pompa pentru motorina, in Ungaria. Pretul din Romania, tocmai majorat si ieri de Petrom, este mai mare cu 25%. Iata filmul:
În România, Petrom (care din ceea ce am vazut eu, are cea mai ieftina motorina), tocmai a scumpit motorina cu inca 10 bani pe litru, de ieri pana azi. De la 7,99 lei/litru la 8,09 lei/pe litru. O scumpire de 1,25% de ieri pana azi. Cu aceasta scumpire, pretul motorinei in Romania este cu 25% mai mare decat in Ungaria.
Si acum, va intreb: V-ati prins care era smecheria cu ,,injumatațirea accizelor” care nu s-a mai făcut? Mai în glumă mai în serios, îi rugam pe guvernanti sa nu se ocupe de pretul carburantilor așa cum stiu ei sa o faca, pentru ca vom pati ca la RCA, energie electrica sau gaze: respectiv, ii vor scumpi. Acum cred ca e clar pentru toata lumea – ticalosia cu injumatatirea accizelor era destinata de fapt companiilor petroliere, care sa isi pastreze astfel profiturile, in timp ce o foarte temporara reducere se transforma intr-un plus de indatorare pentru buget. Oare cum e posibil ca in Ungaria preturile sa fie mai mici cu 25% decat in România (care totusi isi asigura minimum 30% din necesarul de petrol din productie interna), prin plafonare si fara compensatii pentru furnizori, iar în România sa fie mai mari si in creștere? (Irinel I.).
Exclusiv
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de milioane și Năsulea de la Logistic
După ce Incisiv de Prahova a arătat, cu nume, date și dosare, cum IPJ Prahova a devenit „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”, cu „doctorul‑Dumnezeu” PH 01 TID, „școlărița” Miruna în fundul gol și cămătăria de la CAR, serialul continuă.
Doar decorul rămâne același: Prahova, județul unde 112 deranjează cariera, nu criminalul, iar sistemul își apără cu sfințenie pilele, pensiile speciale și combinațiile din curte.
Pensionarul de 130 de milioane: când nu‑ți mai ajunge nici micu’ de pe DN1 plătit de fraierul de contribuabil

Noul erou al scenei: comisarul‑șef Galis Dan.
Conform portalului instanțelor de judecată (portal.just.ro, Curtea de Apel Ploiești, dosar 1486/105/2024 – contencios administrativ, recurs respins și hotărâre definitivă), Găliș a vrut să facă o figură unică în galaxia IPJ:
– s-a pensionat la cerere în 2024,
– apoi a dat în judecată propriul inspectorat, ca să‑și anuleze chiar decizia de pensionare.
Pe românește: „m-am pensionat, dar m-am răzgândit, că încă mai miroase a bani prin birou”.
De ce atâta dor de uniformă?
- Pensia: circa 130 de milioane vechi pe lună (raportat de surse interne), umflată cu ore de weekend băgate la greu, astfel încât omul să ajungă să ia mai mult decât șeful lui.
- Regimul de lucru „de weekend”: nu pe străzile cu morți în trafic, ci pe DN1, cu mic, bere și măslină, în drum spre Valea Prahovei, sub pretextul eternului „verificăm agenții dacă stau drepți la Gura Pădurii la Sinaia”.
Cât să‑ți dea statul, ca să te consideri mulțumit pentru plimbările de weekend?
130 de milioane nu ajung.
Că vechile obiceiuri nu mor: doar se pensionează și dau în judecată ca să revină.
Găliș, de la comisiile de concurs la comisia de pensii: când „renumele” te ajunge din urmă
S-ar putea să-i fie dor nu doar de bani, ci și de celebritate.
În trecut, ca subcomisar, Găliș Dan a fost membru în comisii de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor – acele comisii unde soarta carierei unora se decide la pix, iar a altora la „recomandare”.
Și nu e singurul episod din CV-ul său.
Tot el și-a făcut „renume” acum ceva ani, când patrula rutier prin Vălenii de Munte și a fost acuzat de un bucureștean că, împreună cu un coleg, ar fi „falsificat un accident”.
Acuzația a intrat, cum altfel, în malaxorul clasic: timp, praf, mușamalizare, uitare.
Acum, după ce:
- s-a pensionat la cerere,
- a încercat să anuleze legal propria pensionare,
- a pierdut definitiv recursul la Curtea de Apel Ploiești,
povestea lui Găliș devine manual de cum să sugi bugetul până la ultimul leu și să mai vrei încă un tur.
Năsulea, împăratul șuruburilor: în teritoriu „nu avem”, pentru șefi „s-a rezolvat”
Dacă Găliș e simbolul pensiei de lux, la capitolul „viața de zi cu zi” în IPJ Prahova intră în scenă Năsulea de la Serviciul Logistic – omul despre care, în interior, polițiștii vorbesc ca despre zeul combinațiilor materiale.
Relatări din teritoriu, adunate de Incisiv de Prahova din discuțiile cu polițiști și surse interne, conturează un tablou halucinant:
- Când unitățile mici cer ceva – dotări, piese, aer condiționat – răspunsul standard:
„Nu se poate. Nu avem. Nu sunt bani.” - Când „boșii” de la polițiile mari și servicii cer aparate de aer condiționat, brusc: „Găsim aparate, găsim bani, găsim tot.”
Logistica la IPJ Prahova nu e știința repartizării corecte, ci arta selecției pe pile.
Căldură, lipsă de dotări și mizerie în posturile mici.
Aer condiționat, confort și „civilizație europeană” pentru birourile de clan de la vârf.
