Francezul Jean Jouzel, climatolog şi fost vicepreședinte al Grupului interguvernamental pentru schimbări climatice (IPCC), vorbește într-un interviu pentru Gândul despre efectele devastatoare pe care schimbările climatice le au asupra omenirii. Climatologul avertizează că în următorii ani temperatura medie globală va crește cu 4,5 grade, în special în cea de-a doua jumătate a secolului.
Temperaturile ar putea crește cu 4-5 grade.
Încălzirea globală va duce fenomene meteo extreme și este strâns legată de activitățile omului.
Iernile vor deveni mai scurte, iar verile mai lungi.
Emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse cu 7% până în 2030.
„Asta e doar începutul, iar dacă nu facem nimic clar pentru a lupta împotriva încălzirii globale, din păcate, ne vom îndrepta spre o creștere a temperaturii cu 4-5 grade în următorii ani, în special a doua jumătate a secolului. Și trebuie să facem totul pentru a evita asta, pentru că și două grade în plus înseamnă un climat diferit, cu temperaturi caniculare de vârf”, spune Jean Jouzel în interviul acordat Gândul.
Evenimentele meteorologice extreme – de la valuri de căldură și secete la furtuni, alunecări de teren și inundații – provoacă pierderi mari de vieți omenești și distrug treptat planeta.
Inundațiile din vestul Europei care au ucis peste 190 de oameni, în Germania și Belgia, au la origine ploile ieșite din comun pentru aceste regiuni, spune climatologul.
Inundații care au ucis zeci de oameni
„Cauzele inițiale ale inundatiilor din vestul Europei sunt efectiv ploile torențiale. Într-o săptămână, acolo am avut parte de precipitații cât în trei luni. Cu toate acestea, trebuie să ne întrebăm și care este contribuția urbanizării. Avem din ce în ce mai multe suprafete impermeabile, tot mai multe drumuri, suprafețe acoperite cu gudron, bitum, care fac ca aceste ape să se scurga mai repede în râuri, pentru că solurile devin, în mare parte impermeabile. Apoi, întrebarea care se pune este: cărui fapt se datorează aceste ploi torentiale”, spune expertul.
Sunt nori relativ bogați în apă pentru că e vară și aceștia rămân timp îndelungat deasupra unei regiuni și produc precipitații importante. Ceea ce este important din punctul de vedere al climatologului este faptul că ceea ce se întâmplă acum este ceea ce comunitatea oamenilor noștri de știință a anticipat în primele rapoarte ale secolului: încalzirea globală medie va fi însoțită de fenomene extreme, mai intense sau mai frecvente: inundații, valuri de căldură, ploi torențiale.
Climatologul Jean Jouzel
Fenomenele extreme care amenință planeta
Inundațiile, valurile de căldură, ploile torentiațe, cicloanele sunt principalii factori care prevăd încălzirea globală. Modul în care oamenii aleg să răspundă în următorii ani va avea repercusiuni masive pentru generațiile care încă nu s-au născut, avertizează specialistul francez.
Ceea ce trăim în prezent este ceea ce prevedea încălzirea globală de la început. Din păcate, această încălzire este strâns legată de activitatea omului. De la începutul ultimului deceniu, temperatura medie globală a crescut cu un grad sau două. Asta poate părea semnificativ și, din nefericire, în contextul schimbărilor climatice, ne putem confrunta cu fenomene extreme: valuri de căldură, inundați, ploi torențiale. De asemenea, în alte regiuni ne referim la secete”, spune expertul Jean Jouzel.
Climatologul francez Jean Jouzel. Sursă foto: Profimedia.ro
”Este ceea ce omenirea trăiește în prezent”
Cărbunele rămâne încă sursa de poluare creată de om, care a pus în atmosferă aproximativ 16 miliarde de tone de dioxid de carbon doar în 2019, urmată de petrol și apoi de gaze.
„Dacă ne uităm la valorile din anul 2019, la scară planetară am emis peste 50 de miliarde tone de gaze cu efect de seră, echivalent cu CO2 , direct din arderea combustibililor fosili: petrol, gaz, cărbune. Pe de altă parte, avem și despăduririle, care au adăugat de la 5 până la 6 miliarde de tone, iar producţia de ciment este responsabilă pentru 7% din emisiile globale de CO2. Din păcate, concentrația în atmosferă a compușilor lor crește, crescând și cantitatea de căldura de care dispunem pentru a menține echilibrul climatului nostru. Asadar, producând mai multă căldură, temperatura creste. Și asta este ceea ce omenirea trăiește în prezent”, mai spune climatologul Jouzel.
