Connect with us

Exclusiv

Sorina Ruxandra Matei: PNRR Shaorma Plus

Publicat

pe

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

PNRR-ul României, prezentat de ministrul Cristian Ghinea la Bruxelles: „tabloul negru”, încrederea în ONG-uri este după Armată și preluări din programul politic al PLUS.

  • Ministrul susține în PNRR că ONG-urile din România și-au dublat încrederea în ultimii 2 ani, aflându-se pe locul 2 după Armată și alături de Biserică
  • Pentru „fondul de reziliență a societății civile”, prevăzut în Pilonul V, componenta 6 a PNNR al României, ministrul Ghinea a cerut 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană
  • Ministrul Cristian Ghinea a activat în ONG-uri și think – tankuri până în octombrie 2015
  • 70 de pagini din PNRR-ul României, prezentat Comisiei Europene, cuprinde inclusiv pasaje preluate din programul politic al PLUS dar și un „tablou negru”
  • Ministrul a scris astfel că ONG-urile în România „și-au dublat capitalului de încredere la 51% în 2020 comparativ cu 26% în 2018 și se află în topul încrederii pe locul 2 după armată (67% în 2020, 55% în 2018) și alături de biserică (42% în 2020, 38% în 2018)”.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), prezentat de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea la Bruxelles, în fața Comisiei Europene, cuprinde pe 70 de pagini o serie de probleme, neîmpliniri și decalaje istorice ale României, preluate în general din raportări europene sau ale unor instituții publice.

Pentru ca să obțină cele 29,2 miliarde de euro, România, prin Guvernul său, și-a expus neajunsurile în fața oficialilor europeni, generate de 3 decenii de lipsă de performanță și investiții în multiple domenii.

Actualele generații de tineri opun, în mod natural, o rezistență crescută față de ierarhia tradițională și simt nevoia de a fi implicați și abordați ca resursă și de a fi parte din politicile publice care le definesc viitorul dar, mai ales prezentul”, scrie ministrul Ghinea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) al României.

Citatul este însă copiat de ministerul investițiilor și proiectelor europene din Programul Politic al PLUS, partea a 2-a, capitolul Tineret, disponibil pe internet.

Susținând că, în România, „65% din ONG-urile active funcționează cu un buget anual mai mic de 10.000 de euro”, pentru „fondul de reziliență a societății civile”, prevăzut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în Pilonul V, componenta 6 a PNNR al României, ministrul Cristian Ghinea a cerut în proiectul inițal 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană.

Potrivit CV-ului său, disponibil public, până în octombrie 2015, Cristian Ghinea a activat în diverse ONG-uri.

„Tabloul negru” al României, prezentat în primele 70 de pagini ale PNRR:

