Connect with us

Featured

De la Wall Street la Wuhan, sau de la Marea Depresie la Criza Covid

Publicat

pe

De la Wall Street la Wuhan, sau de la Marea Depresie la Criza CovidAnaliza economica internationala apreciaza ca recesiunea actuala este de asteptat sa fie mai putin adanca decat Marea Depresie din 1929, dar mai mult decat Marea Recesiune din 2008.
Poate fi mai scurta decat aceste doua crize financiare din cauza naturii temporare si exogene a socului care o cauzeaza. Care sunt elementele care au condus la aceste aprecieri? Ce diferente dar si ce asemanari se pot extrage din analiza fiecaruia dintre aceste momente de criza cunoscute de omenire dupa 1900? Criza bursiera din 1929, care a dus la „Marea Depresiune”, este, fara indoiala, cea mai faimoasa si profunda din istoria moderna.Dupa ani de expansiune economica de dupa primul razboi mondial, clasa de mijloc americana si-a permis sa investeasca in piata de valori, devenind pe sara larga „jucatori la bursa”. Acesta este modul in care mii de investitori se preteaza la jocul de pe Wall Street, iar institutiile financiare fac tot ce pot pentru a le stimula participarea. S-a ajuns in situatia in care societatea era dispusa sa imprumute pana la 90 % din sumele investite de detinatorii de actiuni care aveau de platit doar 10 % ca avans.Valoarea imprumuturilor pentru a investi in piata de valori se dubleaza rapid, si succesul solicita succes, deoarece toata lumea cumpara valori mobiliare ce aduc la nivelul investitorului de talie mijlocie un beneficiu considerat ” succes al modului de viata american”. Consecinta este faptul ca nu exista suficiente surse pentru a finanta economia „reala”, toate fiind directionate exclusiv spre speculatii de pe pietele financiare.Preturile actiunilor au inceput sa stagneze in septembrie 1929, iar mai multi investitori au dat faliment. Unii incep sa-si vanda actiunile masiv pentru a se asigura ca pot rambursa imprumuturile. Dupa aceasta celebra „Joia neagra” din octombrie, deconectarea de la economia reala apare in plina lumina, increderea investitorilor dispare, iar piata de valori va continua sa scada pentru urmatorii trei ani.

Multe esecuri bancare, in urma prabusirii pietei de valori, vor duce la un colaps al intregului sistem financiar american. Multe intreprinderi nu au supravietuit incetinirii economice, iar rata somajului a explodat (mai mult de o treime din forta de munca in 1933). In plus, pentru a compensa consecintele economice ale Primului Razboi Mondial, majoritatea tarilor au imprumutat de la Statele Unite.

Confruntat cu amploarea crizei sale, guvernul SUA a cerut rambursarea acestor datorii, lasand mai multe tari ruinate sau in imposibilitate de plata. Acesta este modul in care prabusirea pietei bursiere din SUA a dus la o recesiune globala.

Criza subprime din 2008 este al doilea moment important de criza al economiei mondiale. Fara a intra in prea multe detalii, este esential sa se explice ce este un „subprime” pentru a intelege aceasta criza. Atunci cand o persoana cumpara o proprietate, de cele mai multe ori apeleaza la un imprumut bancar ipotecar, rambursat lunar printr-o rata plus dobanda. In cazul in care exista un risc major ca acel credit sa nu mai poata fi ramnursat, se intra in situatia de subprime.

In anul 2000, aceste credite ipotecare subprime au devenit neobisnuit de populare. Institutiile de credit ofereau stimulente importante pentru ca gospodariile sa cumpere o casa, iar investitorii considerau ca sectorul imobiliar prezinta un risc redus, avand in vedere garantia oferita de ipoteca proprietatii subiacente in caz de nerambursare. Pentru a intelege ce a declansat colapsul este necesar sa evidentiem si amploarea operatiunii de securizare.