Reparații pe dos: ce ar trebui casat se „carpește”, ce trebuie reparat zace în curte
În ograda lui Năsulea, după cum povestesc polițiști din teren, mașinile IPJ trăiesc într-un univers paralel:
- Mașini care ar trebui casate sunt „reparate” din nou și din nou, cu bani cheltuiți pe fier vechi.
- Autospeciale care chiar au nevoie de reparații zac prin curți, nefolosite, până se umplu de rugină și praf.
De ce?
Pentru că, la fel ca în alte combinații clasice, banii se fac pe ce „merge” la hârtie, nu pe ce merge în realitate pe șosea.
Rezultatul:
- Autospeciale vai de ele pe traseu,
- Polițiști care merg cu mașini mai periculoase decât infractorii,
- Și un serviciu logistic care știe mereu un lucru: „nu se poate” pentru cei mici, „s-a rezolvat” pentru cei mari.
Logistică de bătaie: când 112 devine deranjant chiar în casa șefului de logistică
În urmă cu circa doi ani, un episod de manual pentru dublul standard din IPJ Prahova:
soția lui Năsulea ar fi sunat la 112, reclamând că a fost bătută „de i-a sunat apa în urechi” – o formulare care circulă în interior, preluată din discuțiile dintre colegi.
Cazul nu a devenit scandal public, nu a apărut în comunicate detaliate, nu a fost „dat exemplu” ca la cetățeanul de rând.
Mesajul intern – acel tip de informare succintă care circulă când un polițist e implicat într-un incident – ar fi conținut, spun sursele, date absolut minimale, minimal de minimal, despre ce s-a întâmplat.
Dacă era un agent amărât de la un post rural, în acea informare am fi citit probabil și ce a mâncat dimineață, cu cine a băut cafeaua și ce marcă de papuci avea în picioare.
Pentru Năsulea, însă, discreție maximă.
În IPJ Prahova, bătăile de acasă ale „băieților importanți” au parte de logistică specială: minim de text, maxim de mușamalizare.
Aer condiționat de castă: la sate se transpiră, la șefi se răcește
Vara trecută, povestesc polițiști din teren, mai multe posturi mici de poliție au cerut aparate de aer condiționat.
Răspunsul logisticii: „Nu avem. Nici bani, nici aparate.”
Când însă au cerut șefii de la polițiile mari și serviciile „grele”:
- aparatele de aer au apărut,
- banii s-au găsit,
- montajul s-a făcut.
Concluzia e simplă, fără filtru:
- Polițistul de la țară poate să stea în 40 de grade, să leșine în uniformă și să facă referate cu pixul lipit de palmă.
- Șeful de birou trebuie să aibă 22 de grade, altfel transpiră funcția.
Asta e „siguranță și încredere” în varianta climatică:
Supraviețuire la firul ierbii, confort climatizat la vârf.
Mașini zombie pe șosea: becurile arse, rușinea aprinsă
Pe grupurile de radare și în fotografiile trimise de cetățeni, apar tot mai des autospeciale de poliție cu becuri arse – Plopeni, Breaza, Mizil, după cum arată oamenii în postări.
În timp ce șoferii de rând sunt opriți, sancționați, moralizați pentru:
- bec ars,
- poziție defectă,
- orice detaliu tehnic,
mașinile Poliției merg prin județ ca niște zombie luminoși, arătând exact cât respect are IPJ Prahova pentru propriile reguli.
Logistica nu vede.
Rutiera se face că nu observă.
Dar camerele telefoanelor văd tot și internetul nu iartă.
Folie neagră cât noaptea pe „mașinile civile”: filaj la Dedeman, Carrefour și păcănele
Altă „inovație” logistică, relatată de polițiști din interior:
IPJ Prahova permite ca mașinile „civile” ale Poliției – Loganuri și Dustere albe sau albastre – să fie dotate cu folie neagră pe geamurile din față, de parcă ar fila atentări teroriste, nu promoțiile de la Dedeman.
Legea e clară: pentru cetățeanul obișnuit, folie pe față = talon reținut.
La IPJ Prahova însă:
- Mașinile cu folie apar în parcări de Dedeman, Carrefour, săli de jocuri de noroc, magazine, cafenele.
- Se spune frumos: „filează”.
- În realitate, stau ascunși.
Dacă e ilegal pentru civil, ar trebui să fie ilegal și pentru mașina Poliției.
Dar, în județul în care Preda, Bălan & Co au creat o Catedrală a Jmecheriei, legea nu e oglindă.
E doar o bâtă pentru săraci și un decor pentru mașinile cu folie ale „organului”.
De ce permite Năsulea? Pentru că la IPJ Prahova logistica nu e serviciu, e feuda
Întrebarea de bun‑simț, pusă de polițiștii cinstiți din sistem:
- De ce i se permite lui Năsulea, șeful de la Logistic, să țină în picioare un dublu standard atât de grosolan?
- De ce:
- mașinile civililor sunt scoase din circulație pentru folie,
- în timp ce mașinile „civile” ale Poliției circulă cu geamurile negre,
- autospecialele de la posturi merg cu becuri arse,
- posturile mici se sufocă fără aer condiționat,
- iar birourile șefilor devin igloo de lux?
Răspunsul e același ca în toate episoadele dezvăluite de Incisiv de Prahova:
- Pentru că sistemul nu e construit pentru cetățean, ci pentru clan.
- Pentru că IPJ Prahova nu e „Inspectoratul de Poliție al Județului”, ci Inspectoratul de Protecție al Jmecherului Prahovean – fie el pensionar de 130 de milioane sau șef de logistică cu dosar domestic la 112.
