Francezul Jean Jouzel, climatolog şi fost vicepreședinte al Grupului interguvernamental pentru schimbări climatice (IPCC), vorbește într-un interviu pentru Gândul despre efectele devastatoare pe care schimbările climatice le au asupra omenirii. Climatologul avertizează că în următorii ani temperatura medie globală va crește cu 4,5 grade, în special în cea de-a doua jumătate a secolului.
Temperaturile ar putea crește cu 4-5 grade.
Încălzirea globală va duce fenomene meteo extreme și este strâns legată de activitățile omului.
Iernile vor deveni mai scurte, iar verile mai lungi.
Emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse cu 7% până în 2030.
„Asta e doar începutul, iar dacă nu facem nimic clar pentru a lupta împotriva încălzirii globale, din păcate, ne vom îndrepta spre o creștere a temperaturii cu 4-5 grade în următorii ani, în special a doua jumătate a secolului. Și trebuie să facem totul pentru a evita asta, pentru că și două grade în plus înseamnă un climat diferit, cu temperaturi caniculare de vârf”, spune Jean Jouzel în interviul acordat Gândul.
Evenimentele meteorologice extreme – de la valuri de căldură și secete la furtuni, alunecări de teren și inundații – provoacă pierderi mari de vieți omenești și distrug treptat planeta.
Inundațiile din vestul Europei care au ucis peste 190 de oameni, în Germania și Belgia, au la origine ploile ieșite din comun pentru aceste regiuni, spune climatologul.
Inundații care au ucis zeci de oameni
„Cauzele inițiale ale inundatiilor din vestul Europei sunt efectiv ploile torențiale. Într-o săptămână, acolo am avut parte de precipitații cât în trei luni. Cu toate acestea, trebuie să ne întrebăm și care este contribuția urbanizării. Avem din ce în ce mai multe suprafete impermeabile, tot mai multe drumuri, suprafețe acoperite cu gudron, bitum, care fac ca aceste ape să se scurga mai repede în râuri, pentru că solurile devin, în mare parte impermeabile. Apoi, întrebarea care se pune este: cărui fapt se datorează aceste ploi torentiale”, spune expertul.
Sunt nori relativ bogați în apă pentru că e vară și aceștia rămân timp îndelungat deasupra unei regiuni și produc precipitații importante. Ceea ce este important din punctul de vedere al climatologului este faptul că ceea ce se întâmplă acum este ceea ce comunitatea oamenilor noștri de știință a anticipat în primele rapoarte ale secolului: încalzirea globală medie va fi însoțită de fenomene extreme, mai intense sau mai frecvente: inundații, valuri de căldură, ploi torențiale.
Climatologul Jean Jouzel
Fenomenele extreme care amenință planeta
Inundațiile, valurile de căldură, ploile torentiațe, cicloanele sunt principalii factori care prevăd încălzirea globală. Modul în care oamenii aleg să răspundă în următorii ani va avea repercusiuni masive pentru generațiile care încă nu s-au născut, avertizează specialistul francez.
Ceea ce trăim în prezent este ceea ce prevedea încălzirea globală de la început. Din păcate, această încălzire este strâns legată de activitatea omului. De la începutul ultimului deceniu, temperatura medie globală a crescut cu un grad sau două. Asta poate părea semnificativ și, din nefericire, în contextul schimbărilor climatice, ne putem confrunta cu fenomene extreme: valuri de căldură, inundați, ploi torențiale. De asemenea, în alte regiuni ne referim la secete”, spune expertul Jean Jouzel.
Climatologul francez Jean Jouzel. Sursă foto: Profimedia.ro
”Este ceea ce omenirea trăiește în prezent”
Cărbunele rămâne încă sursa de poluare creată de om, care a pus în atmosferă aproximativ 16 miliarde de tone de dioxid de carbon doar în 2019, urmată de petrol și apoi de gaze.
