Seceta din Arad pune ferma lui Ronny Trapletti în pragul supraviețuirii

Lipsa precipitațiilor a compromis aproape în totalitate rapița cultivată pe sute de hectare și îl determină pe fermier să își regândească planurile. Trapletti suspectează că sistemele antigrindină ar putea influența ploile, însă această legătură este prezentată ca opinia sa, nu ca un fapt dovedit.

Seceta severă din vestul țării apasă tot mai greu asupra fermierilor de cultură mare. În județul Arad, Ronny Trapletti, care lucrează aproximativ 1.000 de hectare, spune că a trecut printr-o perioadă de trei luni fără precipitații și se teme că pierderile îi vor afecta capacitatea de a continua activitatea.

Potrivit unui articol publicat de Revista Ferma, fermierul caută explicații pentru faptul că, deși norii vin dinspre Ungaria, ploile par să ocolească tot mai des terenurile din zonă. Trapletti consideră că intervențiile antigrindină ar putea avea legătură cu diminuarea precipitațiilor, însă suspiciunea sa nu este prezentată în material drept o concluzie științifică.

Suspiciuni privind sistemele antigrindină

Fermierul afirmă că a consultat hărți cu amplasamentele sistemelor antigrindină și a identificat instalații în vestul țării, inclusiv în apropiere de Nădlac. Pe baza acestor observații și a discuțiilor cu alți agricultori, el spune că ia în calcul posibilitatea ca lansările de rachete să influențeze formarea precipitațiilor în zona sa.

„Am făcut câteva cercetări şi am ajuns la concluzia că este mâna omului”, susține Trapletti, citat de Revista Ferma. El spune că fenomenul l-a preocupat în ultimii doi ani, perioadă în care a observat, în opinia sa, că norii veniți dinspre Ungaria nu mai aduc cantitățile de apă din trecut.

Fermierul ridică și problema priorităților economice: în vreme ce plantațiile pomicole sunt protejate de grindină, culturile de câmp depind de precipitații pentru a se dezvolta. El consideră că impactul acestor intervenții ar trebui analizat și din perspectiva agricultorilor care cultivă cereale și plante tehnice.

Harta infrastructurii sistemului național antigrindină, aflată în subordinea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), nu ar fi fost actualizată de mai bine de doi ani, potrivit informațiilor menționate în materialul-sursă. Imaginea hărții este creditată paginii de Facebook a AASNACP.

Trei luni fără ploaie, potrivit fermierului

Dincolo de ipotezele privind sistemele antigrindină, Trapletti descrie o secetă care a afectat direct culturile. El afirmă că, în zona în care lucrează, nu a înregistrat precipitații între 28 februarie și sfârșitul lunii mai.

„Timp de trei luni, nu am avut nici măcar un litru de precipitaţii. Martie, aprilie şi mai!”, spune fermierul, potrivit publicației. Lipsa apei a pus în pericol semănăturile de toamnă și a afectat în mod deosebit rapița.

Rapița a germinat, apoi s-a uscat

Trapletti a însămânțat aproximativ 370 de hectare cu rapiță, mizând și pe prognozele care anunțau precipitații. Pe primele 150 de hectare, spune el, au căzut doar 9 litri de apă pe metru pătrat. Umiditatea a fost suficientă pentru ca semințele să germineze, dar nu și pentru ca plantele să răsară și să supraviețuiască.

Apa ar fi pătruns în sol până la semințe, însă arșița care a urmat a uscat terenul. În aceste condiții, plantele nu au mai reușit să iasă la suprafață. În timp ce unii fermieri din zonă au decis să întoarcă rapița, Trapletti încă speră să salveze o parte din cultură, deși recunoaște că situația este critică.

Planuri schimbate din mers

Presiunea secetei îl determină să își modifice strategia pentru noul sezon. Fermierul ia în calcul să renunțe la culturile de primăvară și să se concentreze pe cele de toamnă: aproximativ 350 de hectare cu rapiță, 300 cu grâu și alte 300 cu orz.

Orzul ar urma să fie introdus pentru prima dată în structura fermei. Decizia este o încercare de diversificare a riscului, într-un an în care fiecare cultură trebuie să contribuie la menținerea activității și la acoperirea obligațiilor financiare.