Concluzie: IPJ Prahova, pensionar de lux la buget, sărac la caracter
Puse cap la cap:
- Găliș Dan, comisar‑șef cu pensie de 130 de milioane, ore de weekend la mic și bere pe DN1 și recurs respins definitiv când a vrut să se întoarcă în sistem cu tot cu privilegiile lui;
- Năsulea de la Logistic, cu:
- reparații dubioase,
- mașini care ar trebui casate dar se „repară”,
- autospeciale care au nevoie de reparații și zac în curte,
- aer condiționat doar pentru șefi,
- apel 112 din familie, trecut în informări cu date „minime, minime, minime”,
- mașini de poliție cu becuri arse,
- Loganuri și Dustere cu folie neagră pe față care „filează” oferte la hipermarket,
completează perfect tabloul descris anterior de Incisiv de Prahova: un IPJ care funcționează pentru pensii, pile și combinații, nu pentru lege, ordine și siguranță.
În Prahova rămân, așadar, două lumi:
- Lumea fraierilor – săteni, șoferi cu talon luat pentru folie, polițiști de la posturi mici sufocați de căldură, autospeciale cu becuri arse și bugete de mizerie.
- Lumea jmecherilor – pensionari de lux, șefi de logistică, mașini cu folie, aer condiționat la discreție, informări cosmetizate și protecție de clan.
Restul e slogan de pe pliante.
„Siguranță și încredere” pentru unii, mic, bere și folie neagră pentru ceilalți.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!”
Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –
„Cum se numește funcția mea și cum se calculează salariul meu?” –
a fost tratată de instituții ca o tentativă de spionaj militar.
Pe post de paravan, fluturat solemn ca un steag de mătase pe o cetate de hârtie, stătea HG 0610/2017, invocată obsesiv ca și cum ar fi fost cheia de la seiful NATO. Orice cifră, orice denumire de funcție, orice coeficient de salarizare – totul intra la „nu se poate, e secret”.
În timp ce mulți înghițeau în sec, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a făcut ce nu face, de obicei, nici Ministerul, nici șefimea: a citit legea și a mers în instanță. Până la capăt. De trei ori. Și a ieșit cu victorii definitive în lanț, plus o recunoaștere scrisă din partea chiar a IGPR, instituția care ani de zile s-a comportat ca și cum salariul polițistului ar fi planul de mobilizare în caz de război.
Sursa deciziilor și a recunoașterilor oficiale invocate în acest pamflet: hotărârile Curții de Apel București și adresa oficială a IGPR, toate obținute în urma demersurilor făcute de SPRD „Diamantul”.
Petiția care a zguduit fortăreața: „Cu cât mă plătiți, concret?”
Totul a pornit de la o hârtie aparent banală: petiția nr. 342/NC/31.08.2019, întemeiată pe Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Sindicatul „Diamantul” a adresat instituțiilor patru întrebări atât de simple, încât tocmai de aceea au fost considerate periculoase de birocrație. Întrebări pe care orice polițist are dreptul elementar să le cunoască despre propriul salariu:
Care este actul normativ care stabilește denumirile funcțiilor de poliție și coeficienții de funcție și de grad aflați efectiv în plată?
Conține programul MAISAL (aplicația prin care se calculează salariile polițiștilor) denumirile funcțiilor de poliție?
Care sunt, concret, denumirile funcțiilor conform programului MAISAL?
S-a folosit valoarea VRS de 197,33 lei la calculul salariilor din iulie 2019 și al compensației de chirie?
Nici detalii operative, nici planuri de filaj, nici nume de informatori. Doar:
„Mecanismul propriului tău venit.”
Răspunsul instituțiilor? În traducere liberă: „Nu te băga unde nu-ți fierbe portofelul”:
„E clasificat.”
Instituțiile au preferat să transforme venitul polițistului într-un fel de armă strategică, ascunsă în subsolul HG 0610/2017. Numai că omul cu uniformă nu întreba câți agenți acoperiți are România, ci cum i se calculează salariul.
Curtea de Apel București: „Nu, salariul polițistului nu e bombă nucleară”
Prima palmă: Decizia 2711/06.12.2023 – Secția a VIII-a
Curtea de Apel București, Secția a VIII-a, prin Decizia 2711 din 06.12.2023 (definitivă), a spulberat fantezia birocratică potrivit căreia orice are legătură cu HG 0610/2017 devine, automat, top secret.
Instanța constată negru pe alb:
„Contrar susținerilor recurenților, Curtea constată că nu sunt incidente ipotezele de excepție prevăzute la art. 12 lit. a) din Legea nr. 544/2001 […]. Informațiile solicitate nu intră sub incidența dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea 544/2001, întrucât nu fac parte din categoria informațiilor clasificate. Împrejurarea că HG 0610/2017 […] este informație clasificată nu conduce la concluzia […] că informațiile solicitate referitoare la denumirile generice ale funcțiilor de poliție […] ar avea, în egală măsură, caracter clasificat. În realitate […] nu se confundă cu informațiile cuprinse în HG 0610/2017.”
Traducere pentru uzul polițistului de teren:
faptul că o hotărâre de guvern are anexe clasificate nu transformă în secret de stat denumirea funcției tale și modul în care ți se calculează salariul.
Cu alte cuvinte, nu tot ce atinge HG 0610/2017 devine brusc „secret de stat”. Salariul polițistului nu e un cod nuclear.
„Informație de interes public” nu înseamnă „copy-paste din lege”
A doua palmă: Decizia 614/13.03.2025 – Secția a IX-a
A doua lovitură a venit tot de la Curtea de Apel București, dar de data aceasta de la Secția a IX-a, prin Decizia 614 din 13.03.2025 (definitivă).