Cea mai simpla definitie a acestei operatiuni este transformarea activelor bancilor (de exemplu, imprumuturile pe care le-au acordat) in titluri de valoare, si anume un „produs bancar” care este cumparat si vandut pe piata. In anul 2000, cererea pentru aceste valori mobiliare pe baza activelor bancare subiacente a crescut atat de mult incat bancile au decis sa imprumute mai mult.

Pentru a face acest lucru, era nevoie de active mai mari, adica sa recurga la imprumuturi mai mari si mai riscante ce deveneau subprime. In 2006, subprime a reprezentat 600 miliarde dolari, sau un sfert din totalul creditelor distribuite in Statele Unite. In acelasi an, neindeplinirea obligatiilor de catre americanii care au subscris la aceste credite subprime s-a inmultit; si chiar si cu asigurare ipotecara, creditorii sunt in imposibilitatea de a vinde aceste proprietati imobiliare a caror valoare a fost umflata de efectul speculativ.

Prin urmare, investitorii nu mai cumpara titluri bancare; si ajung cu datorii riscante pe care nimeni nu le mai vrea. Inca din 2007, pierderi semnificative au inceput sa slabeasca bilanturile bancilor.

In septembrie 2008, Lehman Brothers, una dintre cele mai puternice banci de investitii americane, intra in faliment. In lunile care au urmat, criza sa raspandit in restul lumii ca urmare a faptului ca investitorii si bancile din mai multe tari au cumparat titluri SUA de valoare subprime. Fiecare stat a cheltuit miliarde de dolari pentru a-si salva bancile de la faliment, altfel toti deponentii ar fi fost ruinati.

Criza Covid 2020 este diferita. Ultimele doua crize majore au fost rezultatul lipsei reglementarii financiare, in special in ceea ce priveste acordarea creditelor. In schimb, criza cu care ne confruntam astazi isi are radacinile in pandemia Covid-19, care, prin masuri de izolare si distantiere, ataca in primul rand economia reala. In plus, in timp ce crizele din 1929 si 2008 au demonstrat rolul crucial al Statelor Unite in globalizarea financiara, criza din 2020 confirma rolul esential al Chinei in globalizarea industriala.

Chiar daca nu au aceeasi origine, criza actuala va avea, potrivit multor economisti, consecinte mult mai grave decat criza financiara din 2008. Ceea ce este nou este ca toate sectoarele de activitate sunt afectate in prezent, intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) sunt in prima linie, ne dispunand de numerar pentru a compensa inchiderea brusca a activitatilor lor.

Este posibila o revenire mai rapida din criza covid decat in timpul crizelor din 1929 si 2008? Parerea analizelor citate mai sus este ca actuala criza va fi controlata in mare masura de politici de sanatate menite sa protejeze populatiile, care pot influenta dinamismul atat al cererii, cat si al ofertei. In al doilea rand, aceasta va depinde de starea ramurilor productie materiale dupa criza ca si de dinamica fortei de munca.

In ceea ce priveste ramurile si sectoarele economice, toate tarile s-au angajat atat in politici monetare, cat si fiscale de o amploare istorica fara precedent, pentru a reduce riscul de distrugere a capitalului legat de falimentele intreprinderilor. Desi se preconizeaza ca investitiile vor fi slabite temporar in timpul crizei, redresarea economica ar trebui sa fie facilitata in mare masura de mentinerea in stare de functionare a utilajelor si structurilor ramurilor de productie si servicii (ex: horeca, transport aerian, turism etc.)

In ceea ce priveste forta de munca, reactiile diferitelor tari sunt foarte contrastante si legate de diferitele contexte institutionale. Unele, cum ar fi Statele Unite, parasesc in mare masura mecanismele de piata pentru a trece la concedieri mari si o crestere brusca a inregistrarilor de somaj, expunand lucratorii afectati la riscuri economice, precum si la pierderea capitalului uman, dar facilitand realocarile fortei de munca in momentul redresarii.