Două anotimpuri în loc de patru
Climatologul Jean Jouzel avertizează că nu este exclus să avem doar două anotimpuri, în loc de patru, dacă nu se intervine pentru stoparea încălzirii globale.
„Verile vor deveni din ce în ce mai lungi, iar iernile vor fi din ce în ce mai scurte, și toate acestea sunt consecințele încălzirii globale”, explică climatologul.
În 2019, Uniunea Europeană s-a angajat într-o politică ambițioasă în domeniul schimbărilor climatice. Uniunea își propune, în cadrul Pactului verde, să devină până în 2050 primul continent care elimină întreaga cantitate de emisii de CO2 pe care o produce.
Trebuie diminuate drastic emisiile de gaz carbonic pentru a atinge această neutralitate. Pentru a avea șanse să atingem neutralitatea în 2050, trebuie acționat imediat. Trebuie ca acestea să fie reduse cu 7% la scară planetară în fiecare an, începând de acum până în 2030 și continuând ulterior. Dificultatea acestor schimbări, din nefericire, o reprezintă trecerea de la angajament la măsuri concrete”, mai explică specialistul.
Până în prezent, cinci state membre ale UE și-au introdus obiectivul neutralității climatice în legislație: Suedia își propune să atingă nivelul zero de emisii nete până în 2045, iar Danemarca, Franța, Germania și Ungaria, până în 2050.
”Tot ce e mai rău la nivel climatic urmează să vină”
Specialiștii ONU au publicat, în iulie, un raport despre schimbările climatice care vor remodela în mod fundamental viaţa pe Pământ în deceniile următoare.
„Tot ce e mai rău urmează să vină şi va afecta viaţa copiilor şi nepoţilor noştri, mult mai mult decât pe a noastră”, avertizează raportul, publicat de AFP.
Indiferent de ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, impactul devastator al încălzirii globale asupra naturii şi umanităţii se va accelera, se arată în raportul GIEC, şi va deveni extrem real înainte de 2050, ducând la o penurie de apă, exod de populații, malnutriție și dispariția anumitor speciI.
În oraşe, la o creştere a temperaturilor cu 1,5 grade Celsius, 350 de milioane de persoane vor fi expuse penuriei de apă, în timp ce la o creştere cu 2 grade Celsius vor fi afectate alte 400 de milioane de persoane. Chiar şi la o creştere cu 0,5 grade Celsius, alte 420 de milioane de persoane vor fi expuse riscurilor din cauza valurilor de căldură extreme.
„Avem nevoie de un plan clar pentru a îndeplini acest angajament şi pentru a stabili un nivel esenţial de încredere în acţiunile climatice multilaterale. De asemenea, trebuie să accelerăm tranziţia de la cărbune, petrol şi gaze la energie regenerabilă prin adăugarea de locuri de muncă ecologice şi reducerea inegalităţilor”, a spus secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de lovire de precizie ale forțelor terestre, General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) a securizat un contract pentru dezvoltarea unui proiectil de 155 mm în cadrul programului Extended Range Artillery Projectile (ERAP). Această etapă marchează extinderea capacităților de producție și inovare ale companiei, care se alătură altor nume sonore din industria de apărare, precum General Dynamics și BAE Systems, în cursa pentru muniția de generație următoare.
Dincolo de bariera celor 65 de kilometri: Obiectivele ambițioase ale programului XM1155
Inițiativa Armatei, cunoscută și sub numele de cod XM1155, vizează crearea unui proiectil capabil să elimine ținte aflate în mișcare la distanțe ce depășesc 65 de kilometri. Programul caută soluții letale împotriva unei game variate de amenințări, de la obuziere autopropulsate și vehicule de luptă ale infanteriei, până la tancuri și ținte maritime. Această nevoie de „standoff” și letalitate sporită a devenit o prioritate după ce proiectul anterior de tun cu rază extinsă a fost abandonat în favoarea dezvoltării muniției avansate.
Competiție acerbă între giganții industriei de apărare: General Dynamics și BAE Systems intră în cursă
Piața proiectilelor inteligente este în plină efervescență, General Dynamics Ordnance and Tactical Systems (GD-OTS) prezentând deja sistemul Vulcano 155. Dezvoltat în colaborare cu parteneri europeni din Italia și Germania, acest proiectil promite o rază de acțiune de până la 70 de kilometri. În paralel, BAE Systems lucrează la propria versiune a muniției de 155 mm, consolidând un peisaj competitiv în care inovația tehnologică este motorul principal pentru a asigura supremația pe câmpul de luptă.