Instanța pune reflectorul direct pe eschiva clasică a instituțiilor:
în loc de răspuns concret, trimit pagini cu citate teoretice din legi, fără să dea niciunul dintre datele cerute.
Curtea reamintește ce spune explicit Legea 544/2001:
„Prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice […]. În mod corect instanța de fond a interpretat și aplicat art. 2 și art. 12 din Legea nr. 544/2001, reținând că […] din adresa pârâtului nu se poate desprinde un răspuns concret, reprezentând doar o prezentare teoretică a unor dispoziții legale […], fără a furniza informațiile cerute.”
Altfel spus: nu poți înlocui răspunsul real la întrebarea „Ce funcție am și ce coeficient am în plată?” cu o poezie de articole de lege. Asta nu e transparență, e praf în ochi.
IGPR, prins cu cheia de la seif în buzunar
Când „fortăreața” scrie, în sfârșit, negru pe alb
După două decizii definitive care au demontat pretextul „e clasificat”, a venit și lovitura în casa mamă:
Prin Decizia nr. 1867/20.09.2023 a Curții de Apel București (dosar 5314/3/2020), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a fost obligat să dea pe față ce ascunsese ani la rând.
În executarea acestei decizii, IGPR s-a așezat la masă și, cu toată solemnitatea, a emis în scris, cu semnătură și număr de înregistrare — adresa nr. 26668/06.12.2023 — în care recunoaște:
„Urmare a Deciziei nr. 1867 din data de 20.09.2023, pronunțată de Curtea de Apel București […] cu privire la «Unitățile de poliție cu personalitate juridică proprie care se află în subordinea I.G.P.R.», acestea sunt reprezentate de cei 46 de ordonatori terțiari de credite din finanțarea I.G.P.R. […]”
După ani de refuzuri, abțineri și tăceri administrative, IGPR însuși a fost obligat de instanță să recunoască realitatea:
există 46 de ordonatori terțiari de credite în subordinea sa, adică 46 de unități de poliție cu personalitate juridică proprie.
Nu a mai ținut nici „secretul”, nici tăcerea.
În fața legii, „secretomania” a capitulat.
Trei procese, trei lecții: nu e părere, e practică judiciară
„Au făcut recurs. Au pierdut din nou.”
Dacă ar fi fost un accident, sistemul ar fi putut spune: „O scăpare, un caz izolat.”
Numai că nu e un caz izolat. Este un șir de înfrângeri judiciare constante pentru aceeași pretenție absurdă: că polițistul nu ar avea dreptul să știe cum se numește funcția lui și cum i se calculează salariul.
Bilanțul, pe scurt și la obiect:
- Trei victorii pe aceeași temă:
- Două hotărâri definitive ale Curții de Apel București,
- pronunțate de două secții diferite (Secția a VIII-a și Secția a IX-a),
- împotriva a trei inspectorate: Caraș-Severin, Mehedinți, Călărași.
-
- Recunoașterea scrisă a IGPR în executarea Deciziei nr. 1867/20.09.2023, prin adresa oficială nr. 26668/06.12.2023.
La fond, Sindicatul „Diamantul” a câștigat.
Inspectoratele au făcut recurs.
Au pierdut din nou, definitiv.
Nu mai vorbim, aşadar, de o dispută de opinii, ci de ceea ce instanțele numesc clar:
„practică judiciară constantă”.
Iar o astfel de practică judiciară nu poate fi spălată cu o adresă birocratică plină de citate sterile. Poți să scrii câte pagini vrei cu „în temeiul art. X…”, dar nu mai poți nega evidența:
salariul polițistului, mecanismul lui și funcția reală în plată sunt informații de interes public pentru titularul lor.
Nu vrem favoruri. Vrem legea – și o vrem pentru toți
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu a cerut și nu cere privilegii.
Nu a cerut salarii la mica înțelegere, sporuri în plic sau excepții magice.
A cerut ceva ce ar fi trebuit să fie normal din prima zi în care un om își pune uniforma:
dreptul fiecărui polițist de a-și înțelege propriul salariu.
Când statul îți cere să aperi legea, dar îți ascunde, sub pretext de „clasificat”,
chiar regulile după care îți calculează leafa, nu mai vorbim de ordine, ci de absurd.
În urma acestor hotărâri ale Curții de Apel București și a recunoașterii scrise a IGPR, obținute prin demersurile SPRD „Diamantul”, farsa s-a încheiat:
salariul polițistului nu mai poate fi tratat ca o taină de stat.
Restul e simplu:
ori se aplică legea pentru toți polițiștii, ori vom continua, în stil pamfletar,
să demontăm, cu hotărâri definitive în mână, fiecare „secret” inventat de birocrație. (Cerasela N.).
Exclusiv
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”:
Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari cu epoleți
Județul unde legea e pentru fraieri, iar șmecherii au poliția la buton
În Prahova, statul de drept are două viteze.
Una pentru săteni, bătrâni, tineri fără „spate” și polițiști cu coloană: amendă, dosar, psiholog, umilință.
Alta pentru șefi, „doctori Dumnezeu”, copii de bani gata, protejați politici, agende dezbrăcate și cămătari de interior: protecție, mușamalizări, statistici scoase din burtă și dosare „în lucru” până la pensie.
De ani de zile, ziarul de investigații Incisiv de Prahova documentează cum IPJ Prahova a fost transformat, bucățică cu bucățică, nu în Inspectoratul de Poliție al Județului, ci într-un Inspectorat de Protecție al Jmecherului. Restul – „Siguranță și încredere” – e doar lozincă pentru pliante.
Când Poliția cere presei: „Dați-ne sursele, că așa vrem noi”
Povestea începe acolo unde, teoretic, ar trebui să se rupă filmul: la libertatea presei.