„Dacă ne uităm la valorile din anul 2019, la scară planetară am emis peste 50 de miliarde tone de gaze cu efect de seră, echivalent cu CO2 , direct din arderea combustibililor fosili: petrol, gaz, cărbune. Pe de altă parte, avem și despăduririle, care au adăugat de la 5 până la 6 miliarde de tone, iar producţia de ciment este responsabilă pentru 7% din emisiile globale de CO2. Din păcate, concentrația în atmosferă a compușilor lor crește, crescând și cantitatea de căldura de care dispunem pentru a menține echilibrul climatului nostru. Asadar, producând mai multă căldură, temperatura creste. Și asta este ceea ce omenirea trăiește în prezent”, mai spune climatologul Jouzel.
Două anotimpuri în loc de patru
Climatologul Jean Jouzel avertizează că nu este exclus să avem doar două anotimpuri, în loc de patru, dacă nu se intervine pentru stoparea încălzirii globale.
„Verile vor deveni din ce în ce mai lungi, iar iernile vor fi din ce în ce mai scurte, și toate acestea sunt consecințele încălzirii globale”, explică climatologul.
În 2019, Uniunea Europeană s-a angajat într-o politică ambițioasă în domeniul schimbărilor climatice. Uniunea își propune, în cadrul Pactului verde, să devină până în 2050 primul continent care elimină întreaga cantitate de emisii de CO2 pe care o produce.
Trebuie diminuate drastic emisiile de gaz carbonic pentru a atinge această neutralitate. Pentru a avea șanse să atingem neutralitatea în 2050, trebuie acționat imediat. Trebuie ca acestea să fie reduse cu 7% la scară planetară în fiecare an, începând de acum până în 2030 și continuând ulterior. Dificultatea acestor schimbări, din nefericire, o reprezintă trecerea de la angajament la măsuri concrete”, mai explică specialistul.
Până în prezent, cinci state membre ale UE și-au introdus obiectivul neutralității climatice în legislație: Suedia își propune să atingă nivelul zero de emisii nete până în 2045, iar Danemarca, Franța, Germania și Ungaria, până în 2050.
”Tot ce e mai rău la nivel climatic urmează să vină”
Specialiștii ONU au publicat, în iulie, un raport despre schimbările climatice care vor remodela în mod fundamental viaţa pe Pământ în deceniile următoare.
„Tot ce e mai rău urmează să vină şi va afecta viaţa copiilor şi nepoţilor noştri, mult mai mult decât pe a noastră”, avertizează raportul, publicat de AFP.
Indiferent de ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, impactul devastator al încălzirii globale asupra naturii şi umanităţii se va accelera, se arată în raportul GIEC, şi va deveni extrem real înainte de 2050, ducând la o penurie de apă, exod de populații, malnutriție și dispariția anumitor speciI.
În oraşe, la o creştere a temperaturilor cu 1,5 grade Celsius, 350 de milioane de persoane vor fi expuse penuriei de apă, în timp ce la o creştere cu 2 grade Celsius vor fi afectate alte 400 de milioane de persoane. Chiar şi la o creştere cu 0,5 grade Celsius, alte 420 de milioane de persoane vor fi expuse riscurilor din cauza valurilor de căldură extreme.
„Avem nevoie de un plan clar pentru a îndeplini acest angajament şi pentru a stabili un nivel esenţial de încredere în acţiunile climatice multilaterale. De asemenea, trebuie să accelerăm tranziţia de la cărbune, petrol şi gaze la energie regenerabilă prin adăugarea de locuri de muncă ecologice şi reducerea inegalităţilor”, a spus secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
Recunoscând deschis vulnerabilitățile în protejarea populației sale, Suedia a anunțat un plan ambițios de a investi 15 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 1,6 miliarde de dolari) în noi unități de apărare antiaeriană dedicate teritoriului național. Această decizie marchează o schimbare fundamentală în doctrina militară suedeză, trecând de la o concentrare predominantă pe apărarea unităților și infrastructurii militare la o abordare mult mai amplă, menită să protejeze orașele și infrastructura civilă critică.