Tehnologie de precizie pentru mediile ostile și calendarul de implementare până în 2030
Noile soluții propuse nu se bazează doar pe forță brută, ci pe o precizie chirurgicală susținută de aerodinamică avansată, ghidaj GPS și senzori laser sau infraroșu. Aceste tehnologii permit angajarea țintelor chiar și în medii unde semnalul GPS este bruiat, o condiție esențială în conflictele moderne. Calendarul este unul strâns: oficialii militari vizează atingerea capacității operaționale inițiale până în anul fiscal 2030, cu o producție de serie mică programată să înceapă încă din primăvara anului 2029.
Agenția de Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) finalizează etapele de dezvoltare ale proiectului Space-BACN, o tehnologie esențială care va susține arhitectura masivă de apărare antirachetă cunoscută sub numele de Golden Dome. Programul face acum pasul decisiv către implementare, fiind transferat către Unitatea de Inovare a Apărării (DIU), care va coordona procesul de licitație pentru demonstrațiile pe orbită.
Sub noua egidă a inițiativei intitulate „Point Break”, DIU urmărește să demonstreze capacitatea terminalelor de comunicații optice de a asigura un transport de date fără cusur între diferite rețele satelitare. Obiectivul final este permiterea comunicațiilor fluide între constelațiile comerciale și terminalele aeriene aflate în zbor, eliminând barierele tehnice care izolau până acum diversele sisteme spațiale.
O punte digitală între constelații: Eliminarea barierelor de comunicare în spațiu
Proiectul Space-BACN a fost conceput pentru a crea legături laser „universale”, capabile să fie reconfigurate direct pe orbită. Această abordare permite constelațiilor de sateliți, care în mod normal folosesc protocoale incompatibile, să comunice între ele. Această capacitate de interconectare este vitală pentru viitoarea Rețea de Date Spațiale (SDN) a Forței Spațiale a SUA.
Odată finalizată, această rețea hibridă va fuziona sateliții militari vechi și noi cu platformele comerciale și cele ale aliaților. Rezultatul va fi un sistem capabil să transfere cantități uriașe de date în timp real, oferind un avantaj strategic crucial prin conectarea senzorilor de avertizare timpurie direct cu unitățile de luptă din toate domeniile de operare.
De la cercetare la execuție: Fundația rețelei de date spațiale a viitorului
Până în prezent, majoritatea terminalelor laser foloseau software proprietar, „vorbind” limbi digitale diferite. Provocarea lansată de DARPA, supranumită „100 la cub”, a fost una extrem de ambițioasă: crearea unui terminal care să transmită 100 de gigabiți pe secundă, folosind doar 100 de wați de putere, la un cost de aproximativ 100.000 de dolari pe unitate.
Companii precum Mbryonics și Mynaric au reușit deja să finalizeze dezvoltarea terminalelor de legătură optică inter-satelitară, pregătindu-se pentru teste riguroase de verificare în această vară. Aceste sisteme sunt proiectate să fie interoperabile cu programe majore precum Starshield de la SpaceX sau constelația Amazon LEO, servind drept o „cheie universală” care deblochează sistemele de comunicare închise ale diferiților furnizori.
Performanță la scară industrială: Teste riguroase pentru comunicații laser de lungă durată
Tranziția către DIU semnalează faptul că tehnologia este aproape gata pentru utilizarea pe scară largă. În timp ce terminalele actuale sunt limitate la o rază de acțiune de aproximativ 6.500 de kilometri, unul dintre obiectivele viitoare ale programului este extinderea acestei distanțe până la 30.000 de kilometri, facilitând astfel comunicațiile între diferite orbite terestre.
Pe lângă hardware-ul optic, s-au făcut progrese majore și în dezvoltarea modemurilor reconfigurabile și a sistemelor de comandă și control. Producția de serie a început deja să fie stăpânită, sute de unități fiind livrate clienților din întreaga lume. Această infuzie de inovație comercială în infrastructura de securitate națională asigură faptul că operatorii militari vor beneficia de un avantaj informațional decisiv, transformând acoperirea satelitară globală într-un instrument tactic instantaneu.