După un articol despre un accident rutier cu o autospecială a Poliției Prahova, IPJ se trezește cu o idee genială:
deschide dosar penal pentru „divulgare de informații secrete de serviciu” și trimite redacției Incisiv de Prahova o adresă oficială prin care cere, relaxat, numele surselor jurnalistice.
Adică exact ce interzic:
- Regulamentul UE 2024/1083 privind libertatea mass‑media (EMFA);
- jurisprudența CEDO;
- ghidurile Consiliului Europei privind art. 10 CEDO.
Într-o scrisoare deschisă, organizații precum ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, CeRe, Centrul FILIA și altele explică, pe limba oricărui elev de clasa a VIII‑a:
- protecția surselor este drept fundamental;
- statele NU pot obliga presa să își predea sursele;
- nici jurnaliștii, nici colaboratorii lor nu sunt oficiu de declarații pentru poliție.
Bruxelles-ul spune: „Nu umblați la surse.”
IPJ Prahova aude: „Scrieți aici, cu nume și prenume, cine v-a spus, că vrem și noi să știm.”
Când instituția care trebuie să aplice legea calcă în picioare EMFA, CEDO și propriul Cod Penal, nu mai e derapaj. E abuz cu antet.
Scorțeni: arde satul, 112 deranjează sistemul
În comuna Scorțeni, România reală arată așa:
- arderi mari, fum înecăcios, risc pentru gospodării și sănătate;
- un sătean sună la 112 – exact cum îl învață statul în campanii.
La fața locului vin polițiștii de la Băicoi și cei ai Primăriei Scorțeni. Și ce fac, după cum povestește omul?
- îl certează că a sunat;
- îi spun că „asta nu e urgență”;
- îi sugerează să nu mai sune, chiar dacă arde;
- și îi dau amendă, ca lecție de „educație civică”.
Spiritul civic se taxează, nu se încurajează.
Body‑cam‑ul, instrument de transparență în țările normale, devine, după relatarea săteanului, întrerupător de conveniență:
off când se discută mizerii, on când trebuie cosmetizată scena pentru raport.
Plângerea săteanului ajunge la Biroul Control Intern (BCI) exact la o ofițeră cu:
- foști colegi printre cei reclamați;
- părinți ancorați în aceeași zonă;
- legături profesionale directe cu oamenii din teren.
La IPJ Prahova, asta nu se cheamă „conflict de interese”. Se cheamă „repartizare ca la carte”.
Mesajul pentru sat:
Nu mai sunați la 112, nu flăcările deranjează sistemul. Voi îl deranjați.
Antonescu, polițistul declarat „nebun” pentru că nu stă în genunchi
În același decor apare un alt „deranjant”: agentul Antonescu Andrei Alexandru, ajutor de șef de post la Scorțeni:
- un an vechime;
- tânăr, dezinvolt;
- nu se lasă călcat pe cap;
- nu are reflexul „să trăiți, șefu’, scuzați că exist”.
Destul cât să fie trecut la „caz special”.
În loc să fie întrebați de ce:
- se amendează cetățeanul care sună la 112;
- body‑cam‑urile se deschid și se închid „la buton”;
șefii găsesc soluția clasică:
Antonescu e trimis la psiholog.
Nu pentru ajutor, ci pentru ștampilă:
- nu pupă papucul? „instabil”;
- reacționează când vede abuz? „problemă de comportament”;
- are coloană vertebrală? „nepotrivit pentru sistem”.
Întrebarea elementară:
- dacă era cu adevărat „nebun”, cum a trecut de testele psihologice de admitere?
- cum a funcționat un an fără diagnostic?
- de ce apar „simptomele” exact după ce îndrăznește să nu mai stea în genunchi?
La IPJ Prahova, psihiatria nu se face cu teste, ci cu nervii șefului.
Radar pe câmp, cruci în oraș

Un județ cu atâtea morți în trafic ar avea nevoie de Serviciu Rutier treaz, nu de filosofie de birou.
Realitatea:
- tineri aruncați din mașini și străpunși de garduri de fier;
- garduri și stâlpi băgați în carosabil, fără avize serioase;
- străzi îngustate artificial, cu risc de impact frontal.
Unde e radarul?
- nu în Băicoi, pe străzile unde s‑au produs tragedii;
- nu în punctele negre reale;
ci în câmp, în „localități” cu:
- 2 benzi pe sens;
- 0 case;
- o livadă;
- doar indicator de „localitate” pe hârtie.
Exact cum arată și capturile de pe grupurile de radare:
„Schela Băicoi”, „Paralela 45”, DN-ul cu două benzi pe sens, câmp cât vezi cu ochii – acolo pândește radarul, să prindă șoferi cu 70 la oră, în loc să stea unde sunt oameni, pietoni, garduri, copii.
Mai mult: șoferii își fac mișto, pe grupuri, de „forțele impresionante” scoase brusc la blocurile din Băicoi – inclusiv un BMW de la rutieră, apariție rară –, după atâtea articole despre lipsa de acțiune privind morții de pe șosele.
Se fac că muncesc: spectacol de poliție, nu siguranță rutieră.

Exemplu clasic:
un caz relatat în presă – echipaj cu radarul la Bucov pe DN, iar la câteva sute de metri, accident mortal.
Radarul lucra la „statistică”, moartea lucra la timp.
„Doctorul Dumnezeu” cu PH 01 TID și poliția în poziție de preș
Cea mai didactică lecție de slugărnicie instituțională se joacă la Postul de Poliție Păulești.
Decor:
- semn mare: ACCES INTERZIS;
- în curte intră, ca la mall, o decapotabilă albă Mercedes cu număr PH 01 TID.
