Când spui Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), te gândești la eroism, disciplină și profesionalism de necontestat. Dar, după cum a dezvăluit, în exclusivitate, Incisiv de Prahova, realitatea din spatele zidurilor acestei unități de elită a Poliției Capitalei este una putredă, marcată de abuzuri crunte, hărțuire sistematică și o mascaradă psihologică demnă de un scenariu de film de groază (aici).

Un polițist, agentul șef Wilhelm Constantin Bendriș, a avut „tupeul” să rupă tăcerea, transformând o simplă sesizare în fața Comisiei parlamentare pentru abuzuri într-un rechizitoriu devastator împotriva unei conduceri care pare să fi confundat instituția cu propriul fief personal, iar psihologia cu o armă de represiune. Iar acum, cu elemente noi și șocante, Incisiv de Prahova duce investigația mai departe, aruncând o lumină sumbră asupra rolului unui psiholog în acest carusel al abuzurilor.

Când „Facebook” și „Pian” devin capete de acuzare: Manualul „insubordinatului” la SAS

Calvarul agentului Bendriș a început, culmea, de la nimicuri. Un banal comentariu pe Facebook („mai bine ați verifica legăturile de familie”) și participarea la o manifestație sindicală, în 2020, au fost interpretate de către conducerea SAS – respectiv cms.-șef Daniel Giurgiuveanu și cms.-șef Remus Dumitrescu – drept „acte de insubordonare”. Și, cireașa de pe tort, se pare că simpla discuție despre controversatul „caz Pian” a zgândărit orgoliile unora, transformându-l pe Bendriș într-o țintă. O unitate de elită unde gândirea liberă și spiritul sindicalist sunt taxate mai dur decât infracțiunile? Pare mai degrabă un club de maneliști cu epoleți decât o forță de intervenție!

Măsurile de „represalii” nu au întârziat să apară. În ianuarie 2021, într-o situație de urgență medicală cu copilul său, Bendriș s-a lovit de zidul cinismului: cms.-șef Remus Dumitrescu i-a refuzat învoirea, trimițându-l de la Ana la Caiafa. „Nu mă interesează… sună-l pe Giurgiuveanu,” ar fi replicat șeful, demonstrând o empatie demnă de manualele de management toxic. Mai mult, Dumitrescu ar fi cerut colegilor să completeze formulare despre „comportamente dezadaptative” ale lui Bendriș, transformând „colegialitatea” într-un sport extrem de periculos și de turnătorie.

EXCLUSIV: Abuzuri și hărțuire în Serviciul pentru Acțiuni Speciale al Poliției Capitalei – Un polițist rupe tăcerea! (III)

Psihologia ca bâtă: Cum a devenit Bejenaru Horia călăul „apt condiționat” al poliției!

Aici începe partea cu adevărat întunecată a poveștii, așa cum o detaliază un raport exploziv obținut de Incisiv de Prahova, adresat Colegiului Psihologilor din România. Un rol central în campania de hărțuire îl joacă psihologul Horia Bejenaru de la Biroul Psihologie al DGPMB. Potrivit sesizării agentului Bendriș, în ianuarie 2021, în urma acelor „formulare abuzive de comportament dezadaptativ”, Bejenaru l-ar fi supus unui „interviu incisiv”, comportându-se ca un „acuzator punctual, incisiv, repetitiv”, nicidecum ca un profesionist menit să ofere ajutor. Bendriș a fost apoi marginalizat și mutat într-un alt detașament, deși performanțele sale nu indicau vreo problemă.

Punctul culminant al acestei aberații psihologice vine în decembrie 2021. Bendriș, împreună cu alți colegi, a fost testat psihologic. Bejenaru i-ar fi asigurat că nu e nevoie să aștepte rezultatele, promițând să-l contacteze dacă „nu sunt OK”. Evident, promisiunea s-a dovedit a fi un fum: în ianuarie 2022, Bendriș a fost anunțat telefonic de dispecerat că este „APT CONDIȚIONAT” și i s-a RIDICAT DREPTUL DE A PURTA ARMĂ ȘI MUNIȚIE! Fără o altă discuție, fără interviu, o simplă decizie venită, chipurile, de la „Cms Sef RINJEA LOREDANA BIROUL PSIHOLOGIE”. O dovadă limpede că psihologia a fost transformată într-un instrument de execuție, iar psihologii, în simpli executanți.

Și, ca ironia să fie completă, în iulie 2023, când șeful de detașament a întocmit din nou un formular de „comportament dezadaptativ” pentru Bendriș – ca ripostă la petițiile agentului privind probleme manageriale grave – ghiciți cine s-a ocupat de evaluare? Tot Horia Bejenaru, deși se știa că fusese avansat! Acesta, bătând cu palma pe un teanc de hârtii și zâmbind cinic, i-ar fi spus lui Bendriș că „la el e lucrarea”. În timpul discuției, Bejenaru ar fi adoptat o atitudine „incisivă în vorbire și mimică”, lansând „acuzații de parcă îi citea o sentință”, refuzând să ia în considerare explicațiile agentului. Când Bendriș a cerut reprogramarea testării din motive medicale, Bejenaru „a sărit ca ars”, amenințând cu suspendarea și insinuând, fără nicio bază, că polițistul „s-ar fi alcoolizat la mare”. O lipsă totală de empatie și o intruziune grosolană în viața personală, conform raportului agentului.

De la „inelul magic” la paza porții: Hărțuirea sistemică, un sport de „elite”!

Dar abuzurile nu s-au limitat la manipularea psihologică. În aprilie 2023, într-o discuție halucinantă, comandantul SAS i-ar fi replicat lui Bendriș: „Dacă aș avea un inel magic, aș roti de el ca tu să nu mai fii aici!” O declarație care nu doar denotă dispreț, ci și o mentalitate medievală, în care puterea este absolută și lipsită de responsabilitate. Și „magia” a funcționat: Bendriș a fost trimis, pe perioade ce depășesc orice rațiune și normă, la paza unității, o muncă ce ar fi trebuit să-i revină la fiecare trei ani, nu de mai multe ori pe an!

Agresiunile au căpătat și o formă fizică. Un coleg, Cătălin Dănăilă, l-ar fi agresat pe Bendriș în sala de sport, sub privirile tuturor. Reacția șefilor? „O să deschizi o cutie a Pandorei” și o concluzie hilară: „fapta nu există, atâta timp cât nu am prezentat semne vizibile.” În plus, cms.-șef Ionuț Mărgean i-ar fi adresat lui Bendriș „cuvinte injurioase, demne mai degrabă de birjarii interbelici, nu de un ofițer al Poliției Române.” Nici măcar un incident aproape tragic, în care o butelie cu gaz lacrimogen s-a declanșat într-o autospecială, nu a stârnit decât cinism din partea superiorilor: „Ce mă? ți-a fost pusă viața în pericol?” sau „Cere daune de 1 milion de dolari!”. Viața subalternilor, se pare, valorează mai puțin decât orgoliul șefilor.

Răsplata loialității: Când scapi de un „psiholog” și te lovești de o „comisie” (inexistentă)!

Dreptul legal la „luna tatălui” i-a fost pur și simplu anulat, cu argumente birocratice absurde. Evaluările profesionale au fost, de asemenea, trucate: un calificativ „BINE” a fost contrazis de o comisie internă care a cerut reluarea evaluării, iar cms.-șef Daniel Giurgiuveanu ar fi semnat evaluarea înaintea șefului nemijlocit, sugerând o manipulare clară. Toate aceste episoade demonstrează o mașinărie a injustiției, o politică de cadre axată pe umilirea și eliminarea celor „incomozi”.

Finalul, previzibil, a fost transferul la Serviciul de Logistică, o marginalizare totală. Ironia sorții? Pentru cele trei luni petrecute la Logistică, Bendriș a primit calificativul „FOARTE BINE”, în contrast cu „Satisfăcător” la SAS. Concluzia e simplă: sistemul SAS era cel „dezadaptativ”, nu polițistul! Mai mult, în februarie 2025 (data de referință a investigației noastre), Structura de Securitate a comunicat că nu i-a fost reținut niciun element incriminator lui Bendriș în urma cercetării privind posibile înregistrări audio din biroul șefului SAS. Deci, toate abuzurile, presiunile, evaluările trucate și intimidările s-au bazat pe…? Pe nimic! Pe aroganță, incompetență și o sete patologică de putere.

Ultimul act: Colegiul Psihologilor, chemat la datorie (dacă nu-i la „pază”!)

Și ca povestea să nu rămână fără un deznodământ, deși justiția pare să se miște cu viteza melcului amorțit, agentul Wilhelm Constantin Bendriș a acționat: a depus o sesizare formală către Colegiul Psihologilor din România, solicitând măsuri disciplinare împotriva psihologului Horia Bejenaru. Raportul, obținut de Incisiv de Prahova, detaliază toate abuzurile psihologice, de la atitudinea de „acuzator”, la manipularea evaluărilor și până la comportamentul lipsit de etică și empatie.

Este momentul ca instituțiile de control, Colegiul Psihologilor și, mai ales, DNA-ul și Parchetul, să intervină. Acest „inel magic” al abuzurilor trebuie sfărâmat, iar responsabilii trași la răspundere. Altfel, Serviciul pentru Acțiuni Speciale al Poliției Capitalei va rămâne, așa cum o descriu aceste fapte prezentate de Incisiv de Prahova, o glumă proastă cu epoleți, unde „profesionalismul” e doar o literă moartă pe o hârtie semnată de un șef autocrat, iar psihologia, o bâtă în mâinile unor torționari instituționali. Această „cutie a Pandorei” trebuie deschisă până la capăt, fără menajamente! Vom reveni. (Cristina T.).

Un nou scandal zguduie Poliția Română, unde acuzații grave de spionaj ilegal și mușamalizare la nivel înalt vin să completeze imaginea unei instituții într-o criză profundă. Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, aruncă mănușa conducerii Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), denunțând o situație de „gravitate fără precedent” la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, unde angajații ar fi fost monitorizați audio-video prin intermediul camerelor de supraveghere, fără temei legal. Josanu critică aspru lipsa unui răspuns concret din partea IGPR, afirmând că, în fața acestor acuzații, „IGPR nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase”.

Spionaj cu microfoane ascunse: IPJ Botoșani, acuzată de practici demne de fosta securitate

Mărul discordiei îl reprezintă sistemele de supraveghere instalate la IPJ Botoșani. În urma unei solicitări din partea Sindicatului „Diamantul”, conducerea IPJ Botoșani a transmis oficial, pe 17 octombrie 2025, că sistemele sunt folosite doar pentru „asigurarea pazei, protecției persoanelor, bunurilor și valorilor” și, crucial, că „Nu există interconexiuni cu alte sisteme și nu se înregistrează sunetul” (Sursa: Răspuns oficial IPJ Botoșani nr. 25.932/17.10.2025, citat de Sindicatul „Diamantul”).

Contradicția flagrantă vine însă de la Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual (SPPC) Botoșani, care a semnalat fapte de o „gravitate extremă”: conducerea IPJ Botoșani ar realiza și stoca înregistrări AUDIO-VIDEO ambientale, folosindu-le ca probe în cadrul cercetărilor disciplinare împotriva polițiștilor. Mai mult, SPPC menționează că a refuzat să-și dea acordul pentru legalizarea retroactivă a acestor practici abuzive. „Ne aflăm, așadar, în fața unei situații în care o instituție a statului minte într-un răspuns oficial sau săvârșește fapte penale,” subliniază Vitalie Josanu (Sursa: Petiția Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” nr. 202).

Cadrul legal incălcat: De la GDPR la Codul de Procedură Penală

Sindicatul „Diamantul” detaliază cadrul legal încălcat, indicând o realitate juridică terifiantă:

• Legea 333/2003 (Paza Obiectivelor) permite doar supravegherea video, nu și înregistrarea audio.
• Legea 190/2018 (Legea de aplicare GDPR) permite supravegherea video la locul de muncă doar cu condiții stricte, inclusiv consultarea sindicatului (pe care SPPC Botoșani a refuzat-o), și nu permite supravegherea audio ambientală.
• Singura lege care permite înregistrarea audio ambientală este Codul de Procedură Penală (Art. 138-140), dar aceasta este o metodă specială, rezervată exclusiv dosarelor penale pentru infracțiuni grave și poate fi dispusă doar de un judecător, la cererea unui procuror.

„Concluzia legală este clară: dacă acuzațiile SPPC Botoșani sunt reale, conducerea IPJ Botoșani spionează ambiental audio și video angajații și cetățenii vizitatori, folosind metode rezervate domeniului procedural penal pentru a urmări viața privată,” se arată în petiția Sindicatului „Diamantul”, care susține că „există în derulare mai multe cercetări disciplinare declanșate la IPJ Botoșani, având la baza înregistrări audio obținute ilegal prin intermediul microfoanelor camerelor de supraveghere.”

Unde sunt Benone și Mirițescu (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc?

Acuzații de mușamalizare la vârful IGPR

Gravitatea situației este amplificată de suspiciunea de mușamalizare la niveluri superioare. Vitalie Josanu acuză direct: „Observați că nu au îndrăznit să nege că Ionica Iulian și Direcția Control Intern au fost sesizați de SPPC Botoșani privitor la spionarea audio a salariaților, prin intermediul camerelor de supraveghere!” (Sursa: Vitalie Josanu, Sindicatul „Diamantul”).

Președintele „Diamantul” merge mai departe, sugerând că „IGPR este condus de doi incompetenți care pun batista pe tambal până nu se mai poate!” și că „Nu pot sau nu vor să îl atingă pe Ionica Iulian pentru că probabil asta știe unde au îngropat toate scheletele, el fiind cel care a săpat gropile, la indicațiile lor!” Criticile sunt îndreptate și către chestorul Benone Marian Matei, șeful Poliției Române, și Mircea Mirițescu, șeful Direcției Control Intern. Deși Benone Matei a declarat în contextul tragediei de la Teleorman că „în cazul în care vor fi identificate nereguli… nu voi ezita să iau măsuri drastice”, Josanu se întreabă, referindu-se la Botoșani: „Aici nu sunt zmei, s-au făcut șoricei?”

Urgență națională: Cerințele Sindicatului Diamantul pentru stoparea ilegalităților

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” solicită de urgență Ministrului de Interne și Inspectorului General al Poliției Române să dispună verificări și să răspundă punctual la o serie de întrebări cruciale. Printre cele mai importante cerințe se numără:

• Confirmarea cunoștinței conducerii MAI și IGPR despre înregistrările audio ambientale la IPJ Botoșani și, în caz afirmativ, temeiul legal al acestora.
• Lămurirea dacă aceste înregistrări audio ilegale au fost folosite ca probe în comisiile de disciplină.
• Măsuri urgente din partea Corpului de Control/Direcției Control Intern pentru a investiga acuzațiile de inducere în eroare și supraveghere ilegală.
• Explicații despre măsurile dispuse de Direcția Control Intern în urma sesizărilor anterioare ale SPPC Botoșani și comentarii privind acuzațiile de mușamalizare.
• Comunicarea detaliilor tehnice și contractuale ale sistemului de supraveghere (procedura de achiziție, cost, firmă instalatoare, marca și modelul camerelor).
• Precizarea dacă angajații și vizitatorii au fost notificați explicit despre înregistrarea audio.
• Detalierea perioadei exacte de înregistrare audio, locația stocării și identitatea persoanelor cu acces la aceste date.
• Clarificarea rolului DGPI: a sesizat informativ conducerea MAI și IGPR cu privire la monitorizarea ilegală audio?

În încheiere, Sindicatul „Diamantul” solicită de urgență „trimiterea Corpului de Control al Ministrului la IPJ Botoșani pentru a verifica, sigila și ridica de urgență serverele și DVR-urile sistemului de supraveghere, înainte de distrugerea probelor, și pentru a opri imediat orice formă de înregistrare audio ilegală.” Aceste acuzații grave, care aduc în discuție practici demne de fostele servicii de securitate, impun o reacție imediată și transparentă din partea conducerii MAI și IGPR. Dincolo de „condoleanțe publice și promisiuni vagi”, Sindicatul „Diamantul” cere o reformă reală și o asumare a responsabilității, pentru a reda credibilitatea unei instituții esențiale pentru statul de drept. (Cristina T.).