Actualitate
A început imunizarea cu serul de la Moderna, în România
Un număr de 42.000 de doze de vaccin Moderna vor ajunge vineri la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, anunţă Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.
Transportul va fi asigurat de firma producătoare, dozele de vaccin urmând să fie aduse la Bucureşti pe cale terestră şi depozitate la Centrul Naţional de Stocare. În perioada următoare acestea vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel naţional, precizează sursa citată.
Administrarea de vaccinuri Moderna a început joi dimineaţă, din cele două tranşe sosite până în prezent în România.
Recomandarea pentru vaccinul Moderna este de administrare în două doze, la interval de 28 de zile, pentru persoane cu vârsta de peste 18 ani.
Cele două variante de vaccinuri disponibile în UE sunt foarte asemănătoare. Eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeaşi. Vaccinul BioNTech Pfizer are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are o eficacitate de 94,1%. Ambele vaccinuri utilizează tehnologia ce se bazează pe ARN mesager, mai menţionează CNCAV.
Centrul Naţional de Stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19 din cadrul Institutului „Cantacuzino” este complet autorizat şi avizat de către Autoritatea Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România – autoritatea naţională cu competenţă în domeniul medicamentului de uz uman.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” poate desfăşura, în calitate de distribuitor angro, operaţiuni de deţinere, custodie şi livrare pentru medicamente cărora li se aplică criterii suplimentare de tipul: produse în acord cu art. 806 din Legea 95/2006 republicată: medicamente imunologice, respectiv produse cu distribuţie în „lanţul rece” (care necesită manipulare la temperaturi scăzute), mai arată sursa citată.
Diferențele dintre vaccinurile BioNTech Pfizer și Moderna
Nevoia de a limita efectele pandemiei este foarte mare, iar aprobarea de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a celui de-al doilea vaccin împotriva COVID-19, cel dezvoltat de compania Moderna, reprezintă o șansă în plus pentru a răspunde acestei nevoi.
Cele două variante de vaccin disponibile în Uniunea Europeană sunt foarte asemănătoare. Acest material urmează să răspundă principalelor întrebări despre caracteristicile acestora.
Momentan, cererea pentru vaccinurile împotriva COVID-19 depășește capacitatea de producție. Astfel, în acest moment, opțiunea pentru una din cele două variante se face pe criterii medicale, în funcție de istoricul medical și de disponibilitatea celor două tipuri de vaccin, în centrele de vaccinare.
Pe ce tehnologii sunt dezvoltate cele două vaccinuri?
Ambele vaccinuri utilizează tehnologia ce se bazează pe ARN mesager. Acest tip de vaccin învață corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Anticorpii sunt pregătiți să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecția cu SARS-CoV-2. ARN-ul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informația necesară producerii proteinelor proprii virale, față de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii. Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile și nu influențează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pătrund în nucleu.
Cât de eficiente sunt cele două vaccinuri împotriva COVID-19?
Eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeași. Vaccinul BioNTech Pfizer (Comirnaty) are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%. Pentru niciunul dintre vaccinuri nu se poate spune încă măsura în care previn și infecția asimptomatică cu virusul SARS-CoV-2. Protecția pe termen lung nu poate fi cunoscută cu exactitate până în prezent pentru vreunul dintre vaccinurile aprobate de EMA.
Cine se poate vaccina?
Vârsta:
Vaccinul Comirnaty este aprobat pentru utilizare începând cu vârsta de 16 ani, în timp ce vaccinul Moderna este aprobat de la vârsta de 18 ani.
Sarcina și alăptarea:
Niciunul dintre vaccinuri nu a fost studiat pe loturi care să includă femei însărcinate sau care alăptează, însă studiile preclinice nu arată că ar exista efecte dăunătoare asupra fertilității, sarcinii sau a fătului. Nu este cunoscut dacă vaccinul influențează alăptarea.
Conform EMA, nu sunt raportate riscuri în legătură cu alăptarea.
În ambele situații se recomandă consultarea prealabilă a medicului pentru a fi luate în considerare riscurile și beneficiile individuale.
Câte doze trebuie făcute?
Ambele vaccinuri necesită două administrări – pentru Comirnaty rapelul se administrează la 21 de zile, iar pentru vaccinul Moderna la 28 de zile.
Profilul de siguranță
Reacțiile adverse sunt de regulă ușoare sau moderate, similare pentru ambele vaccinuri. Cele mai frecvente sunt: durere în braț, la locul administrării, oboseală, dureri de cap, frisoane, dureri musculare și articulare, febră, tumefierea ganglionilor limfatici.
Aceste reacții adverse apar ca urmare a stimulării sistemului imun, sunt tranzitorii, trec spontan și apar mai frecvent la tineri și după cea de-a doua doză.