  • PĂDURI. Exploatarea intensivă a pădurilor românești a dus la o pierdere economică de aproximativ 6 miliarde EUR/an.
  • INUNDAȚII. 13% din suprafața României este inundabilă. România a avut în 2002-2012 cel mai mare număr de decese din UE și pierderi de 3,6 miliarde euro.
  • CLIMĂ. Fără politici pe schimbări climaterice, România va ajunge la o pierdere de aproximativ 8-10 % din PIB/cap de locuitor în până în 2100.
  • EMISII GAZE. România ocupă primele locuri în UE la indicatorul de tone de emisii de gaze cu efect de seră/10.000 EUR PIB.
  • FACILITĂȚI. Doar 9,9% din populația din rural are canalizare.
  • DEȘEURI. România are o rată scăzută de de reciclare a deșeurilor municipale (14%) și o rată mare de depozitare a deșeurilor (70%).
  • FEROVIAR. România este sub media europeană la eficiența serviciilor de cale ferată.
  • TRAFIC. Bucureștiul este orașul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa și unul dintre cele mai afectate din întreaga lume, având un nivel de congestie de 41%, ajungând pe locul 8 în clasamentul celor mai grave din lume și pe primul loc în Europa.
  • SOCIETATE DIGITALĂ. România se situează pe locul 26 din cele 27 de state membre ale UE. România se află pe penultimul loc la abilitățile utilizatorilor de internet (cel puțin abilități digitale de bază) și în abilități avansate. 35% dintre români au cel puțin abilități software de bază, în timp ce în Olanda, Finlanda și Marea Britanie, trei din patru persoane au cel puțin abilități software de bază.
  • TEHNOLOGIE. Numărul de absolvenți cu studii în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor este de 5,6% dintre toți absolvenții, față de media UE de 3,6%.
  • CONECTIVITATE. România are rate scăzute de conectivitate a gospodăriilor din mediul rural la internet de mare viteză, fiind inclusă în grupul statelor cu un grad de utilizare rurală relativ scăzut (sub 63%). . În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea internetului. Utilizarea benzii largi a stagnat la 66%, fiind cu mult sub media UE de 78%.
  • DIGITAL. România este cu mult sub media UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în întreprinderi. 23% dintre întreprinderile din România fac schimb electronic de informații și doar 8% utilizează platformele de comunicare socială (media UE: 25%).
  • ECONOMIE. România nu a făcut excepție de la șocul economic generat de criza COVID, având o scădere de aproximativ 3,9% din PIB în 2020.
  • BIROCTAȚIE. 9 din 10 firme susțin că s-au confruntat cu piedici administrative în cadrul operațiunilor derulate. România se situează pe locul 26 dintre statele membre UE cu cea mai scăzută performanță în ceea ce privește serviciile publice digitale și integrarea tehnologiei digitale de către firme.
  • DOING BUSINESS. România se afla pe locul 55 în ceea ce privește posibilitatea de a deschide o afacere, fiind pe poziția 91 din totalul de 190 de țări, cu un scor de 73,3% în urma unor țări ca Ungaria, Croația, Muntenegru, Moldova, Cehia, Polonia.
  • FINANȚĂRI. 1 din 4 companii au dificultăți în accesarea finanțărilor, aspect care evidențiază un eșec structural semnificativ al pieței de credit și care împiedică satisfacerea nevoilor de finanțare ale IMM.
  • CREDITARE. Creditele bancare sunt cea mai importantă sursă de finanțare externă pentru firmele din România, reprezentând aproximativ 11,7% din PIB în 2018 (media UE fiind de aproximativ 34% din PIB). În 2018, finanțarea bazată pe piață a fost de 6,2 % din PIB, tot mult sub media UE de 49,7% din PIB.
  • APETIT INVESTIȚIONAL. Apetitul investițional al firmelor din România rămâne la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa, indicând persistența unor factori structurali care limitează posibilitatea firmelor de a se angaja în proiecte investiționale.
  • SĂNĂTATE FINANCIARĂ. România are un procent mare de companii subcapitalizate, cu un nivel al capitalurilor sub limitele legale sau chiar negativ. Numărul companiilor cu capitaluri negative este al doilea cel mai mare din Europa, după Letonia. Doar 20% dintre companiile active sunt bancabile. În 2018 a avut loc o singură tranzacție de capital de risc în țară.
  • INOVAȚIE. Ponderea societăților comerciale inovatoare este sub media UE.
  • EDUCAȚIE FINANCIARĂ. România are o educație financiară deficitară atât la nivelul companiilor cât și la nivelul populației generale (78% din populația adultă a României este needucată financiar).
  • COMPANII DE STAT. Datoriile la bugetul de stat, pentru securitatea socială sau față de alte întreprinderi de stat reprezintă 90% din totalul arieratelor întreprinderilor de stat ceea ce implică un risc financiar pentru stat, demonstrând o atitudine permisivă a furnizorilor și creditorilor din sectorul public.
  • CERCETARE. Investițiile României în cercetare și dezvoltare sunt cele mai scăzute din UE (0,5 % din PIB), iar cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare au scăzut și mai mult, de la 0,32 % din PIB în 2011 la 0,20% din PIB în 2019. Rezultatele slabe ale României în materie de cercetare și inovare împiedică tranziția către o economie bazată pe cunoaștere.
  • EDUCAȚIE. 11% din elevii înscriși în școli profesionale în perioada 2017-2018, nepromovând în următorul an școlar (INS, 2019). România nu are rezultate bune în ceea ce privește activarea competențelor și dezvoltarea competențelor.
  • INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ. România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere. România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la nivelul anului 2019, 848,12 km din lungimea rețelei de transport rutier de interes național de 17.091 km fiind la nivel de autostradă, respectiv un procent de 4,96% din totalul rețelei de transport. De asemenea, densitatea de autostrăzi din România este una din cele mai mici la nivel european, raportată la suprafață.
  • INVESTIȚII ÎN DRUMURI. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 din 7.
  • ACCIDENTE RUTIERE. România prezintă cea mai ridicată rată a accidentelor rutiere din statele membre. Rata mortalității generate de accidentele rutiere este extrem de ridicată, România înregistrând un număr de 96 fatalități/1 mil. locuitori față de media UE de 49 fatalități/1 mil. locuitori în 2018. Deși numărul accidentelor fatale a scăzut în 2018 cu 4,3% față de anul precedent, de la 1.951 decese la 1.867, România se situează în continuare pe primul loc.
  • DRUMURI. 90% din rețeaua națională este reprezentat de drumurile cu o singură bandă, ceea ce contribuie la numărul mare de accidente, precum și la costuri economice ridicate asociate acestora în UE la numărul de accidente grave.
  • DECLIN DEMOGRAFIC. România se confruntă cu un puternic declin demografic din cauza îmbătrânirii populației, a scăderii natalității și a migrației. În timp ce populația a crescut în perioada 1990-2006 în 45% dintre reședințele de județ și în 62,5% dintre zonele periurbane în perioada 2006-2019 populația a crescut în doar 17,5% dintre reședințele de județ și 75% din zonele periurbane.
