Connect with us

Actualitate

A apărut lista actualizată a țărilor cu risc epidemiologic

Publicat

pe

Autoritățile au dat publicității o nouă clasificare a țărilor cu risc epidemiologic, în funcție de incidența cazurilor de COVID din ultimele 14 zile. Persoanele care vin din țările aflate în zona verde nu trebuie să stea în carantină. Cele care intră în România din țările aflate în zonele galbenă și roșie stau 14 zile în carantină, cu excepția celor vaccinați. Trebuie subliniat că pentru zona galbenă sunt scutiți de carantină și cei care au un test COVID negativ. Sunt, de asemenea, exceptate de la carantină mai multe categorii de angajați, oficiali și sportivi.

Persoanele care fac test COVID în a opta zi de carantină și au rezultat negativ pot ieși din carantină în a zecea zi.

Nu mai este valabilă scutirea de carantină pentru cei care pot dovedi că au trecut prin boala COVID-19.

Secretarul de stat Raed Arafat, a spus că lista a fost stabilită în conformitate cu codurile incidenței COVID aflate în vigoare și în România.

În zona verde intră țările în care rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 1.000 de locuitori este mai mică sau egală cu 1,5. zona galbenă este cea unde rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 1.000 de locuitori este cuprinsă între 1,5 și 3 la 1.000 de locuitori. În zona roșie sunt țările și teritoriile unde rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 1.000 de locuitori este mai mare sau egală cu 3 la 1.000 de locuitori.

Excepții de la carantină pentru zona galbenă

Sunt exceptate de la măsura carantinei instituită cu privire la persoanele care sosesc din țările/teritoriile de risc epidemiologic ridicat prevăzute la art. 2 lit. b) următoarele categorii care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecție împotriva COVID-19:

  • a) persoanele care vin în România din țările/teritoriile de risc epidemiologic dar care, înaintea sosirii în România au petrecut ultimele 14 zile anterioare, consecutive, într-una sau mai multe țări/teritorii fără risc epidemiologic;
  • b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone precum și conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;
  • c) conducătorii auto prevăzuți la lit. b), care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;
  • d) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparținând instituțiilor internaționale, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;
  • e)piloții de aeronave şi personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;
  • f) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport sau care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile românești, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă, prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaționale”, al  cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
  • g) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară,care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;
  • h) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
  • i) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;
  • j) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;
  • k)persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;
  • l) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la Bucureşti și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de pașapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;
  • m) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România de la activități desfășurate în interes profesional în afara ţării;
  • n) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susţinut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;
  • o) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii, oficialii forurilor sportive internaționale care organizează aceste competiții, arbitrii delegați precum și jurnaliști acreditați la aceste competiții;
  • p) sportivii români, care își desfășoară activitatea în alte state și care sunt convocați la loturile naționale pentru a reprezenta România la competiții sportive organizate în condițiile legii, membrii delegațiilor sportive românești care se întorc în România de la competiții sportive internaționale, oficialii și arbitrii români care au fost delegați la competițiile internaționale precum și jurnaliști acreditați la aceste competiții;
  • q) sportivii străini legitimați la cluburile din România care revin pe teritoriul țării ca urmare a participării la o competiție internațională oficială a echipelor lor naționale și urmează a-și relua activitatea sportivă la clubul la care sunt legitimați, cu condiția ca aceștia să aibă încheiat un contract valabil cu un club sportiv din România;
  • r) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de muncă, în domeniul asistenţei sociale în țările membre ale UE;
  • s) echipele de filmare care desfășoară activități profesionale pe teritoriul României în baza unui contract sau document doveditor al necesității prezenței în țară, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • t) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore dela intrarea pe teritoriul tării;
  • u) persoanele predate autorităților române în baza Acordurilor de Readmisie, returnate în procedură accelerată;
  • v) angajații/reprezentanții operatorilor economici din România care efectuează deplasări în afara teritoriului României în scopul negocierii/semnării unor contracte/acorduri comerciale, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii), precum și un document justificativ de participare la negociere sau contractul/acordul comercial semnat;
  • w) persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • x) persoanele care au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doză pentru tipurile de vaccin care se administrează în două doze și pentru care au trecut cel puțin 10 zile până la intrarea în România.

