Scena politică ploieșteană este din nou animată de o dispută acerbă privind funcția de viceprimar, unde Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își revendică „dreptul” la poziție. Replici tăioase vin din partea Mișcării Noi, Ploieștenii, care denunță pretențiile AUR ca fiind „incorecte și profund lipsite de respect față de votul ploieștenilor”, amintind, totodată, de un mandat anterior controversat al unui viceprimar susținut de AUR.

Controversa „dreptului” la viceprimar: AUR contestă votul ploieștenilor

Într-o recentă conferință de presă, reprezentanții AUR au afirmat public că Mișcarea Noi, Ploieștenii „nu ar avea dreptul să pretindă funcția de viceprimar”, mergând chiar mai departe prin a sugera că „nici scorul primarului Mihai Polițeanu nu ar permite acest lucru”. Aceste declarații au stârnit reacții imediate, fiind percepute drept o tentativă de a submina legitimitatea democratică a contracandidaților.

Realitatea urnelor: Mișcarea Noi, Ploieștenii revendică superioritatea electorală

Mișcarea Noi, Ploieștenii nu a întârziat să contraatace, subliniind că afirmațiile AUR ignoră rezultatele concrete ale scrutinului din 2024. Conform reprezentanților Mișcării, „realitatea votului din 2024 este următoarea: Mișcarea Noi, Ploieștenii a obținut mai multe voturi decât AUR.” Aceștia pun în contrast performanța lor, ca un proiect local apărut cu doar patru luni înainte de alegeri, lipsit de finanțare guvernamentală și de resursele partidelor mari, cu scorul AUR, „în ciuda tuturor acestor diferențe de forță”. Referința la „domnul Axinia” care „știe acest lucru, dar alege să îl ignore” sugerează o cunoaștere internă a cifrelor reale.

Eșecul trecut: Viceprimarul AUR care „a compromis total instituția”

Un argument forte adus de Mișcarea Noi, Ploieștenii vizează istoricul recent al AUR în administrația locală. Aceștia acuză partidul că, „în urmă cu câteva luni, a împins în funcție un viceprimar care a compromis total instituția.” Mandatul respectiv este descris printr-o serie de acuzații grave: „comportament ilegal și abuziv, scandaluri publice, zero soluții, un lung șir de acțiuni împotriva intereselor ploieștenilor și blocaje pentru proiectele benefice pentru oraș.” În lumina acestui „episod rușinos,” pretenția actuală a AUR de a „mai băga o încă o fisă” este calificată drept o sfidare a bunului-simț.

O soluție responsabilă: Mihai Tonsciuc, propunerea Mișcării

În contrast cu acuzațiile aduse, Mișcarea Noi, Ploieștenii vine cu o propunere concretă și considerată „responsabilă” pentru funcția de viceprimar: consilierul local Mihai Tonsciuc. Acesta este prezentat ca „unul dintre cei mai activi, competenți și pregătiți membri ai Consiliului Local,” fiind totodată „cel mai tânăr și pasionat.” Potrivit Mișcării, Tonsciuc deține „experiență, rezultate și capacitatea de a aduce stabilitate și profesionalism într-o funcție esențială pentru administrarea orașului.”

Apelul final al Mișcării Noi, Ploieștenii subliniază nevoia de „oameni serioși, nu de jocuri politice,” și de „reprezentare reală, nu de ‘înțelegeri’ pentru funcții.” Aceștia reiterează angajamentul de a „continua să lupte pentru profesionalism în administrație” și pentru un „nou Ploiești, unul modern și funcțional.”

Președintele francez Emmanuel Macron a dezvăluit o creștere masivă a investițiilor militare în spațiu, cu un plus de 4,2 miliarde de euro (aproximativ 4,9 miliarde de dolari) alocat pentru perioada 2026-2030. Anunțul, făcut în timpul unei ceremonii la Toulouse ce a marcat atingerea capacității operaționale a Comandamentului Spațial francez, subliniază o schimbare dramatică de paradigmă: spațiul nu mai este un sanctuar, ci un nou câmp de luptă esențial pentru securitatea națională și europeană.

Spațiul, noul front: De ce Franța investește masiv

„Trebuie să luptăm pentru a păstra acest bun prețios; într-adevăr, spațiul nu mai este un sanctuar, a devenit un câmp de luptă”, a declarat Macron (sursa: Președinția Franceză). Afirmația sa tranșantă continuă: „Războiul de astăzi se desfășoară deja în spațiu, iar războiul de mâine va începe în spațiu. Să fim pregătiți. Aceasta va fi o condiție pentru succesul operațiunilor militare pe uscat, în aer și pe mare.”

Această viziune strategică poziționează spațiul ca o dimensiune critică a securității, justificând investițiile substanțiale necesare pentru a proteja interesele Franței și ale Europei în fața amenințărilor emergente.

„Războiul stelelor” francez: Tehnologii de vârf pentru securitate spațială

Noile fonduri vor susține, printre altele, lansarea în 2027 a sateliților anti-spațiu, un proiect planificat de mult timp de Ministerul Apărării. Macron a detaliat planurile: „Pe lângă ceea ce era deja planificat pentru apărarea activă, vom desfășura primii noștri sateliți de patrulare… începând cu 2027, pentru a monitoriza, inspecta și, dacă este necesar, a contracara amenințările pe orbită. Aceștia vor fi completați de primele noastre capacități de acțiune bazate pe lasere și bruiaj.”

Începând cu 2024, armata franceză dezvoltă deja doi microsateliți manevrabili, în cadrul programului TOUTATIS (Testarea în Orbită a Tehnicilor de Acțiune împotriva Tentativelor de Interferență Spațială), capabili să identifice și să intervină împotriva sateliților ostili pe orbita joasă a Pământului. Aceste eforturi sunt complementare proiectului YODA (Ochi pe Orbită pentru un Demonstrator Agil), un nanosatelit experimental de „patrulare” în orbita geosinchronă, inițiat în 2019, și proiectului FLAMHE, axat pe dezvoltarea de lasere la bord pentru a orbi sateliții amenințători. Toate aceste inițiative se încadrează sub umbrela programului ARES (Acțiune și Reziliență Spațială) al Ministerului Apărării.

Alianțe strategice: Cu Germania pe axa apărării spațiale

Investițiile vor sprijini și „accelerarea dezvoltării capacităților noastre de avertizare timpurie, în cooperare cu Germania”, a precizat președintele francez. În octombrie, cele două țări au anunțat inițiativa JEWEL (Joint Early Warning for European Lookout), dedicată dezvoltării, detectării și urmăririi rachetelor, concepută pentru a contribui la efortul NATO de Apărare Aeriană și Antirachetă Integrată. La rândul său, Germania a promis în septembrie să investească 41 de miliarde de dolari în sisteme spațiale militare în următorii cinci ani.

Pe lângă capabilitățile orbitale, Macron a menționat și susținerea radarului de supraveghere spațială terestru AURORE al armatei franceze. Firma franceză de apărare Thales (care urmează să creeze o entitate comună axată pe spațiu cu Airbus și Leonardo) a anunțat pe 25 octombrie un contract cu Agenția Franceză de Achiziții pentru Apărare pentru a dezvolta un nou radar UHF destinat monitorizării orbitei joase a Pământului. AURORE este preconizat a fi „cel mai mare radar de supraveghere desfășurat în Europa” (sursa: Thales).

Viziunea Macron: Cei cinci stâlpi ai strategiei spațiale franceze

Noile fonduri reprezintă un pilon fundamental al noii strategii spațiale naționale a Franței, care definește „Capabilități Strategice și de Apărare” ca al treilea dintre cele cinci axe cheie, a explicat Macron. Celelalte patru sunt:

1. Accesul la spațiu: „A avea acces autonom la spațiu este o responsabilitate colectivă pentru Franța și pentru Europa. A depinde de o mare putere terță sau de orice fel de magnat spațial este exclus,” a declarat Macron, într-o aluzie voalată la preocupările privind fiabilitatea Statelor Unite ca partener de securitate. „Acest lucru înseamnă că trebuie să garantăm menținerea și dezvoltarea bazei noastre de lansare, Centrul Spațial Guyanez, și controlul lansatoarelor noastre, cu Ariane astăzi și lansatoarele noastre viitoare mâine, care sunt principalele pârghii pentru accesul nostru independent.”
2. Industrie și competențe: „Sectorul spațial francez poate fi credibil și chiar suveran doar cu o industrie competitivă. Modelul industrial și comercial trebuie regândit din temelii,” a susținut Macron. „Lupta pentru competențe este, de asemenea, o bătălie decisivă.”
3. Știință și explorare: „Schimbările climatice reprezintă un cadru pentru multe programe întreprinse de CNES [agenția spațială franceză] în colaborare cu alții, mai ales într-o perioadă în care unii se retrag pentru a înțelege originea universului și multe alte elemente cheie,” a punctat președintele. „Prin urmare, continuarea apărării științei și explorării în spațiu este, de asemenea, un element de suveranitate și independență.”
4. Cooperare: Deși a citat o gamă largă de țări partenere pentru programele spațiale franceze, Macron a accentuat necesitatea ca Europa să creeze o prezență regională puternică și unificată în spațiu. „Programul nostru spațial european este fragil. Este atacat de cei care ar dori să-l fragmenteze pentru a ne împiedica să fim mai puternici împreună,” a afirmat el. Aceasta include sprijinirea dezvoltării de „campioni europeni pentru a fi competitivi pe piața globală” și aplicarea unei politici de „preferință europeană” în atribuirea contractelor guvernamentale legate de spațiu, argumentând că ar fi „naiv” să credem că China și America nu fac același lucru. „Această preferință europeană nu este un cuvânt murdar și nu este protecționism,” a concluzionat Macron.

Aceste măsuri strategice și investițiile masive subliniază determinarea Franței de a-și asigura autonomia și de a-și consolida poziția ca putere spațială majoră, într-un mediu geostrategic din ce în ce mai competitiv și militarizat.