  • EXPANSIUNE URBANĂ. România are probleme legate de expansiunea urbană atât în orașele dinamice din punct de vedere economic, cât și în cele mai puțin prospere, cu o populație în scădere. În perioada 1993-2018, suprafața totală a intravilanului celor 319 orașe s-a dublat, fiind înregistrată o creștere de 107%.
  • SĂRĂCIA. În România, sărăcia rurală este de 2,4–3,4 ori mai mare decât sărăcia urbană. Un județ este cu atât mai sărac cu cât județul are o pondere mai ridicată a populației rurale.
  • EXCLUZIUNE. 1 român din 3 continuă să fie expus riscului de sărăcie și excluziune socială, cele mai afectate grupuri fiind copiii, romii, persoanele cu handicap și persoanele în vârstă.
  • DECALAJE REGIONALE. Disparitățile regionale din România sunt printre cele mai ridicate din UE, fiind defavorabile creșterii durabile pe termen lung. Decalajele la nivel de PIB/cap de locuitor între regiunile de dezvoltare ale României rămân destul de mari. În timp ce regiunea București-Ilfov a depășit 150% din media UE (utilizând paritatea puterii de cumpărare), regiunile Nord-Est și Sud-Vest rămân sub 50% din medie, iar toate regiunile din afara capitalei erau sub 60% din media europeană în 2018. economia regiunii BucureștiIlfov este de cel puțin două ori mare decât cea a regiunii Vest, a doua cea mai bogată regiune din țară. Aceste decalaje nu s-au diminuat aproape de loc din 2007 până în prezent, ci chiar au crescut din 2014. Cele șapte regiuni din afara Bucureștiului nu au recuperat foarte mult din decalajul față de media UE, fiind observate progrese mai vizibile doar în ultimii 5 ani.
  • ACCESUL LA EDUCAȚIE. Copiii din zonele rurale și din așezările informale au acces limitat la educație și îngrijire timpurie, la o alimentație adecvată, la asistență medicală și la locuințe. Ca urmare, ratele sărăciei în rândul persoanelor cu o intensitate scăzută și foarte scăzută a muncii au crescut cu 50 % din 2010 până în prezent.
  • SERVICII ESENȚIALE. 1 român din 2 nu poate face față cheltuielilor neașteptate. Accesul la servicii esențiale, cum ar fi energia, reprezintă, de asemenea, o provocare, iar rată populației afectate de aceste provocări este peste media UE. În 2018, 9,6% din populație nu a putut să își încălzească în mod adecvat locuința (media UE fiind de 7,3%), iar procentajul populației cu restanțe la facturile de utilități este, de asemenea, peste media UE (14,4% față de 6,6
  • VENITURI LOCALE. La nivel european, nivelul veniturilor locale raportat la PIB este foarte redus – 0.8% comparativ cu 4.2% la nivelul UE în 2019, și mult sub nivelul Poloniei (4.5%), Cehiei (5.6%) sau Ungariei (2.1%).
  • ASISTENȚA MEDICALĂ. România se confruntă cu provocări considerabile în ceea ce privește asigurarea accesului la asistență medicală. Rata nevoilor de asistență medicală nesatisfăcute din cauza distanței mari până la o unitate medicală a fost a treia ca mărime din UE în 2017, reflectând o distribuție inegală a unităților medicale și a medicilor. Nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este cu aproximativ 28% mai mare în zonele rurale decât în întreaga țară. 4,7% dintre români au raportat nevoi nesatisfăcute de asistență medicală din cauza costurilor, a distanței sau a perioadei de așteptare, comparativ cu o medie de 1,7% în UE.
  • STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI. Starea de sănătate a populației este în continuare sub media UE. Îmbătrânirea populației și emigrarea pun o presiune tot mai mare asupra sistemului de sănătate. Deși a înregistrat un trend crescător, speranța de viață la naștere în România este de doar 75,6 ani (în 2019), printre cele mai scăzute din UE.
  • POTENȚIAL DE PRODUCTIVITATE. Un copil din România poate atinge la vârsta adultă doar 58% din potențialul de productivitate al unui adult educat și sănătos care are acces la un sistem medical și educațional eficient. Acest nivel este mai scăzut decât media pentru țările din regiunea Europa și Asia Centrală.
  • MORTALITATE. Ratele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE și peste mediile corespunzătoare europene. Boala cardiacă ischemică rămâne principala cauză de deces, deși mortalitatea cauzată de cancer este în creștere. România se confruntă cu provocări în ceea ce privește combaterea unor boli infecțioase, această țară având cea mai ridicată rată de cazuri de tuberculoză din UE.
  • MORTALITATE INFANTILĂ. România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE – 6,7 la 1,000 de născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017. România este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea în rândul copiilor, fiind de două ori mai mare decât media UE.
  • CHELTUIELI PENTRU SĂNĂTATE. Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1,029 EUR, media UE fiind de 2,884 EUR), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE). Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5%) este în concordanță cu media UE (79,3%), cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii.
  • INFRASTRUCTURĂ. România are o infrastructură educațională și de formare profesională învechită, nesigură, ineficientă din punct de vedere energetic și cu un nivel scăzut al accesibilității persoanelor cu dizabilități.
  • INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE. Sectorul sanitar se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi. În secțiile de terapie intensivă, dintr-un total de 1.392 clădiri ale unităților sanitare cu paturi, 302 funcționează fără autorizație de securitate la incendiu iar 52 sunt doar parțial autorizate.
  • INTERVENȚII DE URGENȚĂ. Numărul intervențiilor în situații de urgență în perioada 2008-2019 a crescut cu peste 500%, ajungând la un total de 503,594 intervenții în anul 2019 comparativ cu 88,820 intervenții în anul 2008.
  • ȘOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR. În ultimii ani a început să scadă până la un nivel de 15%. România se află peste media europeană, înregistrând o rată de aproximativ 19%, care ajunge până aproape de 30% în anumite regiuni.
  • ONG. Și-au dublat capitalului de încredere la 51% în 2020 comparativ cu 26% în 2018 și se află în topul încrederii pe locul 2 după armată (67% în 2020, 55% în 2018) și alături de biserică (42% în 2020, 38% în 2018) dublat de faptul că gradul de încredere în Uniunea Europeană, și implicit, în instrumentele sale de intervenție precum PNRR, este de 57%.
  • ABANDONUL ȘCOLAR. Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată (15,3% față de media UE 10,3%), iar țintele stabilite pe Strategia 2020 nu sunt îndeplinite cu privire la investițiile în cercetare și dezvoltare și la părăsirea timpurie a școlii. (Cerasela N.).