Agentul Stănică Mihai face exact ce scrie în fișa postului:
- oprește șoferul;
- îl întreabă dacă are vreo reclamație – bun, atunci lași mașina AFARĂ;
- îi explică simplu: curtea Poliției nu e parcare privată.
Din mașină coboară un personaj:
- extrem de agitat;
- transpirat „cronic”;
- cu replici de genul: „n-am unde parca”, „s-a stricat mașina” (deși mașina merge);
- refuză să se legitimeze;
- refuză să mute mașina;
- amenință cu „tata” și cu „Preda”.
Agentul îl sancționează, corect, și cheamă un echipaj cu DrugTest – comportamentul o cere.
Se află cine e „supăratul”:
Toma Iustin Daniel, „mare doctor” – cu profil de Instagram „Endocrinology Doctor – PhD student – Be a king? Think not, why be a king when you can be a God?” – și familie cu influențe în Ploiești și la IPJ.
Vine și „tăticul”:
- nu să‑l certe pe băiat, ci să‑l spele cu influență;
- promite că „vor vedea polițiștii cine e el”;
- aruncă, ca instrument de presiune, numele Preda – nu șeful de post, ci șeful IPJ Prahova, Preda Ginel.
Ce urmează?
- BCI sare în picioare, vine personal la Păulești;
- se ridică imaginile de pe camerele Primăriei;
- un om de la SOP vine special să ridice procesul‑verbal;
- pe grupul WhatsApp „SPR 3 Blejoi” apar mesaje nervoase, inclusiv unele șterse – clasicul „să nu rămână urme”.
Toate aceste structuri – BCI, SOP, Secția Blejoi – se mișcă mai repede pentru un proces-verbal dat unui răzgâiat cu TID decât s-au mișcat vreodată pentru:
- un viol;
- o crimă;
- un copil mort pe șosea.
Noaptea minții la Blejoi: statistici pe 5 ani doar pentru că a fost testat „cine nu trebuie”
După ce Incisiv de Prahova a expus cazul TID, IPJ intră în modul „damage control”.
Pe WhatsApp-ul Secției Blejoi ajunge o cerere halucinantă de la șefi:
- pentru 2020–2024:
- media acțiunilor/raziilor pe droguri;
- media polițiștilor OP participanți;
- media persoanelor conduse la sediu pentru droguri, cu câți sub 18 ani;
- pentru 2025:
- numărul total de acțiuni/razii droguri;
- numărul total de polițiști participanți;
- numărul exact de persoane conduse la sediu pentru droguri (și câți minori);
- numărul de plângeri formulate împotriva polițiștilor și ce anume au vizat.
Nu pentru o strategie antidrog.
Nu pentru o analiză națională.
Ci pentru că UN singur „God cu TID” a fost testat la droguri.
Polițiștii întreabă, pe bună dreptate:
- cum să dai statistici pe 5–6 ani când mulți nu mai lucrează, unii s-au pensionat, alții nici nu erau în Poliție în 2020?
- care e legătura între faptul că tu respecți procedura azi și ce a făcut altcineva acum 4–5 ani?
Răspunsul e simplu:
Nu există nicio legătură.
Se caută doar pretexte pentru a întoarce povestea: din „doctorul tratat ca orice cetățean” în „doctorul persecutat de sistem”.
Pentru băiatul cu TID, IPJ cere medii pe 5 ani.
Pentru bătrânul jefuit la țară – „dosar în lucru”.
„Academia de Cămătărie” IPJ Prahova: semnătura ta, jaful lor
În paralel cu circul, o altă fabrică funcționează bine: caracatița creditelor și a cămătăriei interne, dezvăluită de Incisiv de Prahova (dosarul „WHITE TOWER”, dosarul penal nr. 4621/P/2023) și confirmată ulterior de Mediasud.
Schema, în rezumat:
- ani la rând, grupări din IPJ Prahova au folosit:
- credite la CAR-ul inspectoratului;
- falsuri de semnături;
- „povești lacrimogene” pentru a stoarce bani de la colegi;
- prejudiciu:
- în dosarul 4621/P/2023 – circa 1,7 milioane lei și peste 500 de acte materiale;
- în alte combinații interne relatate – aproximativ 600.000 de euro, după discuțiile din interior.
Nume pomenite recurent:
- Matei Tatiana – „șefa promoției de credite”, pensionată, dispărută „prin Olanda”;
- Neacșu Silviu;
- Cremeneanu Costel;
- Hagiu Monica, secretara cu pix de aur.
Metode:
- cereri de împrumut „umflate” (6.000 deveneau 60.000 printr-un zero în plus);
- semnături falsificate (Iulică Dascălu, Manea Victor, Bădică Gabriel și mulți alții);
- împrumuturi pe numele unor polițiști care aflau de ele când veneau popririle pe salariu.
Victimele:
- zeci de polițiști cu popriri;
- familii distruse, divorțuri;
- rușine: „cum ai fost păcălit, dacă ești polițist?”
Autorii?
- protejați de ani de zile de:
- Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – informat, conform surselor, despre situația de la CAR încă din 2016;
- Marcel Bălan, adjunct IPJ – implicat în examene, numiri și „diurne morale”;
- Codruța Șchiopu, fostă șefă SICE – dosare ținute la sertar până la pensia specială.
DGA s-a oprit când a dat de nume mari.
DGPI (fost SIPI), cu sediul în aceeași clădire, n-a văzut nimic.
Miruna de la Băicoi: când poliția devine studio foto și autospeciala – Uber sentimental
În tot acest tablou, agenta Miruna Ciubuciu nu e excepția, ci caricatura perfectă.