O nouă prioritate strategică: Protejarea populației civile
Anunțul, făcut public de premierul suedez Ulf Kristersson la conferința anuală de apărare națională Folk och Försvar, subliniază o reorientare crucială. „Aceasta este o investiție majoră în noua capacitate de apărare antiaeriană suedeză, cu scopul explicit de a proteja mai bine civilii și infrastructura civilă,” a declarat Kristersson.
Ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin, a dezvăluit că, în urmă cu șase luni, guvernul a emis o directivă, pe atunci secretă, către Agenția Suedeză de Apărare Civilă și Reziliență și Forțele Armate Suedeze, privind protejarea centrelor populate, precum și a infrastructurii civile și critice împotriva amenințărilor aeriene. El a accentuat că inițiativa se bazează puternic pe lecțiile dure ale războiului din Ucraina. „Ceea ce vedem în Ucraina este modul în care Rusia, încălcând dreptul internațional, atacă civilii și infrastructura civilă cu scopul de a le frânge voința de a se apăra. Atunci când ne construim acum descurajarea, avem, desigur, motive să tragem concluzii din ceea ce se întâmplă acum în Ucraina,” a adăugat Bohlin.
Un scut antiaerian stratificat, mobil și descurajant
Noile unități de apărare antiaeriană teritorială vor consta predominant din sisteme cu rază scurtă de acțiune, inclusiv un număr de unități independente de mărimea unei companii. Acestea vor fi fie extrem de mobile, fie integrate în zone geografice specifice, oferind capacitatea de a proteja ținte civile esențiale precum poduri, noduri feroviare, infrastructură critică (inclusiv centrale nucleare și hidroelectrice) și zone urbane.
Un prim contract major cu industria este prevăzut pentru primul trimestru al anului 2026, urmat de achiziții progresive suplimentare. Printre potențialii candidați se numără sistemele Skynex de la Rheinmetall și Tridon Mk2 de la BAE Systems Bofors. Sistemul va fi stratificat, mobil și capabil de desfășurare simultană în multiple locații. Această investiție se adaugă planurilor anterioare de aproape 40 de miliarde de coroane (4,37 miliarde de dolari) pentru apărare aeriană, ce include sisteme cu rază medie și scurtă (IRIS-T), sisteme portabile (MPADS), rachete Patriot și capabilități anti-drone.
Amenințări globale și răspunsul aliat
Ministrul Apărării, Pål Jonson, a subliniat că inițiativa este influențată de apelul șefului NATO, Mark Rutte, de anul trecut, privind o creștere de 400% a apărării antiaeriene în cadrul alianței. Jonson a atras atenția și asupra complexului militar-industrial rusesc, care operează eficient, beneficiind de asistență din partea Coreei de Nord și Iranului. „Este absolut clar că capacitatea de producție a Rusiei – pentru rachete cu rază lungă și rachete balistice furnizate atât de Coreea de Nord, cât și de Iran, precum și drone – a crescut dramatic,” a avertizat ministrul.
În completarea acestor măsuri, guvernul a introdus recent o nouă legislație care vizează crearea a până la 1,5 milioane de spații protejate suplimentare, pe lângă cele șapte milioane de adăposturi existente pentru populația civilă. Aceste acțiuni sunt în perfectă concordanță cu strategia de apărare totală actualizată a Suediei și cu angajamentele sale față de NATO, reflectând o concentrare sporită pe protecția rezilientă împotriva dronelor și a amenințărilor cu rachete hipersonice într-un potențial conflict de intensitate ridicată.
Dincolo de cer: Ochi și urechi suverane în Cosmos
Pe lângă întărirea apărării terestre, Suedia își extinde semnificativ și capacitățile spațiale, anunțând o alocare de 1,3 miliarde de coroane (aproximativ 140 de milioane de dolari) pentru „extinderea” capabilităților sale spațiale cu noi sateliți de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
„Capabilitățile spațiale îmbunătățite oferă Suediei o colectare de informații superioară, o libertate de acțiune sporită și o autonomie strategică mai mare. Prin construirea de capabilități satelitare naționale, consolidăm protecția forțelor noastre de luptă și creștem valoarea Suediei ca aliat relevant și de încredere,” a explicat Jonson. După lansarea primului său satelit militar dedicat în august 2024, Suedia intenționează să adauge aproximativ 10 sateliți noi flotei militare.