Compania americană LeoLabs, specializată în monitorizarea obiectelor din spațiu, a anunțat că noul său radar de urmărire este acum operațional, primul exemplar urmând să fie testat în premieră în cadrul exercițiului militar multinațional Valiant Shield, desfășurat în Pacific.
Potrivit unui purtător de cuvânt al companiei, sistemul denumit Scout-S, în configurația sa inițială „Scout Hawaii”, a devenit operațional în iunie 2026 și va fi integrat în activitățile de experimentare din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026 al Comandamentului Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM). Noul radar este parte a unui efort mai amplu de a evalua capabilități transportabile de căutare 3D pentru întreaga familie de sisteme Scout, în medii „relevante operațional”.
Valiant Shield: laboratorul militar din Indo-Pacific
Valiant Shield este un exercițiu bianual al forțelor joint americane în teatrul Indo-Pacific, care, începând cu 2024, include și aliați regionali. Ediția din acest an are loc între 22 iunie și 1 iulie, în și în jurul Hawaii, Guam și Japonia, oferind un cadru ideal pentru testarea în condiții reale a noilor tehnologii de supraveghere spațială.
Deși detaliile contractului nu au fost făcute publice, LeoLabs precizează că radarul „transportabil” Scout-S a fost dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea US Space Force, inclusiv printr-un grant TACFI (Tactical Funding Increase) acordat în 2025.
Radar într-un container: mobilitate totală pe uscat, pe mare și în aer
Unul dintre atuurile cheie ale Scout-S este mobilitatea. Întregul sistem încape într-un container ISO standard de 20 de picioare, ceea ce îi permite să fie dislocat rapid pe cale terestră, aeriană sau maritimă, oriunde este nevoie de acoperire suplimentară.
Tehnologic, radarul folosește scanare 3D, o arhitectură direct radiating array (DRA) și un design modular în banda S, menite să îmbunătățească monitorizarea obiectelor aflate în orbita joasă a Pământului (LEO) și în orbita foarte joasă (VLEO).
Conform companiei, acest pachet tehnologic permite extinderea semnificativă a duratei de observare a unui obiect, de la câteva secunde la câteva minute, în timpul unei singure treceri orbitale.
De la „instantanee” la supraveghere continuă
Această prelungire a ferestrei de observare este esențială pentru militari și operatori spațiali. Cu cât un obiect este urmărit mai mult pe durata unei orbite, cu atât cresc șansele de a detecta manevre, de a caracteriza comportamentul, de a observa operațiuni de proximitate, de a identifica lansări de încărcături utile și de a diferenția activitățile de rutină de acțiunile cu potențial ostil.
În plus, designul Scout-S permite proliferarea rapidă a unei rețele de radare mobile, capabile să umple golurile de acoperire lăsate de sistemele fixe existente. Rezultatul: trecerea de la un model bazat pe „poze din când în când” la un model de „urmărire persistentă” a fiecărui obiect spațial de interes.
Răspuns la „accelerarea activităților adversarilor” în spațiu
CEO-ul LeoLabs, Tony Frazier, avertizează că intensificarea activităților adversarilor în spațiu pune sub presiune superioritatea spațială a SUA și aliaților săi. În acest context, simpla urmărire periodică a obiectelor pentru a le prezice orbitele „nu mai este suficientă”.
Ceea ce contează acum, subliniază el, este abilitatea de a menține „custodia persistentă” asupra sarcinilor utile manevrabile, astfel încât clienții – în principal militari – să poată reacționa rapid la amenințările emergente.
Scout Hawaii rămâne „în teren” după exercițiu
LeoLabs anunță că unitatea Scout-S din Hawaii nu va fi retrasă după încheierea Valiant Shield. Ea va rămâne operațională pentru activități de experimentare și testare în condiții reale a capabilităților radar de nouă generație.
De altfel, radarul contribuie deja cu date la rețeaua globală de monitorizare a spațiului a companiei. Potrivit comunicatului, Scout-S a furnizat „urmărire persistentă” a sateliților chinezi de intelligence, supraveghere și recunoaștere – inclusiv sateliții militari Yaogan – precum și a așa-numitei „navete spațiale” chineze, aflate în LEO.
Sistemul și-a demonstrat și capacitățile în VLEO, reușind să urmărească un obiect la o altitudine de aproximativ 230 de kilometri (143 de mile), o zonă de zbor extrem de sensibilă, unde puține radare pot oferi, în prezent, date de calitate la fel de ridicată.
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
Exclusivacum 3 zile
Ancheteacum 4 zile
Exclusivacum 4 zile