Exclusiv

Administratia Andrei Volosevici distruge documentele cu privire la mafia imobiliara

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

In urma articolului nostru de ieri („De ce se implica IGPR in protejarea Mafiei imobiliare din Ploiesti/IGPR a luat locul procurorului “Portocala” pentru apararea mafiei si fabricarea de dosare penale?”, autorizatiile ILEGALE de constructie eliberate pentru PFA Lupu Marioara Dominica pentru mai multe imobile construite de aceasta, inclusiv pentru imobilul din Ploiesti, B-dul Bucuresti, nr 2BK au disparut. Primarul „nevinovat” convoaca o sedinta si o ancheta interna pentru a depista cine a FURAT documentele, sa mori de ras.

Interesant este ca aceste documente au disparut dupa ce dimineta am sesizat IPJ Prahova, prin adresa nr 098/09/12/2022 despre tot traseul ilegalitatilor din aceste autorizatii, cu probe si documente.

Noi ii precizam ca degeaba s-au chinuit sa dispara „probele”, le avem in copie conform cu originalul si le vom pune la dispozitie organelor de cercetare penala.

Vom reveni cu amanunte incendiare. (Cerasela N.).

De ce se implica IGPR in protejarea Mafiei imobiliare din Ploiesti/IGPR a luat locul procurorului “Portocala” pentru apararea mafiei si fabricarea de dosare penale?

 

 

 

 

Citeste in continuare

Exclusiv

„Bomba ecologica de la Pleasa” si „serviciile secrete”

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood.
Datele afacerii sunt explozive şi mai mulţi lideri din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova par a avea legătura cu ea.

Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii, precizam in articolele anterioare.

Deoarece nici Garda Nationala de Mediu si nici Garda de Mediu Prahova nu ne-au raspuns oficial (fiind singurele institutii care nu au raspuns la acest dezastru ecologic), Grupul de Presa Incisiv incearca, impreuna cu dumneavoastra, sa „lamureasca” si sa depisteze legaturile „ombilicale” intre angajati ai celor doua institutii cu Recop Recycling SRL Pleasa  si vestitul Muresan Catalin.

In aceste investigatii complexe derulate de noi ne-am lovit de astfel de legaturi „ombilicale” dintre cele mai pestrite si ciudate, ciudate ca astfel de personaje au reusit sa patrunda in aceste institutii: „ofiter al serviciilor”, un alt fost de la celebrul  2,15, alte personaje celebre care s-au facut ca nu vad leșurile oilor de pe vasul scufundat la Midia – găsite îngropate pe un teren viran din Tulcea, politicieni si primari. Interesant ce curs a luat investigatia noastra.

Despre toate aceste legaturi „ombilicale” va vom dezvalui in episoadele noastre viitoare.

Pana atunci, putem preciza ca cel mai mioritic si pestrit personaj din cele de mai sus este un anumit individ care se prezinta, in fals, de la serviciile secrete. Este un personaj despre care am mai dezvaluit in investigatiile noastre privind mafia deseurilor.

Este un personaj care a detinut un service auto si a fost anchetat pentru evaziune si spalare de bani de SERVICIUL DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE din IPJ Prahova, dosarul fiind „tras pe line moarta” (chiar nu ne miram de acesta musamalizare).

Este un personaj care a mai lucrat pe la diverse firme de reciclare a deseurile si este expert in ingroparea acestora.

Chiar daca se prezinta, in fals, de la serviciile secrete, acest personaj pestrit este un biet fost lucrator la MApN (dat afara „timpuriu”)  si are un fiu comisar la Garda de Mediu. „Tizule”, pai este frumos bre’? Chiar sa te prezinti acoperit al serviciilor secrete? Vor urma dezvaluiri senzationale, pana atunci – sa recapitulam:

 

                                                           Echilibristica incercata de APM Prahova

La data de 18.11.2022, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova, prin adresa nr 239025/18.11.2022, au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”, precizand in clar: reprezentantii Recop Recycling SRL Pleasa NU au respectat prevederile legale!

Mai mult, prin adresa nr 149166/25.11.2022, IPJ Prahova confirma si ca Recop Recycling SRL Pleasa NU a respectat NICI legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021.

Prin aceste doua adrese, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat in TOTALITATE dezvaluirile noastre de la inceputul investigatiilor noastre din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”.

Nu am publicat raspunsurile IPJ Prahova si modul operativ in care aceasta institutie si-a facut datoria (chiar daca confirma in totalitate dezvaluirile noastre) pentru a monitoriza reactiile Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin (atat noi cat si organele de specialitate). 

Si, bine am facut!

Astfel, sursele noastre l-au reperat pe interlopul Muresan Catalin, la sfarsitul saptamanii trecute, chiar la Cabinetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, unde s-a plans ministrului de resort ca este „fata mare” si ca respecta in totalitate legea si legislatia in vigoare dar este „haituit” pe nedrept de Incisiv de Prahova (saracutul „cu duhul” interlopul Muresan Catalin care habar NU avea ca deja organele de cercetare penala din IPJ Prahova ne confirmase ca a incalcat legea si legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021, EXACT ce am dezvaluit si noi).

Tot fara sa stie ca avem confirmarea dezvaluirilor noastre, interlopul Muresan Catalin si Recop Recycling SRL Pleasa, prin acelasi „modus operandi” a incercat sa ne intimideze.

Astfel, mai intai, prin anumite interpusi a incercat sa stopeze dezvaluirile noastre si/sau sa acrediteze ideea falsa ca „favorulile oferite Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti  (unde erau trimisi la munca detinuti) ERAU „FAVORURI OFERITE pe baza relatiilor de “prietenie” si NU de “dependenta”.

Cum dezvaluirile noastre au continuat (avand si confirmarea totala a organelor de cercetare penala), tupeul interlopului Muresan Catalin, Recop Recycling SRL Pleasa si al crimei economico-financiar organizate din care fac parte, prin acelasi „modus operandi”, a incercat sa ne intimideze, pe modelul consacrat.