Descărcați AICI Hotărârea CNSU

Excepții de la carantină pentru zona galbenă

Sunt exceptate de la măsura carantinei instituită cu privire la persoanele care sosesc din țările/teritoriile de risc epidemiologic ridicat prevăzute la art. 2 lit. c) următoarele categorii care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecție împotriva COVID-19:

  • a) persoanele care vin în România din țările/teritoriile de risc epidemiologic dar care, înaintea sosirii în România au petrecut ultimele 14 zile anterioare, consecutive, într-una sau mai multe țări/zone/teritorii fără risc epidemiologic;
  • b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone precum și conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;
  • c) conducătorii auto prevăzuți la lit. b), care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;
  • d) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparținând instituțiilor internaționale, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;
  • e) piloții de aeronave şi personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;
  • f) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport sau care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă, prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale”, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
  • g) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;
  • h) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor  contractuale cu operatorii economici respectivi;
  • i) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;
  • j) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;
  • k)persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;
  • l) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la Bucureşti și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de pașapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;
  • m) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România de la activități desfășurate în interes profesional în afara ţării;
  • n) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susţinut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;
  • o) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii, oficialii forurilor sportive internaționale care organizează aceste competiții, arbitrii delegați precum și jurnaliști acreditați la aceste competiții;
  • p) sportivii români, care își desfășoară activitatea în alte state și care sunt convocați la loturile naționale pentru a reprezenta România la competiții sportive organizate în condițiile legii, membrii delegațiilor sportive românești care se întorc în România de la competiții sportive internaționale, oficialii și arbitrii români care au fost delegați la competițiile internaționale precum și jurnaliști acreditați la aceste competiții;
  • q) sportivii străini legitimați la cluburile din România care revin pe teritoriul țării ca urmare a participării la o competiție internațională oficială a echipelor lor naționale și urmează a-și relua activitatea sportivă la clubul la care sunt legitimați, cu condiția ca aceștia să aibă încheiat un contract valabil cu un club sportiv din România;
  • r) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de muncă, în domeniul asistenţei sociale în țările membre ale UE;
  • s) echipele de filmare care desfășoară activități profesionale pe teritoriul României în baza unui contract sau document doveditor al necesității prezenței în țară, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • t) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;
  • u) persoanele predate autorităților române în baza Acordurilor de Readmisie, returnate în procedură accelerată;
  • v) angajații/reprezentanții operatorilor economici din România care efectuează deplasări în afara teritoriului României în scopul negocierii/semnării unor contracte/acorduri comerciale, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii), precum și un document justificativ de participare la negociere sau contractul/acordul comercial semnat;
  • w) persoanele care au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doză pentru tipurile de vaccin care se administrează în două doze și pentru care au trecut cel puțin 10 zile până la intrarea în România.

Țările din zona roșie

  • Seychelles
  • Maldive
  • Bahrain
  • Uruguay
  • Cipru
  • Capul Verde
  • Argentina
  • Lituania
  • Costa Rica
  • Olanda
  • Suedia
  • Croația
  • Turcia
  • Letonia
  • Columbia
  • Andorra
  • Georgia
  • Puerto Rico
  • Mongolia
  • Slovenia
  • Paraguay
  • Kuweit
  • Franța
  • Chile
  • India
  • Brazilia
  • Estonia
  • Belgia
  • Luxemburg
  • Nepal
  • Serbia
  • Africa de Sud

Țările din zona galbenă

  • Iran
  • Canada
  • Qatar
  • Germania
  • Grecia
  • Muntenegru
  • Elveția
  • Peru
  • Emiratele Arabe Unite
  • Trinidad si Tobago
  • Italia
  • Austria
  • Anguilla
  • Cehia
  • Bahamas
  • Oman
  • Ungaria
  • Ucraina
  • Kazahstan
  • Guyana
  • Aruba
  • Danemarca
  • Armenia
  • Spania
  • Polonia
  • Palestina
  • Irak
  • Liechtenstein
  • Bulgaria
  • Suriname
  • Bolivia
  • Statele Unite ale Americii
  • Liban
  • Tunisia
  • Macedonia de Nord
  • Bosnia si Herțegovina
  • Belarus

Actualitate

Tehnologia „cheie universală” pentru apărarea antirachetă: Proiectul Space-BACN trece de la DARPA la DIU pentru faza de testare pe orbită

Publicat

pe

De

Agenția de Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) finalizează etapele de dezvoltare ale proiectului Space-BACN, o tehnologie esențială care va susține arhitectura masivă de apărare antirachetă cunoscută sub numele de Golden Dome. Programul face acum pasul decisiv către implementare, fiind transferat către Unitatea de Inovare a Apărării (DIU), care va coordona procesul de licitație pentru demonstrațiile pe orbită.

Sub noua egidă a inițiativei intitulate „Point Break”, DIU urmărește să demonstreze capacitatea terminalelor de comunicații optice de a asigura un transport de date fără cusur între diferite rețele satelitare. Obiectivul final este permiterea comunicațiilor fluide între constelațiile comerciale și terminalele aeriene aflate în zbor, eliminând barierele tehnice care izolau până acum diversele sisteme spațiale.

O punte digitală între constelații: Eliminarea barierelor de comunicare în spațiu

Proiectul Space-BACN a fost conceput pentru a crea legături laser „universale”, capabile să fie reconfigurate direct pe orbită. Această abordare permite constelațiilor de sateliți, care în mod normal folosesc protocoale incompatibile, să comunice între ele. Această capacitate de interconectare este vitală pentru viitoarea Rețea de Date Spațiale (SDN) a Forței Spațiale a SUA.

Odată finalizată, această rețea hibridă va fuziona sateliții militari vechi și noi cu platformele comerciale și cele ale aliaților. Rezultatul va fi un sistem capabil să transfere cantități uriașe de date în timp real, oferind un avantaj strategic crucial prin conectarea senzorilor de avertizare timpurie direct cu unitățile de luptă din toate domeniile de operare.

De la cercetare la execuție: Fundația rețelei de date spațiale a viitorului

Până în prezent, majoritatea terminalelor laser foloseau software proprietar, „vorbind” limbi digitale diferite. Provocarea lansată de DARPA, supranumită „100 la cub”, a fost una extrem de ambițioasă: crearea unui terminal care să transmită 100 de gigabiți pe secundă, folosind doar 100 de wați de putere, la un cost de aproximativ 100.000 de dolari pe unitate.

Companii precum Mbryonics și Mynaric au reușit deja să finalizeze dezvoltarea terminalelor de legătură optică inter-satelitară, pregătindu-se pentru teste riguroase de verificare în această vară. Aceste sisteme sunt proiectate să fie interoperabile cu programe majore precum Starshield de la SpaceX sau constelația Amazon LEO, servind drept o „cheie universală” care deblochează sistemele de comunicare închise ale diferiților furnizori.

Performanță la scară industrială: Teste riguroase pentru comunicații laser de lungă durată

Tranziția către DIU semnalează faptul că tehnologia este aproape gata pentru utilizarea pe scară largă. În timp ce terminalele actuale sunt limitate la o rază de acțiune de aproximativ 6.500 de kilometri, unul dintre obiectivele viitoare ale programului este extinderea acestei distanțe până la 30.000 de kilometri, facilitând astfel comunicațiile între diferite orbite terestre.

Pe lângă hardware-ul optic, s-au făcut progrese majore și în dezvoltarea modemurilor reconfigurabile și a sistemelor de comandă și control. Producția de serie a început deja să fie stăpânită, sute de unități fiind livrate clienților din întreaga lume. Această infuzie de inovație comercială în infrastructura de securitate națională asigură faptul că operatorii militari vor beneficia de un avantaj informațional decisiv, transformând acoperirea satelitară globală într-un instrument tactic instantaneu.

Citeste in continuare

Actualitate

Radarul care vede tot: LeoLabs își mobilizează noul sistem de monitorizare spațială în Pacific

Publicat

pe

De

Un nou „ochi” în orbită pentru Pentagon și aliați

Compania americană LeoLabs, specializată în monitorizarea obiectelor din spațiu, a anunțat că noul său radar de urmărire este acum operațional, primul exemplar urmând să fie testat în premieră în cadrul exercițiului militar multinațional Valiant Shield, desfășurat în Pacific.