Două contracte importante au fost deja semnate cu firme comerciale din domeniul spațial: ICEYE din Finlanda și Planet din SUA. Acordul cu ICEYE, descris ca fiind de „mai multe milioane și pe mai mulți ani,” va permite Forțelor Armate Suedeze să achiziționeze sateliți SAR (radar cu apertură sintetică), date și software, precum și sistemele terestre și tehnice necesare pentru a stabili o capabilitate suverană de supraveghere și informații spațiale. Tehnologia ICEYE este lăudată pentru capacitatea sa de a produce imagini prin nori și în condiții de zăpadă, crucială pentru regiunea arctică.
Similar, Planet a anunțat un acord de „nouă cifre, pe mai mulți ani” cu Forțele Armate Suedeze, pentru sateliți de imagistică electro-optică dedicată și soluții de informații bazate pe inteligență artificială. Will Marshall, co-fondator și CEO al Planet, a declarat că „Europa are nevoie de propriii ochi, iar Suedia este un pionier, asigurând capabilități spațiale suverane cu o viteză incredibilă.” Aceste mișcări strategice subliniază o hotărâre neclintită a Suediei de a-și asigura securitatea într-un peisaj geopolitic în continuă schimbare.
Președintele francez Emmanuel Macron este pregătit să solicite „activarea instrumentului anti-coerciție” al Uniunii Europene în cazul în care amenințările cu tarife vamale suplimentare, formulate de Donald Trump, vor fi puse în aplicare. Anunțul, făcut duminică de surse din anturajul președintelui francez, conform AFP, marchează o escaladare semnificativă în disputa transatlantică, declanșată de insistențele lui Trump privind vânzarea Groenlandei.
Arma secretă a UE: Instrumentul anti-coerciție, pregătit de contraofensivă
Acest instrument, considerat o pârghie puternică în arsenalul legislativ al UE, necesită o majoritate calificată a țărilor membre pentru a fi activat. Odată pus în aplicare, el permite Uniunii Europene să blocheze accesul la piețele publice europene sau să înghețe anumite investiții, oferind un răspuns economic direct la presiunile externe. Aproape de președintele francez a dezvăluit, de asemenea, că amenințările comerciale americane „pun problema validității acordului” privind tarifele vamale încheiat între Uniunea Europeană și SUA în iulie anul trecut, sugerând că întregul cadru comercial bilateral ar putea fi reevaluat.
Mesajul tăios al lui Macron: „Nicio intimidare nu ne va influența!”
Într-o primă reacție publică, Emmanuel Macron a transmis sâmbătă seară, pe platforma X, un mesaj clar și fără echivoc: europenii vor răspunde „unit și coordonat” dacă tarifele americane se vor confirma. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența – nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu astfel de situații. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nu au loc în acest context,” a declarat Macron, subliniind hotărârea Europei de a-și proteja interesele. „Europenii vor răspunde în mod unit și coordonat în cazul în care acestea se vor confirma. Vom asigura respectarea suveranității europene. În acest spirit voi colabora cu partenerii noștri europeni,” a adăugat președintele francez, marcând tonul unei potențiale confruntări economice.
Ultimatumul lui Trump: Groenlanda la schimb pentru tarife de 25%
Tensiunile au atins cote maxime după ce Donald Trump a amenințat sâmbătă mai multe țări europene – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – cu impunerea unor tarife vamale suplimentare. Condiția pentru evitarea acestor taxe? Un „acord pentru vânzarea completă și integrală a Groenlandei”. Fostul președinte a anunțat că această suprataxă, de 10%, va deveni efectivă începând cu 1 februarie și ar putea ajunge la un procent alarmant de 25% la 1 iunie, punând sub o presiune considerabilă relațiile transatlantice și economiile statelor vizate.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat un avertisment grav, anunțând că serviciile secrete dețin informații concrete despre planurile Rusiei de a intensifica atacurile masive asupra sectorului energetic și infrastructurii critice a țării. Scopul declarat: lăsarea civililor fără lumină și căldură, într-o tentativă disperată de a forța capitularea Kievului.