Reamintim ca, la toti, politie, Garda, etc care au venit in control, simpaticul interlop Muresan Catalin le-a facut plangere penala, doar pentru a ii  intimida si santaja.

Mai mult, interopul Muresan Catalin a amenintat si santajat oameni de afaceri, a amenintat integritatea sotiilor acestora si al copiilor acestora prin metode specifice crimei organizate iar dosarele penale pe numele acestuia sunt „oprite” de „maini nevazute” pentru necunoscatori (nasi cu fini, un almagam CU PARANDARATURI PRIN ANGAJAREA DE SOTII DE OFITERI DIN IPJ PRAHOVA LA FIRMA MENTIONATA).

Iata ca, dupa reactia profesionala si rapida a IPJ Prahova, a Prim-ministrului României – reactioneaza si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode,  prin I.G.P.R care  sesizeaza organele de cercetare penala competente cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala!

Asteptam masuri similare din partea Corpului de Control al ministrului Justiției si ANP cu privire la derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin (unde erau trimisi la munca detinuti, pe baza relatiilor de “prietenie” si/sau “dependenta”).

Credem ca cei de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova „pot” oferi explicatii despre cum a fost posibil ca pe sub „nasul lor” sa se dezvolte o astfel de grupare de criminalitate economico-financiar-organizata si un adevarat atantat la siguranta nationala prin „Bomba ecologica de la Pleasa”.

Este de mentionat si echilibristica incercata de APM Prahova care incearca sa paseze toata vina pe Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova. Ar fi avut sens aceasta „pasare” a responsabilitatii daca Recop Recycling SRL Pleasa si  interlopului Muresan detineau autorizatie de mediu integrata, pana la proba contrara sunt in aceeasi culpa:

Referitor la incercarile de indimidare ale Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin reiteram ce am declarat in primul episod din acest serial: investigatia NU poate fi oprita, NU putem fi intimidati si vom devoala toate increngaturile din aceasta caracatita.

Nu ne este teama nici de clanurile interlope de prin Galati si/sau ale oamenilor politici din aceea zona care ofera protectie asa cum NU ne este teama nici de clanurile autohtone de prin Barcanesti de unde Recop Recycling SRL Pleasa si  interlopul Muresan Catalin isi primeste „lumina” si anumite resurse finaciare.

Asa cum am precizat inca de la inceputul primului episod, dupa ce vom primi TOATE raspunsurile de la toate institutiile sesizate vom reveni cu documente si inregistrari audio concludente/explozive/explicite privind aceasta grupare de crima organizata.

Pana in prezent au reactionat prompt IPJ Prahova, Prim-ministrul României (prin Corpul de control al prim-ministrului) si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care a sesizat organele de cercetare penala cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala:

:

Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii.

Reamintim ca, in data de 25.11.2022, a aruncat deseurile la vecini (poate IPJ Prahova ne va raspunde oficial si in aceasta speta):

   

„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa este o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa.
Detalii necunoscute din viața miliardarului de carton Muresan Catalin: este „creierul” afacerilor cu deseuri derulate de Recop Recycling SRL, firma in care administrator si patron figureaza sotia acestuia (Catalina Muresan). Firma are ca obiect de activitate colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Muresan Catalin a detinut inainte o alta societate dar a preferat sa deruleze afacerile prin firma sotiei sale deoarece este cercetat penal cu fosta firma intr-un dosar aflat inca in lucru la D.N.A. (societate care si-a transformat numele in Recop Recycling SRL, si ca o scuza, nu este la DNA dosarul ci, la DIICOT).
PROTECTIA ASIGURATA DE ANGAJATI DIN IPJ PRAHOVA
Muresan Catalin este protejat de „Nasicul de la Mascati din IPJ Prahova si de doi fini ai celui din urma (un fin ofițer la BCCO Ploiești si alt fin la SERVICIUL DE INVESTIGAŢII CRIMINALE).
In fapt, cand nu umbla sub influenta drogurilor (o sa publicam o inregistrarea audio-video cu acesta cand se droga), „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova ameninta cu retinerea oameni de afaceri concurenti cu Muresan Catalin si in afara orelor de program intervine in conflictele acestuia cu cetateni de etnie romă din alte judete.
Tot „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova sifoneaza catre clanurile din Prahova cand vor avea loc eventualele perchezitii contra unor mici favoruri.

Antecedentele firmei protejate

In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html

In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia.

