Intensificarea acțiunilor agresive ale Moscovei, materializate mai ales prin presiuni economice, război energetic și amenințări militare, a dus la tensionarea critică a situației de securitate în Europa, mai ales în regiunea Mării Negre.
Cu toate acestea, de la cel mai înalt nivel al Federației Ruse, se încearcă, în stilul manualelor sovietice de dezinformare, plasarea în responsabilitatea NATO și SUA a eventualelor confruntări directe.
Discursul belicos al Kremlinului s-a agravat mai ales după ce a fost prins pe picior greșit, în scandalul de spionaj de la sediul NATO. Toate acestea scot și mai mult în evidență slăbiciunea regimului Putin.
Pentru a justifica militarizarea periculoasă a Peninsulei Crimeea și a acțiunilor provocatoare în Marea Neagră și pe întregul Flanc Estic al NATO, preşedintele rus Vladimir Putin susține că dezvoltarea militară a Ucrainei, cu sprijinul Occidentului, constituie o ameninţare serioasă la adresa Rusiei.
Mai mult, liderul autocrat de la Kremlin vrea să-și păcălească cetățenii și opinia publică internațională că ţările NATO, sub pretextul unor centre de antrenament, pot desfăşura rachete ofensive pe teritoriul Ucrainei.
Putin recurge, astfel, la aceeași placă zgâriată a propagandei mincinosase, pe care a folosit-o și o folosește și în cazul sistemelor antirachetă Aegis Ashore din România şi Polonia.
Omițând că partea rusă contribuie, de trei decenii, la amplificarea tensiunilor în regiunea Mării Negre, prin menținerea unor zone de ocupație și influență, în teritorii ținute forțat în conflicte înghețate, dar și prin declanșarea unor ofensive hibride majore, în contextul pandemic.
Vizita secretarului american al apărării în Ucraina a determinat Moscova să se refere din nou la ceea ce, în viziunea lui Vladimir Putin, reprezintă o linie roșie.
Lloyd Austin, aflat într-o vizită la Kiev, răspunzând la o întrebare despre obiecţiile Rusiei faţă de integrarea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică, a precizat foarte clar că niciun stat terţ nu are drept de veto asupra aspiraţiei Kievului de a se alătura NATO.

Drept răspuns, ministrul adjunct rus de externe, Andrei Rudenko, a afirmat că aderarea Ucrainei la NATO ar constitui un pas extrem de periculos, care va forţa Moscova să reacţioneze.
Totuşi ne vom orienta nu după poziţia oficială, ci după paşii concreţi făcuţi în această direcţie, a spus diplomatul rus.
Întrucât acestea sunt negocieri între NATO şi Ucraina, lor le revine să decidă ce şi cum, dar noi am avertizat, orice pas va avea consecinţe. NATO cunoaşte poziţia noastră cu privire la Ucraina, a declarat Rudenko.
La rândul său, ministrul apărării de la Moscova, Serghei Şoigu, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Vladimir Putin și un posibil succesor al acestuia, pentru a justifica masarea de trupe și tehnică de luptă pe Flancul estic al NATO, recurge la aceeași metodă sovietică arhicunoscută, de a arunca pisica moartă peste gard, acuzând NATO că își sporește prezența în apropierea graniţei Uniunii statale Rusia-Belarus:
Infrastructura sa militară se perfecţionează, sunt create noi stocuri de armament, tehnică militară şi alte materiale, forţele sunt antrenate pentru desantarea de trupe.
Ministrul rus al apărării a adăugat că este în creştere capacitatea infrastructurii portuare a NATO şi cea a aeroporturilor militare, referindu-se, în special, la România și Polonia:
Astfel, în Polonia şi statele baltice au fost transferate o brigadă de blindate a trupelor de infanterie ale SUA şi patru grupuri tactice multinaţionale la nivel de batalion. Comandamente ale diviziilor multinaţionale ale Alianţei au fost create în România, Polonia şi Letonia.
Când, de fapt, realitatea demonstrează că lucrurile stau exact invers, Moscova masând intens trupe și tehnică de luptă în Belarus, precum și la granițele cu statele baltice și Ucraina, dar și în Crimeea anexată ilegal.
Ca să nu mai vorbim de presiunile continue asupra Republicii Moldova, pe care, pentru a-i stopa parcursul firesc european, o șantajează energetic, prin intermediul Gazprom, dar și militar, cu ajutorul trupelor menținute ilegal, în stânga Nistrului.
Opening remarks by NATO Secretary General Jens Stoltenberg

NATO nu renunță la dialogul cu Rusia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că Alianţa Nord-Atlantică va căuta să discute cu Moscova, chiar dacă Rusia şi-a suspendat misiunea diplomatică la sediul organizaţiei.
Relaţia între NATO şi Rusia este acum la punctul cel mai de jos de la încheierea Războiului Rece. Pentru noi, acest lucru nu este în realitate un argument împotriva dialogului, a declarat Stoltenberg.
Recent, Rusia a anunţat suspendarea misiunii sale de reprezentare la NATO şi a misiunii Alianţei la Moscova. Măsura va intra în vigoare la 1 noiembrie.
La începutul lunii octombrie, NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei, care erau ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi.
De asemenea, în zilele de 21 și 22 octombrie, s-a desfășurat reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, la Cartierul General NATO de la Bruxelles.
Reuniunea a reprezentat o bună oportunitate pentru evaluarea implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Bruxelles din 14 iunie, cât și în perspectiva pregătirii Summitului de la Madrid din iunie 2022.
În prima zi a reuniunii, miniștrii apărării au discutat, în format aliat, în cadrul a două sesiuni distincte, aspecte importante subsecvente implementării posturii de descurajare și apărare.
Miniştrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat și un nou plan general de apărare a Alianţei Nord-Atlantice în situaţii de criză şi de conflict.
De asemenea, au analizat progresele înregistrate în răspunsul Alianţei la ameninţarea tot mai mare reprezentată de sistemele de rachete ale Rusiei.
Nu vom oglindi comportamentul destabilizator al Rusiei şi nu avem nicio intenţie de a desfăşura noi rachete nucleare terestre în Europa, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, care a completat:
Aşadar, punem în aplicare un pachet echilibrat de măsuri politice şi militare pentru a răspunde la această ameninţare.

Doctrină militară Rusia-Belarus
Uniunea statală dintre Rusia şi Belarus va avea o nouă doctrină militară, a anunţat recent ministrul rus al apărării Serghei Şoigu.
Acesta a susținut că ameninţările de ordin militar, presiunile politice şi economice exercitate de ţările occidentale la adresa Rusiei şi Belarus au determinat cele două state la măsuri de răspuns.
Ministrul rus a afirmat că noua doctrină militară a Uniunii statale Rusia-Belarus urmează să fie adoptată cât de curând la o reuniune a Consiliului Suprem de Stat a Uniunii statale.
Ministerele apărării din Rusia şi Belarus au trecut la planificarea cooperării bilaterale în baza unui program de parteneriat strategic dezvoltat pe o perioadă de cinci ani. (Marius Batca).