Costurile și datoriile apasă asupra fermei

Seceta vine după un an agricol dificil, iar pierderile acumulate l-au obligat pe fermier să amâne plăți către furnizorii de inputuri. Reducerea cheltuielilor devine esențială, mai ales atunci când lipsa apei pune sub semnul întrebării eficiența investițiilor în culturi.

Trapletti spune că nu mai vede rostul aplicării unor îngrășăminte complexe în valoare de 4.500 de lei dacă plantele nu au suficientă apă pentru a valorifica aceste inputuri. „Mai încerc un an şi dacă nu iese nimic voi renunţa!”, afirmă fermierul, administrator al societății Agri Loyalty. (Paul D.).

N.R. – Informațiile și declarațiile fermierului au fost preluate și reformulate pe baza articolului publicat de Revista Ferma.

Trei nume pe listă, un singur „da” la final

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat trei propuneri pentru desemnarea unor procurori care să instrumenteze dosarele ce îi vizează pe magistrați. Trei candidați au intrat în cursă; unul singur a ieșit cu atribuțiile noi în mapă.

Potrivit publicației Lumea Justiției, propunerile i-au vizat pe Gabriel Ionuț Tătar, șeful Secției de urmărire penală de la Parchetul Curții de Apel Cluj, pe George Daniel Dancă, de la Parchetul Curții de Apel Brașov, și pe Constantin Conortos, de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Desemnarea s-a încheiat: Tătar primește competența

Alegerea plenului a fost Gabriel Ionuț Tătar. Acesta va avea competență în dosarele care îi privesc pe magistrații din cadrul tribunalelor, judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea.

Așadar, după analiza celor trei propuneri, CSM a făcut selecția: pentru cauzele din aria stabilită, responsabilitatea revine procurorului desemnat. Dincolo de formula administrativă, miza rămâne una serioasă — instrumentarea dosarelor cu magistrați, fără ca simplul anunț al unei desemnări să țină loc de verdict sau de concluzie asupra vreunui caz. (Irinel I.).

Generalul care nu se mai termină din scandaluri

Florian Coldea, fostul număr doi din Serviciul Român de Informații, pare genul de personaj care, odată apărut în viața publică, nu mai găsește ieșirea. De data aceasta, după ce ani de zile a fost pomenit în România drept „creierul” a tot felul de combinații, numele său răsare voios și prin Albania, unde, potrivit presei citate de Lumea Justiției și Inpolitics.ro, a prestat ca „super-consultant” pentru premierul Edi Rama.

Ironia sorții: după ce ani în șir s-a vorbit în România despre „binomul SRI–DNA”, acum umbra binomului pare să se lungească peste Adriatică. În loc de liniște la pensie, generalul-jurist-fără-barou se trezește cu spectrul unui dosar penal în Albania, pe lângă cel din România. Export de know-how, dar și, posibil, de belele.

De la SRI București la „SRI-ul albanez”: prietenii, prieteni, dar dosarele curg

Conform relatărilor prezentate de Inpolitics.ro, care citează Euronews Albania, procurorii de la SPAK – adică DNA-ul albanez – ar putea ajunge să-l pună sub acuzare pe fostul prim-adjunct al SRI, în legătură cu colaborarea sa cu Vlora Hyseni, fosta șefă a SHISH, serviciul de informații al Albaniei.

Euronews Albania a dedicat un spațiu consistent unei dezbateri despre cazul Coldea–Hyseni:

• Vlora Hyseni, fosta șefă a SHISH, a fost arestată;
• Coldea, potrivit relatărilor, i-a fost apropiat colaborator, ambii fiind consultanți ai lui Edi Rama;
• cei doi ar fi împărțit chiar același birou, pentru ca eficiența „consultativă” să fie maximă.

Makis Hoxha, expert în imigrație și securitate, stabilit de peste un deceniu în România și prezentat ca sursă importantă de informații despre țara noastră în presa albaneză, a explicat la Euronews Albania că povestea abia începe: procesul penal al lui Coldea în România urmează să înceapă, iar varianta unei anchete penale și în Albania este pe masă, în funcție de cum evoluează scandalul Vlora Hyseni.