Azi, va prezentam cca 2 minute de inregistrare video (din cele 60 minute realizate) cu ATENTATUL LA SIGURANTA NATIONALA – BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA SAU MAI BINE ZIS CE ACOPERA TOTI CEI SUS MENTIONATI, INCLUSIV INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT.
Dupa vizionarea probelor toti cei din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova implicati in protejarea acestei bombe ecologice ar trebui sa isi prezinte demisia sau sa fie anchetati de organele de cercetare penala.

Care sunt legaturile periculoase dintre Penitenciarul Ploieşti si Muresan Catalin
Ca o paranteza esentiala. Zilele trecute s-a incercat intimidarea noastra prin interpusi. Daca nu s-a reusit intimidarea noastra s-a incercat acreditarea ideii ca favorulile date catre Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti nu sunt favoruri drept mita ci au fost favoruri ca intre prieteni.
Nu stim ce o sa mai scorneasca directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, in favoarea protejatului sau Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti cu asemenea prietenie dar NU credem ca Ministrul Justitiei ar gira ca sa puna in periocol viata detinutilor in „BOMBA ECOLOGICA” de la Pleasa, indiferent de mita si/sau prietenia dintre Valentin MATEI si Muresan Catalin.
Il asteptam pe numitul Muresan Catalin cu un DREPT LA REPLICA in care sa ne explice si cum a „obtinut” contractul cu Tymbark. Din inregistrarile audio intrate in posesia noastra REIESE IN CLAR CA acest contract a fost „obtinut” printr-un interpus, fost trezorier la un partid politic, dat afara dupa dezvaluirea noastra cand se lauda ca il va schimba pe seful Politiei Municipale Ploiesti de la acea data (o sa revenim cu publicarea inregistrarii audio si modul de facturare a „parandaratului”, pe o firma pentru servicii foto).

In mod surprinzator pentru investigatia noastra, in ecuatia „Bomba ecologica de la Pleasa”, a aparut si Grupul chinez Haier care detine o fabrica de 53 mil. euro in Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.

Compania Haier Tech România, parte a Haier Group, prin unitatea de producţie de echipamente frigorifice din Europa isi recicleaza deseurile (spuma poliuretanica de la fabrica de frigidere) tocmai la „Bomba ecologica de la Pleasa”, adica la Recop Recycling SRL coordonata de Muresan Catalin.
BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa INCALCA TOATE LEGISLATIILE SI LEGILE IN DOMENIU.

.

                           

Vom reveni, cu dezvaluiri senzationale. (Ec Adrian Radu).

Citeste in continuare

Exclusiv

Iesitul la pensie anticipata partiala, pentru cei cu afectiuni, beneficiari de certificat apt limitat si avand totodata conditia de vechime indeplinita, este, sa fim cinstiti, o oportunitate ( legala)

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
De care profita atat cei mici cat si cei cu functii mari de conducere, din zona centrala.
Prost sa fii sa stai sa iti rupi spatele intr-o institutie care arata ca nu isi respecta si nu isi motiveaza salariatii. O institutie care promoveaza o cultura a pilelor, a mediocritatii, a smecheriei, a robilor, a supramuncii neplatite.
Oricate strambe ar baga DGMRU (pentru ca ei asta fac, incearca sa va blocheze, sa va pacaleasca) finalul trebuie sa fie unul singur, cel dorit de voi, cel prevazut de lege.
Multumim celor care ne-ati trimis precizarile astea DGMRU pentru a le pune la dispozitia tuturor celor interesati. Vin ei cu tot felul de interpretari fanteziste, in care „core-ul” argumentatiei sunt ordinele de ministru scrise tot de DGMRU ( ca ministrul doar semneaza ca primarul). Insa legea superioara este foarte clara si finalul este ca sunt obligati sa va recunoasca dreptul de a inceta raportul de serviciu cu drept la pensie. Daca nu reusesc sa va inmoaie pe parcurs.
Observati ca precizarile din foto sunt pentru militari. Le are cineva si pe cele pentru politisti?
Ca sigur au emis ceva, niste strambe similare, minoicii de la DGMRU, si pentru politisti!
Daca le aveti, haideti sa le scoatem la lumina si pe ele.
Atentie, precizarile astea ( nesecrete) noi le-am produs informal.
Va recomandam celor interesati sa le solicitati oficial de la institutie. Pentru ca noi nu putem sa garantam continutul lor sau daca mai sunt actuale. Si noi le vom solicita oficial, ca sa avem de la sursa, certificarea continutului si valabilitatii. Va dura sa le producem oficial pentru ca sobolanii care le detin, de obicei, tergiverseaza sa ni le comunice si ajungem mai mereu la procese, pentru orice informatie marunta, dupa cum am aratat de nenumarate ori.
Deci cine a pus gheara pe precizarile DGMRU pentru politisti?
Dati-ni-le sa le stim toti. Ca doar de aia le intocmeste DGMRU, precizeaza Emil Pascut de la sindicatul Diamantul. (Cristina T.).
Citeste in continuare