Conform informațiilor dezvăluite de Incisiv de Prahova:
- colegul Andrei Olaru de la Ordine Publică intră în biroul ei și o găsește dezbrăcată în fundul gol;
- explicația Mirunei: își tratează o boală de piele cu cremă, exact în birou, nu în baie.
În interior se vorbește însă de ședințe foto „naturiste”, „pentru uz personal” sau pentru vreun admirator la distanță.
Nu e singura performanță:
- la o petrecere de sfârșit de an, apare îmbrăcată în „școlăriță”: fustiță minusculă, codițe, look de film 18+;
- are, la un moment dat, permisul suspendat, dar se verifică acum dacă nu cumva a condus autospeciale ale Poliției în toată perioada.
Un civil în aceeași situație ar fi făcut deja cunoștință cu un dosar penal.
Miruna, în schimb, era:
- fata unui fost cadru;
- protejata unui „tătuc” cu greutate la centru;
- tolerată de IPJ până când presa a venit cu pozele în dinți.
Când rușinea devine imposibil de cosmetizat, își dă demisia.
Demisia nu spală însă:
- anii în care uniforma a fost costum de scenă;
- impunitatea de care a beneficiat;
- mesajul transmis colegilor corecți: „fă ce vrei, dacă ai spate, nu pățești nimic”.
Cancerul sexual „oficializat”: prădători în uniformă, dosare șterse în 30 de minute
Cel mai grav capitol rămâne însă cel al prădătorilor sexuali în uniformă, mușamalizați la vârf, documentat amplu de Incisiv de Prahova în ancheta:
„I.P.J. Prahova, patul de moarte al legii: Cancerul sexual mușamalizat de comisarii Ginel, Bălan & Co. – Incisiv de Prahova demască rețeaua prădătorilor sexuali din uniformă!”, accesibilă integral aici:
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/12/30/i-p-j-prahova-patul-de-moarte-al-legii-cancerul-sexual-musamalizat-de-comisarii-ginel-balan-co-incisiv-de-prahova-demasca-reteaua-pradatorilor-sexuali-din-uniforma/
Două cazuri-simbol:
- Comisar‑șef Iordan Ion Laurențiu – Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina
- elevul R.D. reclamă că a fost agresat sexual în biroul ofițerului de serviciu;
- presiune, constrângere, promisiunea că „revine pentru favoruri sexuale”;
- Serviciul de Investigații Criminale al IPJ emite, pe 20.12.2025, ora 16.00, un raport crucial;
- în 30 de minute, raportul este ȘTERS din sistem.
Cine a condus, în trecut, acest serviciu?
Marcel Bălan, actual adjunct IPJ, celebru deja în anchetele Incisiv de Prahova.
Coincidență? Prea scârbosă ca să mai fie credibilă. - Agentul Nicolae Ciprian – fost șef de post la Bătrâni, mutat în „urban” la Măgurele
- arestat preventiv pe 23.12.2025 pentru agresiune sexuală și tentativă de viol;
- victime: persoane vătămate din dosare în lucru sau aflate sub ordine de protecție;
- adică exact oameni vulnerabili, sub „protecția statului”, transformați în pradă.
Tiparul:
- funcția și ascendentul psihologic folosite ca armă;
- instituția transformată în paravan;
- rapoarte șterse;
- prieteni prin parchete care decid „ce trăiește și ce moare” pe masa de lucru.
Norocul – și rușinea sistemului – e că ambele dosare au ajuns, în final, la o procuroare recunoscută ca profesionistă, Mihoc Iuliana.
Ghinionul prădătorilor: nu toți procurorii sunt „prieteni”.
Strategia conducerii IPJ:
- să ascundă cazurile;
- să interzică oricărei structuri să comunice cu presa;
- să evite orice etichetă de „management defectuos”;
- să îi permită lui Ginel Preda să iasă „curat” la pensie și lui Bălan să viseze la scaunul de inspector‑șef.
Panourile „Stop Vexler”: când statul apără extremismul prin lene și nepăsare
Pe DN1, la Băicoi, România și-a construit o oglindă completă, relatată de Incisiv de Prahova și preluată de Digi24, Spotmedia, Adevărul
Pe DN1, la Băicoi, România și-a pus în același loc:
- un mormânt de 5.000 de ani al culturii Yamnaya, scos la lumină de arheologi și lăudat de Consiliul Județean Prahova;
- două panouri cu mesajul „Stop Vexler”, îndreptate împotriva Legii 241/2025 („Legea Vexler”), care combate antisemitismul, xenofobia și propaganda legionar‑fascistă.
Presa serioasă – Digi24, Spotmedia, Adevărul – a explicat deja ce face legea:
pedepse mai dure pentru:
- negarea și falsificarea Holocaustului;
- promovarea cultului criminalilor fasciști/legionari;
- propaganda rasistă și xenofobă.
Statul spune, oficial: „Nu vrem antisemitism, nu vrem extremism.”
Panourile spun, cu tupeu: „Stop Vexler” – adică „stop legea care ne taie propaganda”.
CNCD, prin vicepreședintele Cătălin Raiu (citat de Spotmedia și Adevărul), spune clar:
- mesajele „Stop X” pot fi discurs de ură;
- când „X” este o persoană asociată unei comunități (Silviu Vexler – reprezentant al comunității evreiești), mesajul poate fi perceput chiar ca incitare la violență, până la „lichidare fizică”;
- panourile StopVexler.ro ridică un risc real de discurs de ură.
IPJ Prahova:
- înregistrează sesizarea (14.264/09.06.2026);
- deschide dosar penal (1689/11.06.2026);
- scrie frumos că „verifică” conținutul și autorizarea.