Dosar penal în România: CV actualizat cu grup infracțional, trafic de influență și spălare de bani

Makis Hoxha nu bate câmpii, ci recită acuzațiile oficiale din dosarul românesc:
– constituirea unui grup infracțional organizat;
– trafic de influență;
– exercitarea unei profesii fără drept;
– spălare de bani.

Pe scurt, spune el, Coldea ar fi oferit ilegal „servicii și consultanță juridică”, deși, conform legii române, nu poți presta consultanță juridică dacă nu ești avocat. Mic detaliu, probabil trecut la „etc.” când ești obișnuit să ai pe masă „destinele multor oameni”, cum subliniază Hoxha.

În România, sub numele lui Coldea s-a lipit de ani de zile conceptul de „binom SRI–DNA”:

• șefa parchetului și Coldea, „mâna în mână”,
• oameni de afaceri foarte puternici și politicieni trimiși în instanță,
• proprietari de televiziuni ajunși inculpați, care acum, spune Hoxha, abia așteaptă „momentul revanșei” în presă.

Când îți construiești cariera pe dosare, spectacol judiciar și pârghii oculte, nu e mare mirare că, atunci când te lovește la rândul tău un dosar, explozia mediatică devine garantată.

Tirana calling: binomul românesc face pui și în Albania?

Potrivit Euronews Albania, tema emisiunii a fost relația suspectă dintre Vlora Hyseni și Florian Coldea. Ambii:

• consilieri ai premierului Edi Rama,
• același birou, aceleași conexiuni,
• același scandal care, mai nou, riscă să-i înghită pe toți cei din „cercul restrâns”.

Întrebat direct dacă în Albania se prefigurează anchete împotriva lui Coldea, Makis Hoxha a explicat că:

• în România, procesul pe fond al lui Coldea începe „pe 13”,
• acuzațiile nu privesc fapte de corupție în Albania sau trafic de droguri,
• dar parcursul scandalului Hyseni ar putea deschide calea și pentru un dosar penal la Tirana.

Despre colaborarea Coldea–Hyseni, Hoxha spune că presa albaneză nu insistă pe „legături obscure”, fiind prezentate ca simple „relații instituționale”, chiar dacă se admite că generalul român ar fi contribuit la pregătirea doamnei Hyseni, având o experiență „extraordinară” în raport cu aceasta. A se citi: profesor cu școala „binomului” și elevă care a luat notițe.

„Nu m-ar surprinde deloc”: mandat de arestare made in Albania?

Hoxha este întrebat în emisiune dacă generalul Coldea ar putea primi mandat de arestare din partea SPAK-ului albanez. Răspunsul este de un calm sinistru:

– „Nu m-ar surprinde deloc. Nicidecum, absolut deloc.”

Explicația lui:

• când „se sparg oalele sparte”, nu mai știe nimeni cine pică în plasă;
• Ergys Gasi și Vlora Hyseni „au căzut în plasă” nu din mari investigații savante, ci pentru că, odată trase cortinele, s-au văzut toate cablurile din culise;
• nu ar fi deloc o surpriză ca, „mâine sau poimâine”, Coldea să devină inculpat sau suspect pentru fapte penale în Albania.

Pe românește: când păianjenul SPAK își întinde pânza, nu știe nimeni exact care muscă se trezește prinsă prima. Doar că, de data asta, într-o pânză de la Tirana s-ar putea bloca un general de la București.

De la demisia din 2017 la consilier bine plătit la Tirana

Hoxha reface traseul generalului, așa cum este el relatat în presa citată:

• ianuarie 2017 – Coldea pleacă din funcție, în urma unor acuzații apărute în spațiul public;
• din octombrie 2017 până în mai 2024 – devine consilier extern al premierului Edi Rama;
• în 2024 – izbucnește scandalul din România, iar Coldea se retrage din rolul de consilier al guvernului albanez.

Guvernul albanez, într-o scrisoare publicată de mass-media din Albania, la solicitarea deputatei Vokshi, enumeră trei consilieri externi ai lui Rama, printre care și Coldea. Despre remunerație – tăcere. În schimb, se „vehiculează” sume mari, iar Hoxha filosofează sec:
– n-a venit nimeni să lucreze „în numele duhului sfânt”;
– suntem în capitalism, fiecare își ia banii cuveniți;
– un super-expert cere super-onorarii.

Dincolo de ironie, rămâne un fapt: un fost număr doi din serviciile secrete ale României a oferit servicii unui guvern străin, într-un moment în care, în propria țară, era deja un personaj extrem de controversat.

Binomul, din nou: de la SRI–DNA la SHISH–SPAK?

În declarațiile sale, Makis Hoxha insistă asupra modelului „binomului” exportat simbolic:

• în România: SRI–DNA;
• în Albania: SHISH–SPAK.

SPAK are, spune el, „atribuția organică” de a se ocupa de corupția la nivel înalt. Iar în Albania, unde executivul, legislativul și justiția au fost tradițional „strânse în aceeași mână”, apariția unei structuri care chiar se ocupă de cercetarea marilor dosare a produs șocuri serioase.

Dacă în România „binomul” a funcționat ani de zile ca un instrument de control și presiune asupra mediului politic și de afaceri, în Albania, echivalentul – SPAK – este prezentat ca „o treabă fenomenală”, pentru că, în sfârșit, cineva se ocupă de corupția la vârf.

Interesant este că același personaj – Coldea – apare ca liant între cele două realități: în România, omul-cheie al binomului; în Albania, consilier de taină al premierului, având relații instituționale cu șefa serviciului de informații, acum arestată.

Presa, foștii „clienți” și revanșa mediatică

Moderatorul Euronews Albania merge mai departe și întreabă ce reacție ar provoca în România o eventuală anchetă penală a lui Coldea în Albania. Răspunsul lui Hoxha:

• ar produce „o explozie imensă în presă”;
• Coldea și-a făcut mulți inamici – oameni de afaceri foarte puternici, proprietari de media, politicieni;
• unii dintre cei pe care binomul SRI–DNA i-a „rezolvat” penal văd acum ocazia perfectă pentru a-l lovi pe fostul general-operativ.

Pe vremuri, când politicienii mergeau la DNA, intrau zâmbind, declarând, glumeț, că „sunt colegi” cu procurorii. Acum, rolurile tind să se inverseze: un fost „arhitect de dosare” riscă să devină personaj principal într-unul, având în platou exact presa și oamenii pe care i-a strivit ani de zile din spatele biroului.

„Nu a fugit”, dar nu mai contează: telenovela continuă

În final, Hoxha mai precizează și un lucru pitoresc, relatat de Euronews Albania și citat de Inpolitics.ro:

• nu are informații că Florian Coldea ar fi fugit din România;
• zvonurile că s-ar fi întors în Albania ca și consilier al premierului sunt catalogate drept „telenovele mediatice pentru clickuri”;
• în perioada 2017–2024, Coldea a lucrat ca expert pentru guvernul albanez, iar acum, dacă va fi tras la răspundere penală, „se va confrunta cu acuzațiile”, dat fiind că își cunoaște foarte bine propria meserie.

La întrebarea dacă influența lui asupra Vlorei Hyseni a fost covârșitoare, Hoxha răspunde diplomatic că nu poate spune asta, dar admite că experiența lui Coldea era enormă în comparație cu cea a ei. Și încheie cu o glumă amară: speră ca Hyseni să nu fi învățat de la Coldea „metode de evitare a radarului”.

Tradus în pamflet: profesorul de „evitare a radarului” riscă să afle cum e când radarul, fie el românesc sau albanez, începe să funcționeze brusc foarte bine.

Acest pamflet se bazează integral pe informațiile și relatările apărute în spațiul public, așa cum sunt prezentate de publicația Lumea Justiției și de Inpolitics.ro, care, la rândul lor, citează dezbaterea difuzată de Euronews Albania și declarațiile analistului Makis Hoxha. Nu reprezintă o hotărâre judecătorească, ci o interpretare satirico-jurnalistică a unui caz aflat în plină desfășurare. (Irinel I.).

( pamflet dur bazat pe relatările Lumea Justiției, Inpolitics.ro și Euronews Albania )