Cum se distribuie?
Ambele vaccinuri necesită lanțuri de frig (condiții de temperatură care trebuie respectate în timpul stocării și distribuției). Vaccinul Moderna se recomandă a fi stocat la -20°C, în timp ce Comirnaty trebuie stocat la -80°C. După decongelare, Comirnaty este stabil 5 zile la 2-8°C, în timp ce vaccinul dezvoltat de Moderna este stabil timp de 30 de zile la 2-8°C.
Fiecare flacon de Comirnaty conține 5 doze de vaccin, în timp ce fiecare flacon de vaccin Moderna conține 10 doze. Vaccinul Comirnaty necesită diluție prealabilă cu ser fiziologic înainte de a fi administrat, în timp ce vaccinul Moderna este gata pentru utilizare.
În concluzie, din punct de vedere al siguranței și eficacității cele două vaccinuri sunt similare, diferențele fiind importante mai degrabă pentru organizarea logistică (stocare, transport, administrare etc.).
Actualitate
Investiții strategice: Departamentul Apărării și SBA sprijină afacerile mici în domeniul tehnologiilor critice
Departamentul pentru Apărare și Administrația pentru Afaceri Mici (SBA) au anunțat marți un set inovator de licențe și fonduri de investiții pentru mici afaceri sub Inițiativa Companiilor de Investiții pentru Afaceri Mici în Tehnologii Critice (SBICCT).
Împreună, guvernul intenționează să investească peste 2,8 miliarde de dolari în peste 1.000 de companii din lanțul de aprovizionare cu apărare pentru a le ajuta să își întărească capitalul privat, facilitându-le astfel tranziția de la prototipuri la produse.
Inițiativa SBICCT a fost creată în 2022 și a început să accepte aplicații în toamna anului 2023, având ca scop atragerea și creșterea investițiilor private în 14 domenii tehnologice critice ale Departamentului Apărării (DoD) esențiale pentru securitatea economică și națională, a declarat Jason Rathje, directorul Biroului de Capital Strategic, într-o întâlnire cu presa. Acest program vizează în special extinderea accesului la capital pentru producție și manufactură.
Rathje a explicat că acum două decenii, capitalul de risc investea masiv în hardware, dar această tendință s-a schimbat drastic în urmă cu aproximativ zece ani. Din acest motiv, DoD a inițiat acest program pentru a suplini această lacună. Investițiile în hardware sunt extrem de importante pentru dezvoltarea unor tehnologii precum semiconductoarele, a adăugat el.
“Acum, aceste companii au acces la capital pe care altfel nu l-ar fi avut, deoarece acele fonduri s-au retras din investiții în industrii cu intensitate de capital, iar disponibilitatea capitalului pentru companiile care dezvoltă aceste tehnologii a scăzut. Cu acest program, reenviem balanța în direcția opusă,” a spus Rathje.
“Aceasta ne oferă acum oportunitatea de a readuce capitalul în domeniile tehnologice critice, intensive în hardware, și ne permite, ca departament, să vedem cu adevărat valoarea produselor și tehnologiilor componente esențiale pentru securitatea națională,” a adăugat el.
La începutul lunii iulie, SBA a alocat prima licență pentru Inițiativa SBICCT. Acest program are ca scop utilizarea fondurilor SBA pentru a oferi împrumuturi și garanții de împrumut investitorilor interesați de finanțarea companiilor care dezvoltă tehnologii avansate ce susțin securitatea națională.
La aproximativ trei luni distanță, acum există patru fonduri licențiate și nouă fonduri „aprobat verde.” Acesta din urmă înseamnă că o afacere este invitată să depună o solicitare finală de licență odată ce a strâns capital suficient și a fost „verificată” pentru a strânge capital privat și a face o „primă închidere” (când un fond este lansat după ce angajamentele inițiale ale investitorilor sunt îndeplinite), a explicat Bailey DeVries, administrator asociat și director al Biroului de Inovare și Investiții al SBA.
“Ce face SBA este că ne vom desfășura diligențele necesare asupra fondurilor, iar în parteneriat cu DoD, aceștia vor efectua analiza de securitate și verificarea acestor fonduri. Când suntem la punctul în care ne-am finalizat diligențele necesare și avem suficiență legală, putem aproba fondurile pentru a strânge capital privat,” a spus ea.
Se preconizează că aceste 13 fonduri, despre care departamentul a refuzat să dezvăluie cine sunt, vor “proiecta colectiv” să investească peste 4 miliarde de dolari în “aproape” 1.700 de companii din portofoliu, conform unui comunicat de presă al DoD.
Suma de 4 miliarde de dolari include 2,8 miliarde de dolari, care combină 1,8 miliarde de dolari în capital privat strâns de cele 13 fonduri licențiate și aprobate, împreună cu leverage-ul SBA. Aceste fonduri, împreună cu cele care sunt aproape de a finaliza procesul de diligență, care provin din programele de obligațiuni ale SBA — o metodă prin care micile afaceri accesează capital pe termen lung la rate fixe — ajung la un total de peste 4 miliarde de dolari, a clarificat un oficial al Statelor Unite după întâlnirea cu presa. (Fiecare fond poate accesa până la 175 de milioane de dolari în împrumuturi prin același sistem, conform comunicatului.)
Spre deosebire de Pentagon, SBA poate utiliza “toată credibilitatea și garanția” guvernului federal pentru a garanta împrumuturi pentru firmele inovatoare. Același lucru nu ar fi valabil pentru un efort OSC, dar deoarece acest birou al Pentagonului colaborează cu SBA, este capabil să folosească aceleași garanții legale.
Rathje a subliniat că astfel de parteneriate între SBA și Pentagon permit Statelor Unite să prioritizeze „avantajul său durabil” față de adversari, combinând inovația cu investiția.
“Facem investiții care nu doar contribuie la creșterea acestor tehnologii, ci și stimulează mai mult interes pentru dezvoltarea acestora, având în vedere că acum există capital disponibil. Aceasta este o oportunitate ecologică care ne oferă o creștere a avantajului durabil al Statelor Unite pe termen lung,” a conchis el.
Actualitate
Proiectul Next-Gen OPIR al Forțelor Spațiale avansează cu noi investiții
Constelația de avertizare la rachete Next Generation Overhead Persistent Infrared (Next-Gen OPIR) a Forțelor Spațiale, un program de miliarde de dolari, a făcut un nou pas înainte cu aprobarea Northrop Grumman pentru finalizarea dezvoltării celor două sateliți în orbită polară, fiind alocată suma de aproape 1,8 miliarde de dolari.
Conform modificării aduse contractului inițial din 2020 al companiei, Northrop Grumman va “finaliza efortul prin construirea sateliților, lansarea acestora și trecerea la operațiuni”, a anunțat Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) miercuri. Această modificare aduce valoarea totală cumulativă a contractului la aproape 4,2 miliarde de dolari.
Cei doi sateliți Northrop Grumman, care vor avea orbite foarte eliptice asupra polilor Pământului, sunt așteptați să fie lansați în 2028. Aceștia reprezintă o jumătate din constelația generală Next-Gen OPIR, care include de asemenea doi sateliți ce vor fi staționați în orbită geosynchronous (GEO) și care sunt construiți de Lockheed Martin. Acești sateliți sunt programati să fie lansați la sfârșitul anului 2025, deși există unele îngrijorări că această dată ar putea fi întârziată.
Împreună, sateliții vor înlocui actuala constelație de avertizare la rachete, Space-Based Infrared System (SBIRS). Toate cele șase sateliți SBIRS dedicați în GEO sunt operaționali începând din martie trecut. De asemenea, există doi senzori SBIRS care funcționează ca încărcări utile pe sateliți clasificați în orbite foarte eliptice asupra polilor.
Costul total estimat pentru noii sateliți este de 14 miliarde de dolari, ceea ce face ca Next-Gen OPIR să fie cel mai costisitor program al Forțelor Spațiale.
Efortul include, de asemenea, dezvoltarea unui nou sistem terestru, numit Future Operationally Resilient Ground Evolution (FORGE), care va asigura operațiunile zilnice și comanda și controlul (C2) pentru cei patru sateliți Next-Gen OPIR și, în cele din urmă, pentru toate constelațiile de avertizare la rachete ale serviciului. FORGE, condus de RTX (fost Raytheon), s-a confruntat cu probleme de dezvoltare, iar Biroul de Responsabilitate Guvernamentală a avertizat în iunie trecut că piese esențiale ale sistemului terestru multifacetic nu vor fi gata la timp pentru a oferi C2 pentru primul dintre sateliții Next-Gen OPIR.
În aprilie, SSC a anunțat că un prim pachet software de securitate cibernetică pentru sistemul FORGE a fost pus în funcțiune la Centrul de Conștientizare a Spațiului Persuaziv Infrared de pe Buckley SFB din Colorado.
Actualitate
Primii pași către standardizarea partajării datelor de monitorizare a spațiului în cadrul Operațiunii Olympic Defender
Statele Unite și câțiva dintre cei mai apropiați aliați în cadrul Operațiunii Olympic Defender (OOD) au lansat săptămâna aceasta eforturi „inițiale” pentru a crea noi standarde de partajare a datelor de monitorizare a spațiului — o fundație necesară pentru dezvoltarea unei viziuni comune asupra câmpului de luptă în spațiu, conform Comandamentului Spațial al SUA (SPACECOM).
În această săptămână, Delta 5 a Forței Spațiale și Centrul Operațional Comun pentru Spațiu (CSpOC) au găzduit un grup de lucru pe durata a trei zile, dedicat creării unei Imagine Operaționale Comune (COP) pentru Operațiunea Olympic Defender, care a inclus reprezentanți din cadrul Centrului pentru Operațiuni Spațiale din Australia, Centrului pentru Operațiuni Spațiale din Canada și Centrului Național pentru Operațiuni Spațiale al Regatului Unit, a anunțat SPACECOM într-un comunicat de presă.
Operațiunea Olympic Defender reprezintă planul militar al SUA pentru războiul în spațiu, alături de un grup select de aliați cheie.
„Este esențial ca aliații și partenerii [Olympic Defender] să aibă o înțelegere comună a câmpului de luptă, pentru a asigura că deciziile cu impact asupra misiunii se bazează pe percepții comune cu privire la ceea ce se întâmplă și ceea ce este probabil să se întâmple în Zona de Responsabilitate,” a declarat căpitanul grupului din Royal Australian Air Force, Julien Greening, director adjunct al CSpOC.
Misiunea Delta 5 a Forței Spațiale este de a „pregăti, prezenta și lupta” cu forțele pentru SPACECOM în scopul „comandamentului și controlului operațional”, conform site-ului web al SPACECOM. CSpOC aduce împreună SUA, Australia, Canada, Franța, Germania, Noua Zeelandă și Regatul Unit pentru a colabora în materie de comandament și control spațial. Ambele organizații sunt situate la Vandenberg SFB, California. Din luna iulie, colonelul Justin Sorice îndeplinește funcția de comandant al ambelor structuri.
Începând din luna trecută, aceeași grupare de state face parte și din Operațiunea Olympic Defender.
În cadrul unei întâlniri de anul trecut, aliații Operațiunii Olympic Defender au fost de acord cu necesitatea pentru comandanți de a putea vedea colectiv ce se întâmplă în spațiu în același timp. La întâlnirea de săptămâna aceasta, grupul de lucru a revizuit „riscurile și măsurile de atenuare, a rafinat conceptul de operațiune și a actualizat planul pentru a dezvolta o Imagine Operațională Comună în Spațiu,” conform comunicatului de presă al SPACECOM.
De asemenea, grupul a „revizuit și a contribuit cu cerințe inițiale și a identificat standardele necesare pentru a produce cooperativ o înțelegere comună a situației în mediu spațial,” se mai arată în comunicat.
„Echipa va construi pe baza datelor furnizate de rețeaua de supraveghere spațială a SUA și va utiliza Sistemul Global de Comandă și Control – Comun, ca mijloc inițial de generare și afișare a informațiilor de urmărire spațială integrate cu informații de inteligență și mediu disponibile, pentru a oferi utilizatorului o imagine fuziune a câmpului de luptă,” se adaugă în comunicat.
Atât Regatul Unit, cât și Australia sunt în proces de înființare a două dintre cele trei site-uri planificate pentru Radarul Avansat de Spațiu Adânc al SUA (DARC), destinat urmăririi sateliților și a deșeurilor spațiale periculoase în orbite îndepărtate, cu precizie mai mare. (Al treilea site va fi situat în SUA.) Primul radar din Australia de Vest va deveni operațional în 2026; se preconizează că toate cele trei site-uri vor fi funcționale până în 2030.
-
Exclusivacum 4 zile
Pensia medie în sistemul militar: Sumarul informațiilor de la Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.
-
Exclusivacum 4 zile
Pensionarii militari în pericol: Acuzații de colaborare politică în contextul modificărilor legii pensiilor
-
Exclusivacum 4 zile
Riscuri mari pentru sporul Bayraktar din cauza reputatiei controversate a Directorului ANP
-
Exclusivacum 3 zile
Trădarea lui Mirițescu: O rețea de corupție și politică în interiorul Poliției Române (I)
-
Exclusivacum 2 zile
Degradarea Serviciului Siguranța Deținerii din ANP: lipsă de viziune și incertitudini în management
-
Exclusivacum o zi
Contestație surprinzătoare în sistemul penitenciar: Lupta pentru reputația directorului ANP
-
Ancheteacum 13 ore
Federația Sindicatelor din Administrația Penitenciarelor susține pensiile militare printr-o petiție online
-
Exclusivacum 13 ore
La vremuri noi, oameni noi: Sfârșitul unei ere pentru Ginel Preda?