Conform rapoartelor obținute de Serviciul de Informații al Apărării (HUR), șeful instituției, Oleh Ivashchenko, l-a informat pe președintele Zelenski despre pregătirile intense ale Rusiei pentru o nouă serie de atacuri. Acestea vizează nu doar rețelele de energie, ci și instalațiile și infrastructura care deservesc centralele nucleare ucrainene, conform informațiilor citate de RBC Ukraine. Zelenski a subliniat că, în ciuda eforturilor diplomatice ale Ucrainei, Moscova nu manifestă nicio deschidere către negocieri sau încetarea conflictului, ci, dimpotrivă, se concentrează pe o escaladare a campaniei de distrugere.
Cu doar o oră înainte de declarațiile președintelui, HUR a dezvăluit strategia cinică a Rusiei: țintirea substațiilor centralelor nucleare. Prin distrugerea sau dezactivarea acestor puncte vitale, Moscova urmărește să deconecteze unitățile de energie nucleară de la sistemul energetic unificat al Ucrainei. „Prin distrugerea sau dezactivarea substațiilor specificate, Moscova încearcă să deconecteze unitățile de energie ale centralei nucleare de la sistemul energetic unificat al Ucrainei, astfel încât civilii ucraineni să rămână complet fără lumină și căldură,” a explicat agenția de informații. Acest act de intimidare strategică este menit să crească presiunea asupra Kievului pentru a semna condiții de capitulare inacceptabile și să slăbească susținerea occidentală.
Ucraina: Deschisă dialogului, răspunde cu informații
Volodimir Zelenski a criticat dur tactica rusă, afirmând că fiecare atac asupra sectorului energetic, mai ales în plină iarnă, subminează eforturile țărilor cheie, inclusiv ale Statelor Unite, de a pune capăt războiului. „Ucraina este cât se poate de constructivă în diplomație, în timp ce Rusia se concentrează doar pe atacuri și pe chinuirea oamenilor,” a declarat președintele. El a anunțat că toate aceste informații vor fi împărtășite cu partenerii internaționali, pentru ca aceștia să „tragă concluziile corespunzătoare” și să acționeze, având în vedere influența pe care o pot exercita asupra Rusiei.
Realitatea dificilă: Orașe în intuneric și condiții dure
Această campanie de teroare energetică nu este o noutate. Începând din toamna anului 2025 (n.r. – cel mai probabil 2022, referindu-se la campania similară inițiată atunci), Rusia a reluat atacurile sistematice împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei, provocând întreruperi masive de curent în numeroase orașe și impunând programe stricte de raționalizare a energiei. Capitala Kiev a fost o țintă preferată, cu atacuri combinate în nopțile de 9 și 13 ianuarie, care continuă să afecteze alimentarea cu energie.
Ca răspuns la această situație de criză, guvernul ucrainean a fost nevoit să adopte măsuri excepționale. Pe 16 ianuarie, au fost aprobate noi reguli pentru localitățile aflate sub incidența unei situații de urgență energetică, permițând relaxarea restricțiilor de circulație. Astfel, începând cu 17 ianuarie, servicii de taxi din Kiev au putut relua funcționarea non-stop, iar locuitorii capitalei pot acum să se deplaseze liber în timpul restricțiilor, cu condiția să se îndrepte către așa-numitele „puncte de invincibilitate”, adică adăposturi dotate cu căldură, lumină și acces la internet. Măsurile subliniază gravitatea situației și eforturile continue ale autorităților de a asigura supraviețuirea civililor în fața agresiunii ruse.
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
