Elon Musk, considerat a fi cel mai bogat om din lume, și-a întrebat fanii de pe Twitter dacă ar trebui să vândă 10% din acțiunile sale pentru a plăti mai multe taxe către stat. Ce se află în spatele acestei acțiuni senzaționale?
Potrivit Bloomberg Billionaires Index, averea lui Musk este estimată la 338 de miliarde de dolari, fiind considerat cel mai bogat om din lume.
Recent, impresionat de aceste cifre, șeful Programului Alimentar Mondial al ONU, David Beasley, a spus că două procente din averea deţinătorului companiei Tesla ar putea salva de la foamete 42 de milioane de oameni.
Nu este un secret că Elon Musk plătește prea puține taxe, legile fiscale americane părând a fi de partea lui.
Nu plăteşte impozit pe venit pentru că nu primește, regulat, un salariu sau bonusuri financiare, ci pachete mari de acțiuni, cum se întâmplă, de exemplu, atunci când Tesla obține rezultate bursiere pozitive. Recent, cotaţia acţiunilor Tesla a crescut semnificativ și, odată cu aceasta, și averea lui Musk.
În vară, platforma de investigație ProPublica a scris că mulți alți americani bogați plătesc taxe extrem de mici statului. Potrivit acesteia, în 2018, Elon Musk nu a plătit impozite federale pe venit.
Același lucru este valabil și pentru șeful Amazon, Jeff Bezos, care nu a plătit impozit din 2007 până în 2011.
Spre deosebire de oamenii obișnuiți, averea superbogaților nu se acumulează din venitul lunar obișnuit, ci din creșterea valorii deținerilor lor financiare, precum acțiunile.
Astfel, averile nu sunt impozitate direct, ci atunci când o parte din bunurile mobile sunt vândute. Problema este cunoscută de multă vreme, iar planurile de schimbare a acestei situații sunt prezentate, în mod regulat, Congresului SUA.
Democrații au înaintat, recent, un proiect de lege numit taxa miliardarilor.
Într-o zi, cei care vor rămâne fără bani ne vor urmări, a comentat Musk, la sfârșitul lunii octombrie, reacţionând la această propunere legislativă. Acesta a reacționat rapid la propunerea Congresului, anunțând că vânzarea de acțiuni este singura modalitate prin care poate plăti impozite.
Apoi, a lansat o campanie foarte neobișnuită: le-a cerut urmăritorilor săi de pe Twitter să voteze dacă ar trebui să vândă 10% din acțiunile sale.
Rezultatul nu a întârziat să apară: peste trei milioane și jumătate de oameni din întreaga lume au participat la sondajul online, 58% dintre ei votând în favoarea vânzării acțiunilor lui Musk.
La cotaţiile bursiere actuale, Elon Musk ar primi peste 20 de miliarde de dolari din vânzarea a 10% din acțiunile Tesla, pentru care va plăti taxe. Musk a anunțat că se va conforma rezultatului votului de pe Twitter, indiferent care va fi acesta.
Între timp, însă, miliardarul a vândut deja acțiuni Tesla în valoare de peste cinci miliarde de dolari, ceea ce, de altfel, ar fi plănuit să facă cu mult înainte de a-și întreba urmăritorii de pe Twitter.
Nu sondajele pe Twitter ar trebui să decidă dacă cea mai bogată persoană din lume ar trebui să plătească taxe, a spus el.
Frank Schoupe, analist la Nord LB din Germania, se întreabă dacă postarea lui Musk vine, într-adevăr, dintr-o dorință de implicare socială mai mare. El spune că, în urmă cu o lună, Musk a mutat sediul Tesla din California în Texas, probabil din motive fiscale.
Schoupe crede că sondajele lansate pe Twitter ar putea fi doar strategii de marketing sau o pregătire inteligentă pentru viitoarea listare a acțiunilor la un preț ridicat.
De fapt, miliardarul știa de aproape zece ani că va fi nevoit să vândă aceste acțiuni înainte de luna august a anului viitor. Ca parte a complexului pachet de compensații convenit cu Tesla, Musk a primit, în 2012, aproape 23 de milioane de acțiuni care urmează să expire anul viitor. Asta înseamnă că Musk va pierde aceste acțiuni pe 13 august 2022, dacă nu le vinde.
Având în vedere că opțiunile au fost acordate la un preț de puțin peste şase dolari, iar acum o acțiune valorează peste 1.000, Musk va avea un câștig uriaș, dar care va fi impozitat cu până la 54% (valoare rezultată din combinarea taxelor statale californiene cu cele federale), având în vedere că este considerat un venit obișnuit și nu câștig de capital care este taxat cu 20%.
Experții estimează că omul de afaceri ar trebui să plătească statului între 10 și 15 miliarde de dolari.
Cât despre ideea lui David Beasley, este îndoielnic că problema foametei în lume poate fi rezolvată prin impozitarea celor superbogați.
Cauzele foametei sunt adesea politice: atunci când războaiele și conflictele distrug țările, când ajutorul internațional se scurge prin canalele invizibile de corupție sau când politicile industriale distrug piețele țărilor sărace. (Liviu Anghel).
City Gate: Un oraș fantomă, cu apartamente ocupate abuziv. Oamenii aceștia, fără acte în regulă, pot provoca oricând o nenorocire. Responsabilii? Simona Manea (administrator Gersim Development) și acționarii Vlad Nichita și Daniel Ștefănescu.