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Partener special – probleme juridice

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Administratia Andrei Volosevici distruge documentele cu privire la mafia imobiliara

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIn urma articolului nostru de ieri („De ce se implica IGPR in protejarea Mafiei imobiliare din Ploiesti/IGPR a luat...

Exclusiv15 ore ago

„Bomba ecologica de la Pleasa” si „serviciile secrete”

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinPovestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood....

Exclusiv15 ore ago

Iesitul la pensie anticipata partiala, pentru cei cu afectiuni, beneficiari de certificat apt limitat si avand totodata conditia de vechime indeplinita, este, sa fim cinstiti, o oportunitate ( legala)

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin De care profita atat cei mici cat si cei cu functii mari de conducere, din zona centrala. Prost...

Exclusiv2 zile ago

De ce se implica IGPR in protejarea Mafiei imobiliare din Ploiesti/IGPR a luat locul procurorului “Portocala” pentru apararea mafiei si fabricarea de dosare penale?

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinAfacerea cu iz penal a unor afaceriști, notari publici și funcționari din Primăria Ploiești este protejata de IGPR. Mai...

Exclusiv2 zile ago

Albu Simona, nasa edilului si city manager al municipiului Ploiesti, în vizorul Agenției Naționale de Integritate (I)

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinPloieștiul este raiul familiilor bine instalate în administrația publică. Soți, unchi, nepoate, veri, nasi, fini si fine, dacă studiezi...

Exclusiv3 zile ago

Actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv polițiștii și polițiștii de penitenciare

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinCu ocazia acțiunilor de protest pe care le-am organizat am solicitat aplicarea în integralitate a prevederilor Legii salarizării, precum...

Exclusiv3 zile ago

Norma de hrana s-a actualizat, dar ramane nepusa in plata

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinSindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL rămâne în mod constant preocupat de punerea efectiv în plată a prevederilor ordinului ministrului...

Exclusiv4 zile ago

Adevaratele probleme pentru fostul procuror Negulescu Mircea si pentru Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti/ Falsuri constatate de catre instanta dar si de Institutul National de Expertize Criminalistice, in Raportul de Expertiza Criminalistica nr 45/14.02.2022

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinParchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti nu a raspuns niciodata cum s-a putut ca documente si bunuri confiscate intr-un...

Exclusiv5 zile ago

Dezastrul ecologic de la Constanta versus “Bomba ecologica de la Pleasa”/Garda de Mediu Constanta versus Garda de Mediu Prahova (1-0)

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinPrimăria Constanţa a fost amendată cu 100.000 de lei de Garda de Mediu pentru nereguli grave în ceea ce...

Exclusiv1 săptămână ago

Un nou dosar penal privind traficul de influenta, coruptia si santajul zguduie din temelii “administrația la firul ierbii” a edilului Andrei Volosevici

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinNatura şi succesul acţiunilor ilicite ale reţelei de crimă organizată este condiţionat de aptitudinile şi performanţele individuale ale celor...

Exclusiv1 săptămână ago

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, reactioneaza prin I.G.P.R si sesizeaza organele de cercetare penala cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinPovestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood....

Exclusiv2 săptămâni ago

Prim-ministrul României reactioneaza prin Corpul de control al prim-ministrului si sesizeaza MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinPovestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood....

Exclusiv2 săptămâni ago

Acolo e Tara lui Papura Voda si ordinele ministrului sunt facultative

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin OMAI S/108/2011 prevede ca functiile de executie efectueaza serviciul de permanenta, in unitate. Ordinul este obligatoriu si executoriu,...

Exclusiv2 săptămâni ago

Se aude zăngănit de cătușe la “Bomba ecologica de la Pleasa”/IPJ Prahova confirma dezvaluirile noastre

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinOrganele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba...

Exclusiv2 săptămâni ago

Termenul echipă/structură operativă nu este prevăzut în cadrul dispozițional în vigoare

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin În cursul lunii octombrie 2022, Sindicatul Polițiștilor din România Diamantul, a solicitat IGPR, să comunice aspecte legate de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!