Între timp:
- unul dintre panouri stă bine‑merci pe teren al UAT Băicoi, fără drept;
- ambele ar fi fără autorizații;
- campania StopVexler.ro – asumată public de Partidul Acțiunea Conservatoare (PAC), al lui Claudiu Târziu, conform Spotmedia – merge mai departe offline și online.
Abia pe 17.06.2026, ora 10:15, un Logan IPJ e surprins de Incisiv de Prahova intrând, în sfârșit, la Primăria Băicoi. După aproape o lună de scandal.
Legea Vexler apără statul de extremism.
Cine apără Legea Vexler de un stat care se mișcă doar când îl ia presa la mișto?
Două Prahove în același județ: una cu dosar „in lucru”, alta cu „Preda la telefon”
Din toate aceste episoade – Scorțeni, Băicoi, Păulești, CAR, Câmpina, Stop Vexler – se văd clar două Românii în același județ:
- Prahova fără pile
- sătenii care sună la 112 – amendați și certați;
- părinții care pierd copii în accidente – ignorați până când fac scandal public;
- femeile hărțuite – trântite cu „fapta nu e prevăzută de lege penală”;
- polițiștii tineri care nu stau ghemuiți – trimiși la psiholog și „lucrați” intern.
- Prahova cu pile, bani și relații
- doctori autoproclamați „God”, cu număr PH 01 TID – protejați cu BCI, SOP și statistici pe 5 ani;
- agende în fundul gol, cu permis suspendat – ținute în brațe până când se sparge buba în presă;
- cămătari de interior și falsificatori de semnături – lăsați ani de zile să învârtă sute de mii de euro în CAR;
- prădători sexuali în uniformă – acoperiți cu rapoarte șterse în 30 de minute și prietenii prin parchete;
- promotorii mesajelor de tip StopVexler.ro – tratament cu „dosar în lucru” și Logan la relanti.
Întrebările oamenilor simpli sunt de bun‑simț și devastatoare:
- De ce sunt ținuți mereu în brațe șefii de poliție și cetățenii cu bani și relații?
- Dacă săteanul X reclamă ceva, de ce nu se întâmplă nimic?
- De ce pentru un „răzgâiat imatur cu bani” se pune în mișcare BCI, SOP, statistici pe 5 ani și telefoane la Preda?
Pe grupurile de radare, șoferii fac mișto de:
- patrule scoase brusc la blocuri în Băicoi;
- BMW‑uri de la rutieră apărute „de decor”, rar, după atâtea articole despre lipsa lor;
dar realitatea rămâne aceeași:
- radar pe câmp, între două lanuri și o livadă;
- morți în oraș, între două garduri băgate în drum.
BCI-ul pentru deranjați, nu pentru derbedei
Oficial, Biroul Control Intern ar trebui să fie „poliția poliției”.
În Prahova, BCI pare să fie poliția deranjaților:
- se mișcă exemplar când un „copil de bani gata” cu TID e testat la droguri;
- ridică filmări în forță pentru un proces‑verbal perfect legal;
- intră în fibrilații când un „doctor Dumnezeu” se simte ofensat.
În schimb:
- nu sare pentru săteanul amendat că a sunat la 112;
- nu fierb telefoanele când un polițist e trimis la psiholog pentru că refuză să pupe papucul;
- nu se cere nicio statistică pe 5 ani când un copil moare pe șosea la 300 de metri de un radar plantat în câmp.
Polițiștii de la Secția Blejoi se întreabă, cu oboseală și scârbă:
- „De unde să știm noi, în 2026, ce a făcut altcineva în 2020?
Mulți s-au pensionat, mulți nici nu erau în serviciu.
Cu asta se ocupă IPJ-ul? Cu chestii de noaptea minții, doar ca să spele obrazul unuia cu bani?”
Răspunsul e da.
Exact cu asta se ocupă.
Concluzie: Prahova, județul în care 112 deranjează cariera, nu criminalul
Puse cap la cap – cu nume, date, dosare, rapoarte șterse, panouri, radare pe câmp, BMW de poză, Miruna în fundul gol, TID „God”, Antonescu „nebun”, garduri înfipte în drum, credite false și prădători sexuali în uniformă – tabloul e limpede:
- IPJ Prahova nu funcționează ca apărător al legii, ci ca apărător al jmecherului;
- cetățeanul de rând, fie el sătean sau polițist cinstit, e material de consum;
- presa independentă, precum Incisiv de Prahova, devine singurul „organ de control” real, de care șefii se tem mai tare decât de orice DGA sau DGPI.
Cât timp:
- Preda Ginel și Marcel Bălan rămân la butoane;
- academiile de cămătărie, de protecție pentru „doctori Dumnezeu” și „școlărițe”, de mușamalizare a abuzurilor sexuale rămân intacte;
- DGA, Parchetul, DGPI și restul dorm pe dosare și se trezesc doar când ies pozele în ziar;
Prahova va continua să fie:
- județul unde legea nu se aplică, se negociază;
- unde 112 nu salvează, ci deranjează;
- unde dosarele nu se rezolvă, se lasă să putrezească până la pensie;
- unde normalitatea e diagnostic de boală psihică, iar decența – act de rebeliune.
Iar IPJ Prahova va rămâne ceea ce a devenit deja, după cum o arată investigațiile repetate ale Incisiv de Prahova:
nu Inspectoratul de Poliție al Județului, ci Inspectoratul de Protecție al Jmecherului Prahovean. Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileRepublica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
-
Exclusivacum 2 zileCatedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 13 orePensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
-
Exclusivacum 2 zileINSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 4 zileJudecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat






