Featured
Oamenii de la Apele Române au muncit pe moșia lui Costel Alexe (DALLAS-ul LUI ALEXE)/Secretul deconspirat: „Am fost de mai multe ori acolo”
* Într-o înregistrare incognito, Dumitru Stroi, muncitor la Administrația Bazinală Prut-Bârlad, a recunoscut că a forat mai multe puțuri pe domeniul de 4 ha deținut de Costel Alexe la Sculeni
* Înregistrarea este pusă la dispoziție de REPORTER DE IAȘI
* Președintele Consiliului Județean visează un parc de distracții la 20 km de Iași, cu animale exotice, restaurant, spații de cazare și un lac artificial, pe care se chinuie să-l umple cu apă
* Folosirea muncitorilor de la Apele Române, agenția condusă de cumătrul său, Petru Avram, a fost un subiect vehiculat în ultimele luni, dar negat categoric de cei implicați
* Acum, adevărul e relativ: „Poate au lucrat în timpul liber”
* Muncitorul a spus: „Am fost de mai multe ori acolo, am folosit motocompresor”
* Prin regulamentul de organizare, Apele Române n-au voie să execute astfel de lucrări la terți, persoane fizice sau juridice
* Administrația Națională trebuie să administreze bazinul hidrografic al României
Politician tânăr, apucături de ciocoi bătrân. Anul trecut, pe când Costel Alexe era ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, la ferma familiei din Sculeni au fost aduși muncitori de la Apele Române pentru a-i amenaja puțurile. „Eu am făcut mai multe puțuri acolo. Cu motocompresor am făcut denisipare”, au fost două dintre explicațiile lui Dumitru Stroi, muncitor la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad.
Declarația lui Stroi a fost dată unui jurnalist REPORTER DE IAȘI care a acționat incognito. Chestionat oficial, Stroi a fost lovit de amnezie: „Nu am nimic de spus, vă țineți de prostii”.
Șeful său, Petru Avram, a născocit un răspuns convenabil: „Dacă s-a dus acolo, s-o fi dus în timpul liber”. Iar cel care administrează domeniul de la Sculeni, Mihai Alexe, fratele demnitarului, are lacăt la gură: „Eu cu dumneavoastră n-am ce să vorbesc”.
Unul dintre puțurile de pe domeniul lui Costel Alexe de la Sculeni
Stroi, tată și fiu, angajați la Apele Române
În toamna anului trecut, surse din Apele Române au indicat pentru REPORTER DE IAȘI că la ferma familiei Alexe din Sculeni au lucrat angajați ai Administrației Naționale. Informația a revenit la acest început de an, în contextul scandalurilor uriașe care au avut în centru detașările de la primării comunale la ABA Prut-Bârlad.
Sursele au arătat că, printre alții, la ranch-ul lui Costel Alexe (fost ministru al Mediului, actual președinte al Consiliului Județean Iași) au lucrat doi salariați Dumitru Stroi, tată și fiu, cu prenume și nume identice.
Pentru a obține mărturia, un jurnalist REPORTER DE IAȘI l-a sunat pe Stroi jr. Ziaristul a pretins că este patronul unei firme de profil care a fost solicitată de familia Alexe pentru a decolmata unul dintre puțuri. Lui Stroi i s-au cerut detalii despre lucrare, în condițiile în care el acționase acolo anterior.
Iar muncitorul ABA Prut-Bârlad a căzut în capcană și a oferit informații certe care au atestat munca prestată pe moșia de la Sculeni. Din discuția Stroi – jurnalist incognito, a reieșit că respectivul a fost de mai multe ori pe proprietate.

Grupul sanitar din exterior a fost pomenit de muncitorul Dumitru Stroi: „Se înfunda puțul de lângă grupul sanitar din capăt”
Discuția cu Stroi: „Am făcut mai multe puțuri acolo”
Jurnalist incognito: – Bună ziua, domnu’ Stroi, am numărul de la domnul Alexe, de la Sculeni. Ați făcut o lucrare acolo…
– Dumitru Stroi: Spuneți…
– Și m-au chemat că s-a colmatat nu știu ce, eu n-am fost acolo. Spuneți-mi ce-i acolo ca să mă duc să văd.
– EU AM FĂCUT MAI MULTE PUȚURI ACOLO, dar nu știu care s-a colmatat dintre ele.

Dumitru Stroi, aici în vacanță cu familia, un om simplu care a executat ordinele directorilor săi de la Apele Române, care, la rândul lor, trebuiau să-l servească pe șeful lor politic, Costel Alexe, cel care i-a pus în funcții
– La ce adâncime erau?
– Nu mai știu.
– Ca să știu ce utilaje îmi aduc…
– Cu motocompresor eu când am fost acolo am făcut denisipare.
– Și totul era în regulă?
– Când am fost ultima oară era în regulă. (…) Am mai avut probleme cu el, m-am mai dus o dată acolo, cu ăla de la wc-ul, din capăt, de la hala aia. (…) Ei au pus și au tras cu două pompe de-acolo. Forajul nu dă cât vrea ei, forajul dă, le-am spus eu atunci cât dă, nu mai știu sigur că n-am hârtiile la mine acum.
– Cu cine ați vorbit atunci, cu Mihai sau cu Costel Alexe?
– Dumitru Stroi: Mihai era acolo.

Petru Avram, directorul ABA Prut-Bârlad, făcut celebru de RECORDER pentru angajarea chelneriței de la Master Club, spune că muncitorii săi e posibil să fi lucrat la conacul cumătrului său, Alexe, dar „în afara orelor de program”
Dat în vileag, Dumitru Stroi a închis telefonul
Contactat oficial ulterior, și telefonic și față în față la locuința sa din comuna Erbiceni, Dumitru Stroi a refuzat să discute cu REPORTER DE IAȘI. Se dăduse consemnul pe unitate să refuze dialogul.
Muncitorul spusese la telefon că e liber, dar în fața casei sale, din Erbiceni, pe 10 februarie, soția sa ne-a spus că e la serviciu: „Mi se pare și mie interesant!”. L-a sunat, bărbatul nu i-a răspuns. Apoi REPORTER l-a sunat din nou și ne-am divulgat identitatea. Dumitru Stroi a replicat: „Sunt la serviciu, unde să fiu? Nu mai declar nimic. Voi vă țineți de prostii”.

Costel Alexe, anchetat de DNA, diabolizat de presă la nivel național, merge imperturbabil mai departe
Directorul Petru Avram: „Poate s-a lucrat în timpul liber”
Directorul „Apele Române” Iași, Petru Avram, cumătrul președintelui Consiliului Județean Costel Alexe, a fost pus în încurcătură de discuția cu REPORTER DE IAȘI. „Sunt martori, înregistrări, e momentul să o dăm pe bune!”, i s-a spus. Petru Avram n-a mai negat categoric posibilele lucrări efectuale la conacul de la Sculeni al lui Alexe, dar a insistat pe faptul că el n-a obligat pe nimeni să meargă acolo.
„Nu știu. Dacă o fi făcut ceva, o fi făcut pe timpul lor, pe banii lor. N-am nicio legătură eu cu ele (puțurile – n.r.). Treaba lui ce face în timpul liber, eu n-am nicio legătură cu asta”, a fost declarația lui Petru Avram, directorul ABA Prut-Bârlad.
Acesta nu a negat ferm că oameni de la Apele Române ar fi lucrat pe domeniul de la Sculeni, ci doar că, dacă au făcut-o, acest lucru s-a întâmplat în afara orelor de program. Detaliu: Avram este vicepreședinte al PNL Iași, filială condusă de cumătrul său, Costel Alexe.
REPORTER DE IAȘI a verificat dacă Dumitru Stroi ar fi putut efectua lucrări la conacul lui Alexe pe cont propriu, dar nu are înregistrată nicio firmă, SRL, PFA sau Întreprindere Individuală. Putea munci cel mult la negru.
Iazul săpat cu excavatorul de oamenii lui Costel Alexe. Acesta vrea să-l umple cu apă, pentru plimbări de agrement cu barca, în cadrul viitorului său parc zoologic
Visul lui Alexe: să umple cu apă un lac artificial de 1 hectar
La Sculeni, viitorul parc de distracție al președintelui PNL Costel Alexe, situația lucrărilor hidrologice este mai complicată. REPORTER a aflat detalii tehnice din surse autorizate. Alexe vrea să umple cu apă un lac artificial, de agrement, cu o suprafață de circa 1 ha. Are nevoie de foarte multă apă, iar pentru pomparea din Prut, aflat la circa 200 m distanță, e nevoie de pompe consumatoare de curent și de două conducte subterane, care să traverseze liziera de pe graniță. Pentru aceasta e nevoie de aprobări speciale.
Costel Alexe a încercat, mai simplu, să tragă apă din subteran, prin săparea unor drenuri, dar pânza freatică este foarte nisipoasă, astfel că orice captare se înfundă relativ repede. Pentru aceste lucrări a apelat la muncitorii de la Apele Române, conform surselor REPORTER dar și a declarației înregistrate a lui Dumitru Stroi: „Am fost de mai multe ori acolo”.
Mihai Alexe, fratele lui Costel, cel care supraveghează zilnic lucrările pe domeniul de la Sculeni, a refuzat dialogul cu REPORTER DE IAȘI. A ascultat întrebarea referitoare la muncitorii de la Apele Române care au lucrat la Sculeni, apoi a spus: „Nu stau de vorbă”.

Între Prut și viitorul iaz al lui Costel Alexe sunt câteva sute de metri, care traversează o pădure. Să bagi conducte pe domeniul forestier e o problemă
Alexe toarnă ciment la turație maximă în parcul de distracții
Acum câteva zile, la ferma întinsă pe 4 hectare se lucra la turație maximă. Mai multe construcții pe schelet metalic fuseseră căptușite cu cherestea, iar pe latura proprietății lipită de biserică și cimitir se turnase o fundație. O amprentă la sol de câteva sute de metri pătrați.
Sub rezerva anonimatului, un specialist din Apele Române a declarat că la moșia de la Sculeni a familiei Alexe nu s-a găsit încă o rezolvare pentru alimentarea consistentă și continuă cu apă. Puțurile trebuie curățate frecvent. „Denisiparea este acea operație executată asupra unui foraj pentru a elimina nisipul. Practic, prin denisipare se obține o decantare a particulelor aflate în suspensie, de cele mai multe ori acestea fiind nisip mai mult sau mai puțin fin”, se arată pe site-ul www.foraje-pentru-apa.ro.
Conacul de la Sculeni își așteaptă vizitatorii
Conacul de 1 milion de euro, visul de mărire care l-a mistuit pe Costel Alexe
Povestea fermei de la Sculeni de care se leagă mai multe acțiuni controversate ale lui Costel Alexe:
– firma Corporex, cu unic asociat Raluca Alexe (soția președintelui CJ), a cumpărat, în 2015, întregul complex din Sculeni de la Construcții Hidrotehnice în schimbul a doar 42.000 euro. Un chilipir. Domeniul măsoară 3,8 hectare de teren la care se adaugă 1.697 mp suprafață construită la sol. Construcții Hidrotehnice a fost controlată de deputatul PNL Mihai Lupu, din Constanța, și apoi de către fiica acestuia
– Conacul de la intrarea în fermă are trei niveluri. Amprenta la sol este de 211 mp. Are demisol și două etaje. Clădirea a trecut, recent, prin ample lucrări: izolația exterioară a fost refăcută, geamurile și ușile înlocuite, acoperișul a fost schimbat. Încă se mai fac amenajări interioare
În ciuda dosarului DNA cu tabla primită de la fostul Sidex Galați, Costel Alexe continuă în forță lucrările la parcul de distracții. Tabla ar fi fost depozitată chiar aici, la Sculeni, proprietatea fiind trecută pe firma Corporex, administrată de soția președintelui CJ. Cei doi au divorțat în toamnă, dar afacerea merge mai departe
– Intenția inițială a lui Alexe a fost de-a face o fermă cu vaci, însă, în ultimii ani, au demarat lucrările pentru amenajarea unei pensiuni agro-turistice, cu spații de cazare, restaurant, sală de evenimente și o mini grădină zoologică, un loc de relaxare la doar 20 de kilometri de Iași, pe granița cu Republica Moldova, un adevărat paradis verde
– Ultimii indicatori de bilanț ai Corporex datează din 2017: cifră de afaceri netă de 96.000 lei și profit net de numai 448 lei. Doar doi angajați. Obiectul de activitate: consultanță. Pentru anii 2018, 2019, 2020 nu există raportări pe site-ul Ministerului de Finanțe
– Aici au fost declarate sediile sociale pentru mai multe firme ale familiei:
1) Mobilis Ideas a fraților Mihai și Florin Alexe
2) Arca Broderie cu unic asociat Elena Costin, soacra ministrului
3) Domeniul Arca a lui Costel Alexe
4) Concept Art Event care, din toamna trecută, este deținută de Adina Dura, sora lui Costel Alexe
– La Domeniul Arca administrator pentru o perioadă a fost Ștefan Andrei Cazacu, unul dintre oamenii „de casă” ai președintelui Consiliului Județean Iași. Cazacu l-a urmat pe Alexe peste tot: i-a fost consultant parlamentar la cabinetul de deputat, consilier cât Alexe a fost ministru al Mediului. Același Cazacu a fost secretar de stat și președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. De câteva săptămâni, Andrei Cazacu este administrator public la Consiliul Județean Iași al cărui președinte este Alexe
– Concept Art Event, a surorii Dura, este editorul publicației online „Pulsul ieșean”, care-i laudă pe liberalii ieșenii și-i critică pe adversarii politici
– La începutul acestui an, Costel Alexe a fost acuzat de DNA că ar fi luat mită, pe când era ministru al Mediului, constând în 22 de tone de tablă. Alexe a fost pus sub urmărire penală, presa centrală speculând că marfa ar fi ajuns la Sculeni, punct de lucru al Corporex, firma soției
– La sfârșitul anului trecut, Costel Alexe ar fi divorțat de soția sa, Raluca, una dintre ipoteze fiind aceea că ar fi vrut să-și pună averea la adăpost în eventualitatea apariției unor dosare penale
Exclusiv
IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
Reamintire scurtă: „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”
De 55 de episoade tot scriem despre IPJ Prahova, transformat cu succes din „apărător al legii” în „Grădinița de Cadre” – o instituție unde plutonierii făcuți ofițeri la apelul bocancilor ajung șefi peste alți nefericiți, iar meritul profesional se măsoară în dosare îngropate și combinații bine „irigate”.
În acest tablou, IPJ Prahova a ajuns, nu de puține ori, un veritabil „Inspectorat de Protecție al Jmecherului”: cine e conectat la priză, scapă; cine nu, suportă rigorile legii din plin, ca să dea bine la statistici.
Intră în scenă Pinochio de Băicoi
Plutonierul devenit peste noapte „domn comisar”, Bogdan Stoican – poreclit cu drag „Pinochio de Băicoi” – e copilul model al acestei Grădinițe de Cadre. Protejat, împins în față, plantat strategic și cosmetizat mediatic, s-a cocoțat de la Logistică la comanda Poliției Orașului Băicoi, bifând pe drum toate ingredientele clasicului traseu de „șef de carton”:
- Achiziții discutabile la Logistică, de s-a lăsat cu dosar pe la DNA.
- Metode de tip „Portocală”: presiuni pentru denunțuri, dosare „la comandă”, hărnicie selectivă în funcție de cine e „clientul”.
- Amestec suspect între uniformă și campanii electorale, că doar nu poți să aperi legea fără să știi cui îi cânți imnul înainte de vot.
Un CV perfect adaptat la vremurile noi ale IPJ Prahova.
Miracol administrativ: boala cronică „pensie fulger”
Când însă dezvăluirile au început să curgă, iar întrebările incomode au început să bată la ușă, Pinochio de Băicoi nu s-a gândit să își apere onoarea, ci… să își apere vechimea.
Exact ca predecesorul său, Zăbavă Mihai Sebastian, a descoperit brusc că cea mai bună soluție pentru toate problemele – disciplinare, morale și penale – se numește „pensie anticipată, urgent, cu prioritate zero”.
Astfel, ajutat și sprijinit cu grijă din interiorul MAI, plutonierul devenit șef de oraș își va atârna uniforma în cui începând cu data de 05.09.2026, adică peste trei zile. Nici n-ai timp să zici „sesizare disciplinară” că deja iese decizia de pensionare.
Cinci dosare, un șnur și… „La revedere!”
Detaliul delicios? Stoican nu pleacă din funcție ca un om care și-a încheiat onorabil cariera, ci ca un client premium al comisiilor de disciplină.
„Săracu’” Pinochio de Băicoi era cercetat în nu mai puțin de cinci dosare disciplinare la nivelul IPJ Prahova. Cinci. Nu unu, nu două. Cinci.
Și ce face Sistemul în fața unui astfel de record? Îi pune la dispoziție ieșirea de urgență spre pensie, ca nu cumva să rămână fără „drepturi câștigate” și alte delicatese bugetare. Iar colegii care îl cercetau rămân brusc… fără obiectul muncii.
Cum să nu plângi de mila lor? Au muncit să adune probe, să audieze, să pună cap la cap, iar când să ajungă la concluzii – „Pac!” – obiectul cercetării se evaporă în neantul pensionarilor de lux.
Manualul nescris al IPJ Prahova: cum fugi de răspundere
Ceea ce vedem la Stoican nu e un accident, e metodă:
- Te cocoloșește Sistemul, te urcă în funcții mai repede decât îți crește nasul de Pinochio.
- Faci combinații, îți faci „rețea”, calci pe capete, înveți că legea e elastică.
- Când încep să apară dezvăluiri, sesizări, dosare disciplinare – nu demonstrezi că ești curat, nu ceri să fii judecat până la capăt.
- Îți descoperi brusc chemarea spre pensie, iar șefii din umbră îți pregătesc, cu pioșenie, toate documentele.
Așa se scrie, zi de zi, „tratatul” de impunitate al Grădiniței de Cadre.
Final de episod: Pinochio pleacă, sistemul rămâne
Pinochio de Băicoi va ieși pe 05.09.2026 din sistem cu o pensie liniștită, în timp ce cinci dosare disciplinare riscă să se transforme în simple bibliorafturi prăfuite. Va deveni, pe hârtie, încă un pensionar „onorabil”, trecut în dreptul căruia vor rămâne, eventual, doar „mulțumiri pentru activitatea depusă”.
În realitate, episodul 55 nu este doar despre Bogdan Stoican. Este despre un IPJ Prahova care a perfecționat arta spălării păcatelor cu ajutorul pensiei speciale. Despre un sistem în care cei incomozi sunt tocați mărunt, iar „băieții deștepți” ies la pensie cu onoruri, nu cu cătușe.
Pinochio își taie singur nasul la ieșirea din scenă, dar sforile cu care a fost manevrat rămân bine întinse. Iar cât timp „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” va funcționa după aceleași reguli, episodul 55 nu va fi nici ultimul, nici cel mai spectaculos. E doar încă o dovadă că, la IPJ Prahova, cine minte frumos, iese la pensie și mai frumos.
Pensia nu prescrie păcatele: surprizele penale care așteaptă ‘Grădinița de cadre’ din IPJ Prahova
…și, ca să fie treaba completă, mai trebuie spus ceva, dragilor din „Grădinița de cadre”:
Ce nu știu (încă) mulți dintre „strategii” pensionărilor urgente și ai concediilor medicale miracol este impactul real al serialului „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. Pe tăcute, la nivelul parchetelor centrale s-au deschis mult mai multe dosare penale decât își imaginează ei. Fiecare episod, fiecare detaliu, fiecare nume și fiecare „combinație” descrisă nu a rămas doar literatură de pamflet – a fost și material de lucru pentru procurori.
Vor fi unii pentru care momentul adevărului va veni nu la festivitatea de pensionare, ci la ușa apartamentului, dis-de-dimineață, când „pensionarea salvatoare” nu va mai însemna nimic în fața unei citații sau a unei percheziții. Surpriza va fi foarte urâtă pentru toți cei care cred că pot spăla ani de abuz, cămătărie instituționalizată, trafic de influență și umilirea subordonaților doar cu o semnătură pe cererea de ieșire la pensie sau cu o fugă strategică pe boală.
Mesajul e simplu: jocul nu se închide odată cu fluturarea deciziei de pensionare. Din contră, pentru mulți, abia atunci începe. Cine a trăit bine din minciună, combinații și protecție de clan s-ar putea să afle, mai devreme decât crede, că există și o notă de plată – una penală. Și atunci, la IPJ Prahova, vom vedea cine a știut doar să mintă frumos și cine poate, în sfârșit, să răspundă pe bune pentru ce a făcut. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
„La TCE domnește Nae. Restul doar ridică mâna.”
AGA A VOTAT: SALVĂM 8 CONTROLORI, EXECUTĂM 40 DE ANI DE MUNCĂ
La TCE Ploiești nu s-a făcut reformă. S-a făcut chirurgie fără anestezie, în stil feudal.
Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat noua organigramă a societății – celebra „organigramă cu chiloți”, botezată astfel de salariati. Cu mici cosmetizări emoționale, să dea bine la public – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.:
- nu se mai concediază 8 controlori de legitimații;
- nu se mai reduc 3 posturi vacante de controlori de legitimații.
Atât. Restul „scheletului” rămâne întreg:
epurare, frică, clan, loialitate de gașcă.
Hotărârea AGA nr. 9 este deja publicată pe site-ul TCE Ploiești. Dar, ca într-un spectacol cu perdeaua trasă, organigrama propriu-zisă este ținută la secret. Publicată e doar hârtia cu ștampila, nu și harta reală a execuțiilor.
ORGANIGRAMA SECRETĂ: „TRANSPARENȚĂ” LA PLIC
Hotărârea AGA spune frumos ce NU se mai desființează:
- un post vacant,
- 8 posturi de controlori.
Dar ce se taie, ce servicii dispar, ce funcții sunt strivite – nu aflăm de nicăieri. Organigrama:
- nu este publicată;
- este „înaintată” către Consiliul Local Ploiești pentru aprobare;
- circulă doar sub formă de zvonuri, frânturi și liste „în secret”.
Exact ca Raportul nr. 1729 din 2025 – raportul de control despre modul în care TCE își respectă (sau nu) contractul de delegare a gestiunii serviciului de transport public local:
- el există;
- a fost transmis Consiliului de Administrație în 8 noiembrie 2025;
- CA a emis o decizie abia în august 2026;
- dar pentru salariați și public, raportul e la fel de accesibil ca seiful unui clan: știe doar cine trebuie.
„Transparență”, model TCE: vezi doar ce nu doare. Restul e la sertar, lângă combinațiile „de familie”.
CONCEDIAȚI CU 2 ANI ÎNAINTE DE PENSIE: SINGURA VINĂ – VECHIMEA
În timp ce AGA plânge de mila celor 8 controlori „salvați”, în spatele ușilor închise se scrie o altă listă: „lista rușinii cu vechime, fără vârstă”.
Profilul „victimelor colaterale” ale redresării TCE:
- 40 de ani vechime;
- vârsta de 58–59 de ani;
- 2–3 ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare;
- salariu net: aproximativ 3000 de lei.
Acești oameni sunt chemați pe rând, „în secret”, și anunțați că sunt „în plus”. Nu pentru lipsă de performanță. Nu pentru abateri. Nu pentru fraude.
Singura vină:
- au vechime;
- nu sunt „fini și afini”;
- nu fac parte din organigrama de clan.
În loc să fie respectați la final de carieră, sunt azvârliți afară pentru „reducerea cheltuielilor”. Două întrebări strigă în gol:
- Unde să se ducă, la 58–59 de ani, când mai au 2–3 ani până la pensie?
- Ce economie reală face TCE trimițând acasă oameni de 3000 de lei, în timp ce pierderile din combinații rămân neatinsese?
FRICA SE PLIMBĂ CU AUTOBUZUL: „PESTE 2 LUNI URMEAZĂ CONCEDIERILE ADEVĂRATE”
În hale, în birouri, în stații, un zvon a devenit politică de personal:
„Peste 2 luni urmează concedierile adevărate.”
Ce se întâmplă acum pare doar primul val. Un avertisment. O lecție. Cine deschide gura, cine pune întrebări, cine îndrăznește să trimită documente presei, încalcă regula de aur a TCE:
- „TCE înseamnă Nae. Restul înseamnă frică.”
Salariații știu deja:
- organigrama nu e doar un desen;
- este un instrument de control;
- fiecare zvon despre „lista următoare” este o lovitură psihologică.
Se instaurează teroarea prin „șoapte oficiale”:
„Ești pe listă cu vechimea… ești în plus… nu te mai iubește organigrama.”
RAPORTUL 1729 – MANUALUL PIERDERILOR, ASCUNS ÎN BECI
În loc să concedieze salariați cu salarii modeste, TCE ar fi trebuit să înceapă de la sursa reală a pierderilor. Raportul nr. 1729 (2025) – întocmit în urma controlului asupra modului de ducere la îndeplinire a obligațiilor din contractul de delegare – este, după cum reiese din informațiile publicate de Incisiv de Prahova, o hartă a dezastrului:
- recepții discutabile;
- achiziții cu probleme;
- management deficitar;
- relații de rudenie și protecție în structurile de conducere.
Și totuși:
- raportul e ținut la distanță de salariați și de ochiul public;
- CA a reacționat târziu și formal;
- AGA aprobă organigrama fără să pară deranjată de concluziile acelui raport.
În interiorul TCE circulă o frază amară:
„Dacă s-ar recupera banii din Raportul 1729, TCE ar fi pe profit.”
Dar e mai simplu să tai din salariile mici decât din comisioanele mari.
AUDIT DE 300.000 DE LEI – ZERO CONTROL, DOAR CONTROLUL CLANULUI
Ani la rând, Consiliul Local Ploiești a fost informat că TCE are nevoie de audit. Inclusiv un consilier local, Sârbu Gheorghe, a cerut negru pe alb verificarea societății:
- Consiliul Local a alocat 300.000 de lei pentru audit;
- auditul nu s-a mai făcut niciodată;
- în loc de audit real, a fost făcut un control intern, materializat în Raportul 1729.
Concluzia e simplă și dură:
- pentru audit extern, profesionist, nu a existat voință;
- pentru organigramă de epurare, a existat voință maximă, până la ultimul vot în AGA.
Banii pentru audit au rămas în aer, salariații cu 40 de ani vechime au rămas fără aer.
JURIDICUL – INAMICUL PUBLIC NR. 1
Din Hotărârea AGA nr. 9 nu reiese nimic clar despre:
- Serviciul Juridic;
- funcția de Șef Serviciu Juridic;
- rolul celor care trebuie să asigure legalitatea actelor.
În schimb, zvonurile din interior – transmise și către presă – spun altceva:
- Serviciul Juridic ar urma să fie desființat;
- funcția de Șef Serviciu Juridic ar putea dispărea.
Într-o societate publică, plătită din bani publici, juridicul ar trebui să fie „poliția internă” a legalității:
- verifică legalitatea contractelor;
- semnalează nereguli;
- poate bloca abuzurile;
- poate spune „NU” la combinațiile care îngroapă bugetul.
Dar într-o societate capturată de un „clan” – așa cum reiese din dezvăluirile repetate ale Incisiv de Prahova – juridicul devine inacceptabil. Nu poți ridica un castel de contracte dubioase pe un teren unde încă mai există lege.
Așa că întrebarea se pune simplu:
„Juridicul înseamnă lege. De ce tocmai el trebuie să plece, în numele redresării?”
FLOTA INVECHITĂ, MECANICI DISPĂRUȚI – REDRESARE SAU SABOTAJ?
În timp ce organigrama se ocupă de „vechimea incomodă”, realitatea de pe teren arată așa:
- flota este învechită;
- e nevoie disperată de mecanici;
- e nevoie de reparații serioase, nu doar de hârtie și semnături.
În loc să se întrebe:
- „Câți mecanici avem?”
- „Câte autobuze putem ține pe traseu în siguranță?”
- „Ce investiții reale sunt necesare pentru ca ploieștenii să aibă transport decent?”
Organigrama pare preocupată să:
- taie capete incomode;
- păstreze „ai noștri” pe funcții călduțe;
- plimbe pericolul, nu să-l reducă.
Se reduce personal acolo unde ar trebui întărit, se sacrifică oameni care cunosc meseria, se protejează cei care cunosc clanul.
AGA: IONIȚĂ, NEAGU, MĂCHIȚESCU – TATUAJUL POLITIC PE „ORGANIGRAMA RUȘINII”
Nu mai vorbim doar de „Nae și ai lui”. Avem nume clare:
- Florin Ioniță;
- Puiu Neagu;
- Dragoș Măchițescu.
Aceștia sunt oamenii AGA care au aprobat „organigrama cu chiloți”, „organigrama rușinii”, după cum o numesc salariați și presă.
Ploieștenii au votat cu sufletul acești politicieni. Au primit la schimb:
- teroare și frică în TCE;
- concedieri înainte de pensie;
- secretomanie în loc de transparență;
- protecția clanului în loc de protecția salariaților.
De acum, nimeni nu mai poate invoca:
- „n-am știut de Raportul 1729”;
- „nu mi s-a explicat ce face organigrama”;
- „am crezut că e pentru redresare”.
Rapoartele există. Zvonurile există. Articolele există. Salariații strigă. AGA a ridicat mâna.
CONSILIUL LOCAL – ULTIMA BARICADĂ SAU ULTIMUL COMPLICE?
Organigrama aprobată de AGA este trimisă la Consiliul Local Ploiești. Acolo, consilierii locali vor avea de făcut o alegere clară:
- fie devin ultima baricadă și resping organigrama;
- fie devin ultimul complice și o aprobă cu ochii închiși.
Înainte de vot, consilierilor li se cere un singur gest de minimă decență:
Citiți Raportul nr. 1729.
Nu notele de subsol, nu comunicatul de PR, nu rezumatul „fardat” al CA. Raportul integral. Acela întocmit în 2025, care explică:
- cum s-au făcut pierderile;
- de ce TCE nu e pe profit;
- ce nereguli au fost găsite;
- cine trebuia tras la răspundere.
Consiliul Local Ploiești a alocat cândva 300.000 lei pentru un audit care nu s-a mai făcut. Acum are pe masă:
- un raport de control ignorat;
- o organigramă secretă;
- salariați la 58–59 de ani, concediați „pentru economie”.
Dacă, în aceste condiții, votează „DA” la „organigrama cu chiloți”, își asumă oficial:
- aprobarea epurării;
- acoperirea clanului;
- transformarea TCE-ului în „gaura neagră a Ploieștiului”, cu gir politic complet.
APEL CĂTRE CONSILIUL LOCAL PLOIEȘTI: CITIȚI ÎNAINTE SĂ RIDICAȚI MÂNA
Domnilor consilieri locali,
- știați de Raportul nr. 1729?
- ați citit vreodată conținutul lui integral?
- știți de ce nu a mai fost făcut auditul pentru care s-au alocat 300.000 lei?
- știți câte posturi reale, din producție, din ateliere, din mentenanță dispar prin noua organigramă?
- știți că în paralel cu „organigrama de economie” există oameni din Raportul 1729 care rămân bine-mersi pe funcții?
Înainte să apăsați butonul de vot sau să ridicați mâna:
- cereți organigrama integrală;
- cereți Raportul nr. 1729;
- cereți situația completă a celor vizați de concediere (vârstă, vechime, salariu);
- cereți să vedeți dacă Serviciul Juridic este menținut sau executat.
Nu e doar un vot tehnic. Este un vot despre:
- cine pleacă la 59 de ani cu 3000 lei;
- cine rămâne în ciuda rapoartelor;
- cine plătește cu viața și sănătatea sa pierderile făcute „sus”.

EPILOG: TCE – ÎNTRE „NAE CONDUCE” ȘI „CITIȚI RAPORTUL 1729”
Astăzi, la TCE, se aud două fraze:
- „TCE înseamnă Nae.” – șoapta fricii.
- „Citiți Raportul 1729.” – strigătul disperat al celor care mai cred în lege.
Între ele, salariații cu 40 de ani de muncă își numără zilele până la „lista adevărată de concedieri”. Iar ploieștenii își așteaptă autobuzul condus de un șofer obosit, într-o mașină veche, întreținută de prea puțini mecanici, într-o societate în care juridicul este suspect, iar raportul de control e secret.
Mai departe, nu mai e doar despre Nae și clanul lui.
Este despre:
- AGA: Florin Ioniță, Puiu Neagu, Dragoș Măchițescu;
- Consiliul Local Ploiești – care va spune, prin vot, dacă TCE mai aparține orașului sau doar organigramei cu chiloți. (Cristina T.).
Anchete
Trei procuroare, printre magistrații pentru care CSM a aprobat propunerile de pensionare
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, la 1 septembrie 2026, înaintarea către președintele României a propunerilor privind eliberarea din funcție prin pensionare a trei magistrați.
Printre aceștia se află Getty-Gabriela Popescu, fostă procuroare DNA, care în urmă cu mai mulți ani intenționase să acceadă în magistratura judecătorească.
Propuneri aprobate pentru trei procurori
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, Secția pentru procurori a CSM a analizat și aprobat propunerile privind pensionarea procurorului Gheorghe Berce, de la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea, precum și ale procurorilor Getty-Gabriela Popescu, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, și Nadia-Adriana Albu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.
În cazul lui Gheorghe Berce, hotărârea a fost adoptată cu patru voturi „Da” și un vot „Nul”. Pentru Getty-Gabriela Popescu și Nadia-Adriana Albu, propunerile au fost aprobate în unanimitate.
Decizia finală privind eliberarea din funcție prin pensionare urmează să fie luată de președintele României.
Getty-Gabriela Popescu a activat aproape două decenii în DNA
Numele lui Getty-Gabriela Popescu a atras atenția în contextul parcursului său profesional. Potrivit sursei citate, aceasta a activat în cadrul DNA Galați în perioada 2006–2024, înainte de a-și continua activitatea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați.
În anul 2015, procuroarea și-a exprimat intenția de a deveni judecătoare la Curtea de Apel Galați. Ulterior, aceasta a renunțat la demers, iar Secția pentru judecători a CSM a luat act de retragerea opțiunii prin Hotărârea nr. 853 din 20 octombrie 2015.
Nadia-Adriana Albu ar urma să iasă la pensie din 15 septembrie
În ceea ce o privește pe Nadia-Adriana Albu, CSM a aprobat propunerea de eliberare din funcție prin pensionare începând cu data de 15 septembrie 2026. Magistratul este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași și deține grad profesional corespunzător celui de la parchetul de pe lângă curtea de apel.
Hotărârile Secției pentru procurori au fost adoptate în cadrul ședinței desfășurate marți, 1 septembrie 2026. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 15 oreIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 15 oreTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 5 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 3 zileCÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
-
Exclusivacum 2 zileConcursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’