Potrivit unui purtător de cuvânt al companiei, sistemul denumit Scout-S, în configurația sa inițială „Scout Hawaii”, a devenit operațional în iunie 2026 și va fi integrat în activitățile de experimentare din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026 al Comandamentului Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM). Noul radar este parte a unui efort mai amplu de a evalua capabilități transportabile de căutare 3D pentru întreaga familie de sisteme Scout, în medii „relevante operațional”.

Valiant Shield: laboratorul militar din Indo-Pacific

Valiant Shield este un exercițiu bianual al forțelor joint americane în teatrul Indo-Pacific, care, începând cu 2024, include și aliați regionali. Ediția din acest an are loc între 22 iunie și 1 iulie, în și în jurul Hawaii, Guam și Japonia, oferind un cadru ideal pentru testarea în condiții reale a noilor tehnologii de supraveghere spațială.

Deși detaliile contractului nu au fost făcute publice, LeoLabs precizează că radarul „transportabil” Scout-S a fost dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea US Space Force, inclusiv printr-un grant TACFI (Tactical Funding Increase) acordat în 2025.

Radar într-un container: mobilitate totală pe uscat, pe mare și în aer

Unul dintre atuurile cheie ale Scout-S este mobilitatea. Întregul sistem încape într-un container ISO standard de 20 de picioare, ceea ce îi permite să fie dislocat rapid pe cale terestră, aeriană sau maritimă, oriunde este nevoie de acoperire suplimentară.

Tehnologic, radarul folosește scanare 3D, o arhitectură direct radiating array (DRA) și un design modular în banda S, menite să îmbunătățească monitorizarea obiectelor aflate în orbita joasă a Pământului (LEO) și în orbita foarte joasă (VLEO).

Conform companiei, acest pachet tehnologic permite extinderea semnificativă a duratei de observare a unui obiect, de la câteva secunde la câteva minute, în timpul unei singure treceri orbitale.

De la „instantanee” la supraveghere continuă

Această prelungire a ferestrei de observare este esențială pentru militari și operatori spațiali. Cu cât un obiect este urmărit mai mult pe durata unei orbite, cu atât cresc șansele de a detecta manevre, de a caracteriza comportamentul, de a observa operațiuni de proximitate, de a identifica lansări de încărcături utile și de a diferenția activitățile de rutină de acțiunile cu potențial ostil.

În plus, designul Scout-S permite proliferarea rapidă a unei rețele de radare mobile, capabile să umple golurile de acoperire lăsate de sistemele fixe existente. Rezultatul: trecerea de la un model bazat pe „poze din când în când” la un model de „urmărire persistentă” a fiecărui obiect spațial de interes.

Răspuns la „accelerarea activităților adversarilor” în spațiu

CEO-ul LeoLabs, Tony Frazier, avertizează că intensificarea activităților adversarilor în spațiu pune sub presiune superioritatea spațială a SUA și aliaților săi. În acest context, simpla urmărire periodică a obiectelor pentru a le prezice orbitele „nu mai este suficientă”.

Ceea ce contează acum, subliniază el, este abilitatea de a menține „custodia persistentă” asupra sarcinilor utile manevrabile, astfel încât clienții – în principal militari – să poată reacționa rapid la amenințările emergente.

Scout Hawaii rămâne „în teren” după exercițiu

LeoLabs anunță că unitatea Scout-S din Hawaii nu va fi retrasă după încheierea Valiant Shield. Ea va rămâne operațională pentru activități de experimentare și testare în condiții reale a capabilităților radar de nouă generație.

De altfel, radarul contribuie deja cu date la rețeaua globală de monitorizare a spațiului a companiei. Potrivit comunicatului, Scout-S a furnizat „urmărire persistentă” a sateliților chinezi de intelligence, supraveghere și recunoaștere – inclusiv sateliții militari Yaogan – precum și a așa-numitei „navete spațiale” chineze, aflate în LEO.

Sistemul și-a demonstrat și capacitățile în VLEO, reușind să urmărească un obiect la o altitudine de aproximativ 230 de kilometri (143 de mile), o zonă de zbor extrem de sensibilă, unde puține radare pot oferi, în prezent, date de calitate la fel de ridicată.

Citeste in continuare

Actualitate

Alianța „SkyStriker”: Israelul și Germania își unesc forțele pentru a redefini viitorul munițiilor rătăcitoare

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului, giganții din industria de armament Elbit Systems și Diehl Defence au parafat un parteneriat de proporții pentru furnizarea sistemului de muniție rătăcitoare SkyStriker. Anunțul, făcut în contextul prestigiosului Salon Aeronautic de la Berlin, marchează o nouă etapă în expansiunea tehnologiei militare israeliene pe piața europeană, aflată în plină efervescență.

Tehnologie de ultimă oră cu amprentă germană: Suveranitate și producție locală

Acordul nu vizează doar simpla achiziție de echipamente, ci pune bazele unei colaborări industriale profunde. Planul prevede ca asamblarea și fabricarea sistemelor SkyStriker să aibă loc în Germania, sub coordonarea Diehl Defence. Această abordare urmărește dezvoltarea unor capacități suverane și fortificarea industriei naționale de apărare germane, oferind în același timp soluții logistice rapide și adaptate cerințelor Berlinului în materie de recunoaștere și lovituri de precizie autonome.

SkyStriker: Avatarele războiului modern sub cupola Berlinului

Sistemul SkyStriker reprezintă vârful de lance al noii generații de arme rătăcitoare, capabil să acopere o rază de peste 200 de kilometri cu o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Într-un context global marcat de lecțiile dure ale conflictelor din Ucraina și Gaza, cererea pentru astfel de platforme a explodat. Eficiența acestora rezidă în capacitatea de a survola câmpul de luptă, oferind informații vitale înainte de a lovi cu o precizie chirurgicală, transformând radical dinamica operațiunilor tactice.

Integrare tactică și expansiunea arsenalului european

Flexibilitatea acestui sistem este demonstrată de compatibilitatea sa cu alte platforme de artilerie modernă, precum lansatorul de rachete EuroPULS. Această sinergie tehnică vine în completarea contractelor deja existente pentru dotarea forțelor armate germane cu sisteme avansate de artilerie de precizie. Prin fuziunea dintre experiența vastă a Germaniei în integrarea sistemelor și tehnologia revoluționară israeliană, noul parteneriat promite să livreze o soluție „ready-for-future”, pregătită să răspundă provocărilor de securitate de pe continentul european.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv46 de minute ago

De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro

700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...

Exclusiv12 ore ago

JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE

CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...

Exclusiv12 ore ago

VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI

CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...

Exclusivo zi ago

Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani

O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva? La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de...

Exclusivo zi ago

De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute

Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru În centrul Ploieștiului, la doi pași...

Exclusivo zi ago

Pensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală

Când nu te mai țin nervii la ședință, te ține pensia specială Un șef din IPJ Prahova, etern împuternicit pe...

Exclusivo zi ago

Cămătar Center Bărcănești: drum național ocupat, instituții în poziția ghiocel (IPJ PRAHOVA)

Magazin cu roți pe DN, legea în șanț: cum a ajuns Bărcăneștiul parcare pentru un „cămătar strategic” Comerț pe carosabil,...

Exclusivo zi ago

Evadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP

Evadare de pe șantier: sirene, comisii, ședințe, breaking news Când un deținut a fugit de la punctul de lucru exterior...

Exclusiv2 zile ago

Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Exclusiv2 zile ago

Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele

Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul...

Exclusiv2 zile ago

Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului

Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...

Exclusiv2 zile ago

EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI

Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE La 12 august 2025,...

Exclusiv3 zile ago

Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT

Operațiunea „SAFE”: Salvăm pe cine trebuie, nu ce trebuie În România anului 2026, „securitatea națională” pare să însemne altceva decât...

Exclusiv3 zile ago

DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani

Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România își arată, simultan, toate fețele:...

Exclusiv4 zile ago

Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin

Când Codul Penal devine regulament de ordine interioară Într-o comună liniștită din Prahova, Scorțeni, instituțiile statului par să funcționeze după...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv