Featured
Nea Gheorghiță de la Secu, informațiile publice despre Secu și structura paralelă de vaccinare a Secu pe bani publici
Nea Gheorghiță de la Secu, informațiile publice despre Secu și structura paralelă de vaccinare a Secu pe bani publici, conchide Sorina Ruxandra Matei.
Reamintim ca, Președintele Comitetului național pentru campania de vaccinare, colonelul Valeriu Gheorghiță, a declarat, marți, într-o conferință de presă, că el a făcut o informare către premier despre modalitatea de prezentare a datelor privind vaccinarea în mediul online, pentru că, în opinia sa, este necesară o prevalidare a informațiilor publicate.
Conform G4 Media, Gheorghiță a fost întrebat dacă el este cel care a făcut plângere la premier după ce Ministerul Sănătății a publicat datele privind vaccinarea pe portalul Guvernului privind datele transparente.
„Eu nu am făcut plângere, am făcut o informare premierului, la solicitarea dumnealui, legată de datele privitoare la activitatea de vaccinare, respectiv modalitatea în care aceste date sunt prezentate în mediul online”, a admis Valeriu Gheorghiță.
„„Problema, așa cum eu o văd în calitate de președinte CNCAV, este că toate aceste informații necesită a fi validate înainte de a fi puse în online, pentru că pot fi erori de completare și pot să genereze o serie de interpretări pe baza unor date care nu sunt validate”, a mai susținut președintele CNCAV.
„Avem nevoie de prevalidarea datelor pentru că generează ideea că ar fi persoane care sunt vaccinate fără a fi eligibile”, a susținut de asemenea Gheorghiță.
Acesta a spus că informarea sa către premier a fost făcută înainte de a fi anunțat controlul la Ministerul Sănătății.
Vicepremierul Dan Barna a declarat luni seara, la TVR 1, că publicarea datelor privind vaccinarea de către Ministerul Sănătății i-a fost reclamată premierului de o instituție a statului, pe care nu o știe, însă a menționat Armata și a precizat că prim-ministrul nu avea altă opțiune decât să trimită Corpul de control la minister.
„Am avut o discuție cu premierul, care mi-a spus că o autoritate a statului s-a sesizat privind datele publicate de Vlad Voiculescu. Nu știu încă (ce autoritate, n.r.), aștept să văd un raport. (Premierul, n.r.) mi-a zis: domle, sunt oameni supărați. OK. Hai să vedem de ce. Premierul m-a sunat spunându-mi că publicarea acelor date nu e în regulă, tabelul acela cu secțiile de vaccinare și cu vaccinurile, numărul de vaccinuri și categoria de persoane care au beneficiat de acele vaccinuri. Eu uitându-mă, cu pregătirea mea de avocat, cu experiența mea de om politic, nu am găsit în acel tabel nici măcar o singură dată sensibilă, vulnerabilă pentru vreo instituție a statului român, pentru vreun cetățean. Era secția de vaccinare 12, 37 de vaccinuri din categoria pensionari, persoane bolnave sau persoane din sistemul de apărare sau de protecție sau de curierat, adică un tabel absolut banal. În acest context, trimiterea Corpului de control este cumva un mecanism automat, pentru că premierul nu putea să tragă o concluzie. Și eu m-am întrebat. O instituție a statului a spus că s-au publicat niște date vulnerabile, care o fi fost, nu știu, Armata, habar n-am. Ca el să tragă o concluzie, nu are altă pârghie decât să trimită Corpul de control să verifice dacă acele date erau într-adevăr într-o zonă de protecție sau nu”, a relatat Dan Barna.
Context.
Premierul Florin Cîţu a declarat, luni, că, în urma unei discuţii avute luni cu şeful Corpului de control al Guvernului, instituţia se va autosesiza cu privire la respectarea legislaţiei privind publicarea datelor legate de pandemie (detalii aici).
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat, ulterior, că datele privind numărul de teste Covid realizate în fiecare județ trebuie să fie publice, precizând că eventualele inadvertențe se corectează pe parcurs și subliniind că ascunderea de date este un lucru profund nociv pentru democrația unei țări. (detalii aici)
Datele au fost publicate de Ministerul Sănătății pe portalul Guvernului pentru seturile de date deschise livrate de autoritățile și instituțiile administrației publice data.gov.ro în seara zilei de 4 martie, iar a doua zi Secretariatul General al Guvernului a organizat un eveniment care să marcheze transparentizarea acestor date, eveniment la care au participat secretarul general adjunct al Guvernului Mircea Abrudean și consilierul superior din cadrul SGG Lidia Barac.
Ministerul Sănătății a publicat două seturi de date: unele privind testarea pe fiecare județ, rata de incidență în fiecare localitate, numărul decelor COVID pe județe, numărul de pacienți din fiecare spital și celelalte privind numărul de doze de vaccin adinistrate în fiecare centru de vaccinare și pentru care dintre categoriile prevăzute în strategia națională de vaccinare.
Datele oficiale publicate de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, pe platforma oficială inaugurată pe 5 martie, scot la iveală un sistem paralel de vaccinare. Pe lângă centrele oficiale de vaccinare, accesibile în platforma națională și pe care se fac programări, mai există încă de patru ori mai multe centre care nu apar pe platformă – de la spitale, la instituții militare sau ale Ministerului Afacerilor Interne.
O situație făcută pe 5 zile, adică datele care sunt acum accesibile, arată că mai mult de 60% din vaccinări s-au făcut în afara centrelor de vaccinare din platforma oficială. Aproape 80% dintre centrele din București nu apar pe platforma RoVaccinare. Din 48 de centre, doar 11 sunt disponibile pentru programare pe platformă, în timp ce celelalte sunt fie cu circuit închis, fie blocate de Institutul de Sănătate Publică.
Organizarea vaccinării
Să recapitulăm pentru început cum anume a fost organizată vaccinarea în România, pe faze, cum se fac programările și care sunt centrele de vaccinare.
Conform strategiei naționale de vaccinare, în prima faza de vaccinare, s-au imunizat cadrele medicale, la locul de muncă. Cu alte cuvinte, spitalele au fost transformate, pentru faza 1, în centre de vaccinare. O dată terminată faza 1, următorul pas a fost imunizarea persoanelor în vârstă, a bolnavilor cronici și a personalului esențial, categorie care a cuprins mulți angajați ai statului sau ai firmelor private expuși riscului de îmbolnăvire COVID.
„Pentru etapele a II-a și a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie, centre drive-through. Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronică, telefonică, sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică.” scrie în Strategia de Vaccinare în România.
Pentru faza a 2-a, au fost amenajate centre speciale de vaccinare, iar programarea se face exclusiv prin platforma națională, dezvoltată de STS. Maiorul Dorin Chirca ne-a explicat că atunci când o persoană se autentifică pe platformă îi apar doar centrele unde s-ar putea ea vaccina. Prin urmare, pentru a putea vedea toate centrele de vaccinare anti-Covid disponibile ar trebui să fim o persoană cu boală cronică sau peste 65 de ani.
Am accesat platforma folosind CNP-ul unei persoane de peste 65 de ani și am aflat că în București, în acest moment, sunt accesibile 11 centre de vaccinare unde oamenii pot să se programeze.
În afara de aceste 11 centre, au mai fost amenajate centre speciale, doar pentru angajații din învățământ la care accesul se face pe baza unor liste speciale, întocmite de inspectoratele școlare. Acestea sunt o parte din cele 39 pe care nu le putem vedea pe platforma RoVaccinare.
Maiorul Dorin Chirca ne-a dat exemplu de cum funcționează un circuit închis.
„Personalul de la MApN [n.r. Ministerul Apărării Naționale], în funcție de centru, acesta este blocat pe un CUI. Centrele MApN sunt blocate. Adică eu, care sunt din MApN și fac parte dintr-o anumită structură, sunt în evidența unui centru militar, așa este blocat pe un cod al acelui centru. Deci eu nu pot să văd alte centre, mă pot programa la vaccinare doar în centrul respectiv care a fost arondat structurii mele. Și, bineînțeles, conform fazei.”
Maior Dorin Chirca
Deci, teoretic, vaccinarea în faza a 2-a nu se poate face decât prin intermediul platformei naționale sau pe listele speciale.
Tot legat de organizare, mai trebuie spus că, MAPN coordonează campania de vaccinare în România.
Spitalele vaccinează în continuare
Pe 5 martie, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu a anunțat transparență totală, pentru toate informațiile legate de COVID 19 în România, și crearea unei baze de date, cu informații la zi despre teste și cazuri noi, dar și despre procesul de vaccinare.
Așa au apărut datele pe site-ul data.gov.ro.
Utilizatorii pot descărca de aici două fișiere. Unul sintetizează numărul de cazuri, teste și alte informații legate de epidemie. Celălalt prezintă datele de vaccinare la zi.
Din tabelul prezentat oficial pe pagina cu pricina aflăm că în București, de pe 1 până pe 5 martie, au fost administrate 28.622 doze în 48 de centre. Doar că în platforma națională sunt active doar 11 centre. Altfel spus, o persoană cu boală cronică sau peste 65 de ani din Capitală poate să se programeze în doar 11 centre din totalul de 48.
Cine sunt restul?
Să luăm, de exemplu, Spitalul Colțea, care nu apare în lista centrelor din platforma națională de vaccinare, dar unde în primele cinci zile ale lunii martie s-au vaccinat 935 oameni. Conform informațiilor de pe pagina oficială a Guvernului, avem persoane cu handicap și cadre medicale, care teoretic se pot vaccina în spital, dar și mulți angajați esențiali care, în procedură normală ar fi trebuit să se regăsească în programările din platformă – angajați ai cultelor religioase, mass media, telecomunicații speciale, ai instituțiilor statului șamd.
Lista completă a persoanelor care s-au vaccinat între 1 și 5 martie la Spitalul Colțea o puteți consulta mai jos.
Am discutat cu maiorul Dorin Chirca, reprezentant din Comitetul Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva Covid-19, care ne-a explicat care este situația de la Spitalul Colțea.
„Acolo [n.r. Spitalul Colțea] erau trei fluxuri deschise. Două erau deschise pentru faza I, adică din campanie, și un flux pentru faza II. Primele două fluxuri au fost închise, sunt inactive, probabil s-a finalizat vaccinarea personalului medical. Iar cel din faza II este blocat tot de INSP [n.r. Institutul Național de Sănătate Publică], adică este activ, dar este blocat.”
Maior Dorin Chirca
L-am întrebat pe maiorul Chirca de ce este blocat fluxul de la Spitalul Colțea și am aflat că INSP ar fi blocat acest flux deoarece, în momentul de față, în acel centru sunt administrate doar doze de rapel la personalul medical. Există o posibilitate ca, în curând, centrul să se deschidă din nou și să fie disponibil pe platformă.
Totodată, reprezentantul Comitetului de Vaccinare ne-a transmis că cei de la INSP și DSP gestionează deschiderea fluxurilor. Când am luat legătura cu purtătorul de cuvânt de la Institutul de Sănătate Publică am fost redirecționați înapoi la Comitetul de vaccinare și apoi ni s-a recomandat să facem solicitare oficială pe mail, deși am insistat că avem nevoie de un răspuns rapid.
Nu am reușit să facem rost de numărul exact al centrelor cu circuit închis și al celor blocate de INSP deoarece, conform maiorului Chirca, e nevoie de o solicitare oficială care trece prin mai multe instituții și care primește răspuns în termenul legal de 30 zile.
Situația e aceeași și în celelalte centre speciale, neaccesibile publicului larg. Pe lângă categoriile de populație care, legal, au dreptul să fie vaccinate în afara sistemul de programare, sunt sute de persoane imunizate fără a trece prin platforma de programare.(Paul D.).
Exclusiv
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?
De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.
Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.
La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.
Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:
- 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
– Împuternicit în aprilie 2014
– Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!) - 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
- 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
- 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
- 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
- 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
– numai împuterniciri și desemnări,
– fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.
Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)
- Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
– Împuternicit inspector-șef
– În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
– Rezultatul: obține nota 1
– În aprilie 2023, împuternicirea încetează.
Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.
Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”
- 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
– Împuternicit inspector-șef
– Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
– Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.
În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.
Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.
Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine
- Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
– Împuternicit inspector-șef
– Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
– Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
– Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.
Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.
Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!
- Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
– Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.
Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.
Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă
Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.
Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.
Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”
Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:
Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?
În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.
La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe
Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:
- Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
- Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.
Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.
Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.
Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu
Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.
- În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
- Astăzi este 4.050 lei.
- De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.
Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.
Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.
În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.
Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat
An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.
Traducere din birocratic în română:
- Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
- Salariul minim a urcat în lumea reală.
- Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.
Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.
Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.
Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.
Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta
Șablonul e deja clasic în România:
- Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
- Nu o aplici integral niciodată.
- Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
- „etape”,
- „perioade tranzitorii”,
- „eșalonări”,
- „implementare graduală”.
Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.
Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:
Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?
Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.
În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.
- Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
- Nu cer aviz de la minister.
- Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.
Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.
Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.
Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș
Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.
Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.
În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.
Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).
Featured
Specialiști „din pix” în energia eoliană: CERONAV, prins de Curtea de Conturi cu pregătiri fictive pentru experți internaționali
„Apucături mioritice” la un centru cu pretenții internaționale
Curtea de Conturi a descoperit că Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) Constanța, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a „format” specialiști în energia eoliană doar pe hârtie.
Potrivit dezvăluirilor publicate de Cotidianul Național, sub semnătura Claudiei Marcu, mai multe persoane au fost trecute ca absolvenți de cursuri internaționale, fără să fi participat vreodată la pregătire. Practica a afectat grav credibilitatea centrului pe plan internațional, în condițiile în care vorbim despre instruiri esențiale pentru siguranța muncii la înălțime, proceduri de salvare și manevrarea în siguranță a sarcinilor grele.
Absolvenți „invizibili”: în WINDA, dar nu și în sălile de curs
Controlul Curții de Conturi a vizat perioada 2024–2025 și cursurile pentru turbine eoliene organizate de CERONAV. Inspectorii au constatat înscrierea, în platforma internațională WINDA – baza de date oficială a Global Wind Organization (GWO) pentru personal calificat în industria eoliană – a unor persoane care:
- nu au participat fizic la cursurile GWO;
- nu apar pe listele de prezență și în cataloage;
- nu figurează în baza de date internă a CERONAV;
- în unele cazuri nici măcar nu au plătit taxele aferente cursurilor.
Din cele 13 persoane verificate, 8 au fost înregistrate ca absolvenți și înscrise în WINDA, deși în realitate nu au trecut prin procesul de formare, se arată în constatarea Curții de Conturi, citată de Cotidianul Național.
Nici cursuri, nici bani: pregătire zero, factură neplătită
Situația este agravată de faptul că o parte dintre „absolvenți” nici măcar nu au achitat contravaloarea cursurilor. Curtea de Conturi notează că:
- 6 din cei 8 beneficiari nu au plătit taxele, în sumă totală de 14.197 lei;
- ceilalți 2 au beneficiat de gratuitate, fiind angajați ai CERONAV, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.
Cursurile GWO, organizate în baza unor standarde internaționale (9 standarde, 28 de module de specialitate), sunt puse la dispoziție prin platforma electronică GWO și livrate de experți ai CERONAV. În mod normal, doar parcurgerea integrală a acestor module permite înscrierea în WINDA.
Cursuri opționale, certificate globale: cum funcționează sistemul GWO/WINDA
Cursurile GWO sunt opționale și sunt organizate de CERONAV în baza unei acreditări acordate de INTERTEK INDUSTRY SERVICES ROMÂNIA SRL, firmă la rândul ei acreditată de Global Wind Organization.
GWO administrează baza de date WINDA (Wind Industry Database), platformă globală care gestionează și verifică calificările lucrătorilor din industria eoliană.
Standardele internaționale publicate de GWO nu impun emiterea unor certificate tipărite; este suficientă înscrierea în WINDA. Pentru angajatori, verificarea se face online, direct în această bază de date. Cu alte cuvinte, odată înscris în WINDA, un lucrător este tratat ca fiind calificat la nivel internațional.
Curtea de Conturi: înscrieri ilegale, riscuri majore de siguranță
Curtea de Conturi concluzionează că CERONAV a înscris ilegal persoane în WINDA, oferindu-le, de facto, acces la piața globală de muncă în domeniul turbinelor eoliene, fără ca acestea să fi parcurs pregătirea obligatorie.
Raportul avertizează că lipsa cunoștințelor poate genera:
- incapacitatea de a reacționa corect în situații critice;
- riscuri majore pentru siguranța persoanelor;
- consecințe juridice și economice semnificative.
Pe plan calitativ, Curtea notează efecte negative asupra bunei gestiuni financiare și asupra climatului de legalitate și credibilitate a cursurilor CERONAV – un centru care ar fi trebuit să fie reper de profesionalism în formarea personalului de specialitate.
Ce ar fi trebuit să învețe „specialiștii” din dosare
Cursurile GWO vizate de controlul Curții de Conturi sunt dedicate personalului din industria energiei eoliene, inclusiv offshore, și au ca scop:
- prevenirea accidentărilor la ridicarea, transportul, împingerea sau tragerea sarcinilor grele;
- reducerea riscurilor asociate cu lucrul în medii periculoase;
- asigurarea procedurilor corecte de lucru și de salvare în situații de urgență;
- formarea în tehnici de legare a sarcinilor, în funcție de greutate, centru de greutate și formă;
- utilizarea semnelor standard internaționale pentru ghidarea macaralei și coordonarea în siguranță a ridicării sau coborârii materialelor.
În lipsa parcurgerii efective a acestor module, așa-zișii „specialiști” sunt validați doar scriptic, dar lipsiți de pregătirea practică esențială pentru activitatea la înălțime și în condiții de risc crescut.
Imaginea României, subminată în industria eoliană
Dezvăluirile prezentate de Cotidianul Național și confirmate de constatări ale Curții de Conturi ridică semne de întrebare asupra modului în care un centru național de pregătire, cu acces la platforme și certificări internaționale, a gestionat un domeniu extrem de sensibil: siguranța în industria eoliană.
„Apucăturile mioritice” descrise în articolul Claudiei Marcu nu afectează doar reputația CERONAV, ci riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor internaționali, într-un sector strategic pentru tranziția energetică și pentru piața muncii specializate.
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...
Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...
Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust
România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...
Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului
În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
-
Exclusivacum 2 zile
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o zi
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o zi
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zile
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o zi
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro