INS a comunicat datele de care Florin Cîțu crede că avea nevoie pentru a plăsmui o nouă legendă a performanței fantastice a administrării economiei în 2020. În comunicatul ,,semnal”, care va fi revizuit la un moment în care nimeni nu va mai putea nega decalajele României față de economia UE, care se vor mări, INS ne spune și încep cu disclaimer-ul:

,,Estimările semnal sunt afectate de criza pandemică și de instituirea stării de urgență și a stării de alertă (…) Aceste estimări s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea datelor au fost utilizate surse alternative. (…) Datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri. (…) Revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”.

La ce vă trimite cu gândul ideea de ,,surse alternative” fără ca acestea să fie nominalizate? Pe mine mă trimite cu gândul la ,,Când primim o informare de la SRI, o citim, și ne considerăm informați”. Unii aveau nevoie ca economia în 2020 să fie raportată cu o cădere sub 4% și nu mai apropiată de 5% cât estimez că a fost în mod real căderea economiei în 2020. Desigur exista posibilitatea și ca sursele alternative să se numească simplu: wishful thinking.

De-a lungul timpului, statisticile din România au dat-o în bară rău. În anul 2012 am demonstrat umflarea de către Statistică a PIB-ului pentru anul 2011, cu 20 de miliarde de lei. În 2013, premierul de atunci constata ,,greșeala” de plus 20 de miliarde de lei și demitea conducerea INS.

Am semnalat în multe rânduri cum, într-o măsură mai mare sau mai mică, când cineva strigă SARI, datele comunicate de INS răspund prompt: ,,Cât de sus?”. Cel mai recent am semnalat asta chiar în 15 mai 2020:

Despre cum falsifică autoritățile statisticile ca să le iasă creștere economică de 0,3 pe vremea pandemiei.

Datele din aprilie 2020 veneau să se plieze pe comanda publică a ministrului de finanțe și anume ca economia să nu scadă în primul trimestrul din 2020. Iar statistica s-a conformat: a anunțat o creștere de +0,3% în primul trimestru, în luna mai. Atunci, ca să scoată creșterea economică de +0,3% din trimestrul I față de trimestrul IV, INS recalcula în jos baza de raportare, respectiv trimestrul IV 2019, care nu mai creștea cu 1,5% în față de trimestrul II, ci doar cu 1,2%, diferența de 0,3% fiind șutată de INS în trimestrul I 2020. Ca să iasă cum spunea Cîțu.

Și ca să iasă cum trebuie, într-adevăr pentru trimestrul I, INS a băgat în ele, absolut fantastic, umfând cu 18% comerțul cu ridicata în martie 2020, față de februarie 2020. Ca să iasă această cifră necredibilă, au raportat, din surse alternative, o creștere cu 41,2% în trimestrul I 2020 față de trimestrul I 2019 a comerțului cu produse agricole și berbecuți, jumătate din această creștere fiind doar în luna martie 2020 față de februarie 2020, într-o singură lună înregistrându-se o creștere de 21%. Absolut fantastic!

Ulterior, INS și-a pus cenușă în cap. În comunicatul din 13 noiembrie 2020, revuizeiște creșterea economică de la 0,3% în trimestrul Ia ZERO.

comunicat – 13 nov 2020-pib_tr3r2020

Iar astăzi, 16 februarie 2021, INS se răzgândește din nou în privința creșterii economice din trimestrul I 2020: nu mai este zero, ci devine 0,2%. Fără această răzgândeală din surse alternative (incluzând și răzgândeala pe trimestrul III 2020), căderea economică din 2020 ar fi fost de peste 4%.

Paradoxal, deși baza se modifică (trimestrul I), evoluția din trimestrul III nu este afectată (economia a scăzut atât la raportările din noiembrie cât și la cele din februarie tot cu 12,2% în trimestrul II. Cum naiba, dacă s-a modificat baza? Pe surse alternative.

Tot pe surse alternative, INS mai găsește încă 0,5 puncte de creștere în trimestrul III (majorând evoluția economiei de după lockdown, în trimestrul III, de la 5,6% cât raportase în noiembrie, la 6,1%. E drept că asta le afectează evoluția din trimestrul IV (care arată o dinamică inferioară de creștere în trimestrul IV față de trimestrul III). Dar, la următoarea revizuire, tot pe surse alternative, o vor rezolva și pe asta.

Cam așa a obținut Guvernul României o performanță ,,fantastică” în anul 2020, de -3,9%. Ceea ce consemnează o diferență de la +4,7% în 2019 la -3,9% în 2020. Adică o diferență în dinamica PIB de 8,6 puncte procentuale.

În baza legendelor INS pe ,,surse alternative”, Florin bagă în ele, confruntat cu cea mai proastă gestionare a crizei economice din Uniunea Europeană după politicile #nimicpentrupopulatie, vine și mai adaugă o sumă de neadevăruri:

Singurele chestii ,,spulberate” de performanța ,,fantastică” sunt chiar predicțiile lui Florin:

• în 8 martie 2020, ne asigura că ,,economia României nu va avea de suferit chiar dacă economia globală S-AR PUTEA să intre în recesiune”. Găsiți declarația aici.
• În aprilie 2020, făcea o rectificare bugetară prin care susținea că PIB-ul României va crește în anul 2020 față de 2019, cu 20 de miliarde de lei, falisificând estimarea de PIB astfel încât să ordonanțeze cheltuieli dubioase pe baza unor venituri incerte. Găsiți analiza aici.
• Tot în aprilie 2020, spunea că economia României se va contracta în 2020 doar cu 1,9%, PIB-ul urmând să fie mai mare în 2020 față de 2019. Capacitatea ZERO de prognoză a fost confirmată de fiecare rectificare bugetară.

• În aprilie 2020, FMI spunea că economia României se va contracta cu -5%, iar realitatea demonstrează că FMI a fost mult mai realist în estimarea evoluției economiei față de Florin (care atunci făcea bugetul cu o cădere de doar -1,9%), Acum Florin vine și spune că ,,spulberă estimările apocaliptice”, în condițiile în care estimarea din aprilie 2020 a FMI a fost foarte aproape de realitate și nimic apocalipitic. Vedeți estimarea FMI într-o analiză din aprilie 2020, aici:

Singurele 6 lucruri care nu pot fi contestate referitor la economia României în 2020 (deși e posibil ca INS să găsească noi sau vechi ,,surse alternative” pentru asta, sunt următoarele:

• Economia României s-a prăbușit în trimestrul II al anului 2020 peste media Uniunii Europene: -12,2% în România față de -11,4% medie de scădere în economia Uniunii;
• ,,Revenirea” din trimestrul III din România a fost debilă, fiind sub jumătate din revenirea din economia Uniunii: 6,1% în România versus 12,4 medi Uniunii.
• Nu este vorba despre nicio revenire în ,,V” a economiei Românești, ci de incapacitarea din cauza politicii #nimicpentru populație, a revenirii economiei în trimestrul III. Practic, România a ratat startul revenirii la activitate economică, nici după trimestrul IV nerecuperând integral căderea din trimestrul II. Deci, nici vorbă despre revenire în V.
• România a alocat cel mai mic pachet de stimul pentru economie și populație din regiune.

• Romania este singura țară din regiune a cărei datorie publică continuă să crească până în 2023, spre deosebire de alte state, și care se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.

• Și, desigur, pe surse alternative, economia României a scăzut ,,doar” cu -3,9% în 2020, ceea ce realmente reprezintă o ,,performanță” fantastică: care nu există în realitate, plăsmuită, ireală, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani. (Crsitina T.).