Altele, cum ar fi Franta, au desfasurat masuri de protectie puternice, dar costisitoare ca somajul partial, care faciliteaza pastrarea locurilor de munca. Din acest punct de vedere, masurile luate de institutiile multilaterale pentru stabilizarea tarilor in curs de dezvoltare (moratoriu al datoriei, imprumuturi FMI etc.) sau cooperarea dintre tari pentru a limita tensiunile financiare (inclusiv swap-ul intre bancile centrale in dolari) ar putea contribui la reducerea socului de incertitudine care caracterizeaza aceasta criza. Confruntate cu amploarea socului economic si financiar al coronavirusului, guvernele marilor puteri au fost, de asemenea, foarte reactive si nu au facut economie de mijloace.

Donald Trump a lansat un plan de revigorare, in timp ce multe tari importante (Marea Britanie, Franta) au implementat masuri importante. Germania intentioneaza sa aloce 822 miliarde de euro de imprumuturi ce vor fi puse la dispozitia intreprinderilor si angajatilor, cu scopul de a sprijini economia in timpul crizei.

Este posibil si un alt scenariu mai favorabil: cel al unei acceleratii a productivitatii care rezulta dintr-un soc provocat de accelerarea informatizarii si a tehnicilor digitale favorizata de perioada de izolare si de teleworking. Acest lucru se traduce, de exemplu, intr-o dezvoltare masiva a teleworking-ului care ar putea reprezenta, aproximativ 40% din locurilor de munca in Europa si 34% in Statele Unite ale Americii. Aceste forme de munca economisesc timp (in special transportul) dar perturba cererea de bunuri imobiliare comerciale si de office.

Trebuie totusi subliniat ca acestea se intampla intr-o lume in care datoriile nu au fost niciodata mai mari. Un deceniu de rate foarte scazute ale dobanzilor, initiate de marile banci centrale, a incurajat gospodariile, afacerile si statul sa se imprumute masiv. Potrivit Institutului International de Finante, care include aproximativ 450 de banci importante din intreaga lume, valoarea totala a datoriei globale a atins un maxim in al treilea trimestru din 2019, de 253 de trilioane de dolari, de aproape trei ori PIB-ul mondial.

Exista inca multa lipsa de predictibilitate in ceea ce priveste viitorul economiei mondiale. Raportul dintre tendintele negative si cele pozitive nu este inca in pozitia de a ne da garantia iesirii din criza Covid mai repede si mai bine in comparatie cu crizele anterioare.

Mircea Cosea

Exclusiv

IGPR, mașinăria de spălat rufe murdare: Cine mai apără legea când poliția se apără pe ea insăși?

Publicat

pe

De

La IGPR și MAI, o „cloacă” funcțională: Manualul iluziei!

Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul trage semnalul de alarmă, iar ecoul e asurzitor: undeva, în subteranele IGPR și MAI, funcționează o „cloacă bine închegată”, o mașinărie infernală, specializată în obstrucționarea justiției și spălarea rufelor murdare instituționale. Aparent, aceste forțe nevăzute acționează la unison pentru a menține un status quo de nepătruns, transformând transparența într-o glumă proastă și responsabilitatea într-un concept extraterestru.

Botoșani: Fratele, sora și mușamalizarea la cheie!

Luăm exemplul clasic de la IPJ Botoșani: interceptări audio ilegale, iar în rolurile principale, o „familie” cu ramificații. Cică șeful IPJ, Costîn, ar avea un frate la SRI Suceava și o soră la DNA Suceava – o adevărată dinastie a influenței! Și ce face Direcția Control Intern, acest „paznic” al integrității? Primește „sarcina nobilă” de a mușamaliza sesizările SPPC Botoșani. Și, ca prin minune, le-a reușit! Până când Sindicatul Diamantul, cu un denunț penal plimbat prin toate birourile până la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani, a spart tăcerea. Dar, pesemne, „le merge și în continuare, că doar nu Diamantul va instrumenta dosarul penal.”

Mehedinți: Falsurile lui Cârcei, aproape perfecte (până a venit Europol)!

Schema se repetă, cu mici variațiuni, la Mehedinți. Acolo, cu „falsurile” lui Carcei, totul era pregătit pentru o mușamalizare impecabilă. Doar că, exact ca în filmele americane unde un erou neașteptat salvează situația, a intervenit Europol! Fără ei, praful gros al uitării s-ar fi așternut peste ilegalități, iar „dreptatea” ar fi rămas doar o vorbă-n vânt.

Cercetarea disciplinară? Un detaliu ignorat! Sau cum să pregătești polițiștii fără să-i pregătești!

Și dacă credeți că vorbim doar de excepții, stați să vedeți! Emil Pascut dezvăluie culmea batjocurii instituționale: cum ani de zile, „funcționari implicați în procedurile disciplinare și-au bătut joc de obligația” de pregătire a membrilor din consiliile de disciplină. Adică, cei care ar trebui să aplice legea disciplinară habar n-au de ea! Și, desigur, „și-au bătut joc și de obligația de audiere a polițistului cercetat disciplinar.”

Stele la guler pentru incompetență: Minoiu, noua vedeta!

Iar ca tacâmul să fie complet, avem confirmarea că incompetența e nu doar tolerată, ci și premiată! „Nu uitați că, în curând, o să îl vedeți pe Minoiu (desemnatul șef DGMRU) cu o stea în plus, ca premiu al incompetenței din partea lui mami Dorobantu.” Ce mai, o meritocrație inversă, unde eșecul e calea cea mai scurtă către succes!

CIRP: Academia obstrucționismului la IGPR – Modele anti-transparență garantate!

Dar maestrul de ceremonii al acestei șerpării este, conform lui Pascut, CIRP-ul de la IGPR. O armată de „maimuțe” (termenul sindicalistului, n.r.) care stau la pândă, gata să-ți furnizeze „modele obstructioniste de răspuns”, bazându-se pe „obediența absolută a responsabililor pe legea 544/2001.” Adică, dacă vrei să ascunzi ceva, CIRP e „consultantul” tău ideal! S-a văzut asta la cazul IPJ Caraș-Severin (vezi nota anterioară), unde Serviciul Resurse Umane a transmis onest ce s-a făcut, dar de la Cabinet a ieșit un răspuns oficial care „ascunde informațiile livrate”. Și de ce? Pentru că „pe fir intră mereu niște maimuțe de la CIRP-IGPR care furnizează modele obstructioniste de răspuns.”

Plângerea penală „test”: Când lupul păzește stâna, procurorii dau pas!

Emil Pascut a încercat și „o plângere penală test” împotriva „mizerabililor din CIRP” și a complicilor lor, pentru această practică obstructionistă. Și unde credeți că a ajuns? La un procuror „Pelican” de la PSJ5, care, cu o eleganță demnă de o glumă proastă, a delegat-o… Direcției Control Intern din IGPR! Evident, „soluția a fost că nu-s fapte penale acolo, totul e beton,” deși sindicatul arătase o practică obstructionistă întinsă pe cinci ani. Când lupul păzește stâna, ce mai poți aștepta de la o turmă de oi?

Sistemul bolnav: Când Emil Pascut urlă, IGPR-ul ascultă pe o ureche și acoperă cu ambele mâini!

Emil Pascut, omul cu „mâna pe puls” la Sindicatul Diamantul, trage un semnal de alarmă care, cel mai probabil, va fi auzit doar de ecou. Oricine vrea să știe cum arată o instituție auto-imună la lege, unde „cloaca” e o formă de management, să ia notițe. Căci la IGPR, mașinăria de spălat rufe murdare funcționează impecabil. Legea? Aia e pentru fraieri! Iar cine încearcă să o aplice, riscă să fie „hăituit” de însăși instituția pe care ar trebui să o servească. Oare cât timp mai poate rezista un sistem atât de „beton” înainte să se prulămească sub propria greutate a „treburilor murdare”? (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Scandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf

Publicat

pe

De

 Sindicatul Europol denunță abuzurile

Poliția Română se confruntă cu acuzații grave de abuz de putere și comportament inadecvat la nivel de conducere, după ce Sindicatul Europol a făcut publice două cazuri șocante. Un inspector-șef împuternicit este acuzat că a blocat activitatea polițiștilor, în timp ce o șefă de secție este denunțată pentru limbaj suburban și hărțuire morală.

Cazul „birourilor sigilate” de la IPJ Constanța: Chestorul Mototolea, acuzat de blocarea activității

O decizie inexplicabilă a chestorului Mototolea, împuternicit inspector-șef al IPJ Constanța, a paralizat activitatea polițiștilor rutieri din Medgidia. Începând cu data de 12 noiembrie 2025, chestorul ar fi dispus sigilarea celor două încăperi în care agenții aveau fișetele și calculatoarele, lăsându-i fără acces la mijloacele din dotare și la documentele de lucru.

Potrivit Sindicatului Europol, decizia a fost luată „fără vreun temei legal” (sursa: Sindicatul Europol), probabil în încercarea de a verifica existența unor microfoane, în contextul apariției în spațiul public a unor înregistrări care demonstrau „conduita ostilă a șefului”. Sindicatul critică dur lipsa de responsabilitate a chestorului, care, după ce a dispus sigilarea, ar fi uitat de consecințe, obstrucționând activitatea întregului colectiv al Biroului Siguranță Rutieră Medgidia. Într-un mesaj tranșant, Sindicatul Europol îi solicită chestorului Mototolea „desigilarea birourilor pe care le-ați sigilat aiurea, pentru ca polițiștii rutieri să își poată face treaba.”

„Dracu’ să vă ia!” – Vocabular demn de o mahalagioaică la IPJ Vaslui

Un alt incident șocant, scos la lumină de Sindicatul Europol, vizează comportamentul comisarului Nicoleta Ionescu, șefa Secției Rurale Huși – IPJ Vaslui. Într-o înregistrare „halucinantă”, „duamna” comisar este surprinsă în timp ce rupe un document oficial solicitat de procuror și își apostrofează un subaltern cu un limbaj extrem de vulgar.

Conform Sindicatului Europol, conflictul a izbucnit după ce subalternul a fost exclus de pe grupul „profesional” de WhatsApp. În înregistrare, Ionescu își varsă nervii pe polițist, spunându-i „tu f*ți rahatul”, apoi strigă „dracu’ să vă ia”, pentru ca, în final, să-l dea afară furibund. Sindicatul condamnă ferm „limbajul suburban, impulsivitatea, dezechilibrul emoțional și atitudinea de mahalagioaică” (sursa: Sindicatul Europol), descriind-o ca fiind principiile după care acest personaj „manageriază” unitatea de poliție.

Sindicatul Europol denunță „noua generație de sefi”: Priorități aberante și pasivitate abuzivă

Sindicatul Europol vede aceste cazuri ca simptome ale unei probleme sistemice, acuzând că „aceasta este noua generație de șefi promovați de conducerea Poliției Române, care execută orbește orice li se cere.” Se creează astfel o cultură în care „statistici birocratice” și „situații” devin mai importante decât munca reală de poliție, iar șefii pasivi „bagă capul în pământ ca struțul și asistă impasibili la abuzuri și hărțuiri” (sursa: Sindicatul Europol). Această atitudine, avertizează sindicatul, „generează o degradare accentuată a relațiilor profesionale, o atmosferă tensionată în mediul de lucru și, implicit, conduce la o scădere a calității serviciilor pe care le oferim cetățenilor.”

IPJ Constanța, acuzat de mușamalizare: Antepronunțare și „interpretări eronate”

Reacțiile oficiale ale IPJ Constanța la aceste acuzații au stârnit, la rândul lor, critici dure din partea Sindicatului Europol. După prima înregistrare, în care un șef își umilea subalternul rupându-i raportul în față, IPJ Constanța a comunicat că „eventualele interpretări eronate, generate de difuzarea înregistrării respective, pot induce în eroare opinia publică” (sursa: IPJ Constanța, citat de Sindicatul Europol). Sindicatul acuză IPJ Constanța de „antecedente de antepronunțare” și de faptul că s-a poziționat imediat de partea șefului, fără a derula verificări concrete, considerând că „nu se consideră o problemă faptul că un șef își umilește subalternii.”

Similar, după publicarea celei de-a doua înregistrări, IPJ Constanța a sărit din nou în apărarea șefului, susținând că aceasta ar conține „fragmente trunchiate și scoase din context” (sursa: IPJ Constanța, citat de Sindicatul Europol). Sindicatul Europol consideră că această atitudine „insultă inteligența” și că „verificările” anunțate de conducere nu sunt decât „spălări pe cap” pentru șefii abuzivi.

Un sistem bolnav care alungă tinerii: Apel la răspundere

Adevărata tragedie, avertizează Sindicatul Europol, este impactul acestor abuzuri asupra tinerilor polițiști. Într-un sistem descris ca fiind „bolnav,” aceștia sunt umiliți, hărțuiți moral și nu beneficiază de sprijin, ceea ce îi determină să părăsească Poliția. Sindicatul se întreabă cum se mai pot susține declarațiile despre „un serviciu de calitate” când astfel de atitudini sunt „tolerate, încurajate și, cine știe, poate le vom auzi în curând și în interacțiunea cu cetățenii” (sursa: Sindicatul Europol).

„Tolerarea acestor conduite abuzive — definite în prezent de lege drept ‘hărțuire morală’, iar în limbajul celor cu experiență în sistem cunoscute drept ‘căprărie’ — va naște monștri și nu va trece mult timp până vom vedea derapaje și mai grave,” concluzionează Sindicatul Europol, atribuind responsabilitatea directă pentru aceste consecințe chestorului Mototolea. Vom reveni. (cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Circ la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!

Publicat

pe

De

Puşcăria, fabrică de absurdități: Cum „reorganizează” geniile de la ANP!

Se pare că „reorganizarea” Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a atins noi culmi ale penibilului, transformându-se într-un spectacol grotesc de incompetență managerială. Sindicatul Liber din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) nu mai face față, acuzând un proces „imatur și lipsit de dialog”, aruncând toată responsabilitatea în spinarea ministrului Justiției, Radu Marinescu, a „vizionarului” director general Bogdan Burcu și a consilierului ministerial Marius Tiugan. Căci, nu-i așa, ce-ar fi o reformă fără tensiuni, insecuritate profesională și senzația apăsătoare că „incompetența depășește granițele Administrației Naționale a Penitenciarelor”? Așa că, în mod previzibil, FSANP a convocat Comisia Mixtă de Dialog Social, probabil pentru a-i convinge pe „deștepții” de la conducere că și subalternii au dreptul la o părere, sau măcar la a fi informați.

De la prost la NEGHIOB: Evoluția speciei manageriale de la ANP!

Cine-și mai amintește de vremurile în care conducerea ANP era doar „proastă”? Acum, pare-se, am făcut un salt evolutiv. FSANP aruncă pe masă o comparație usturătoare: „Deștepții” lui Bogdan Burcu ar fi de-a dreptul „NEGHIOBI” comparativ cu „proștii” lui Halchin. De ce atâta duritate? Poate pentru că „geniile” lui Burcu au reușit să eșueze lamentabil pe toate fronturile, conform sindicatului.

Cine are nevoie de subalterni? „Viziunea” monolog a lui Burcu & Co.

Să trecem în revistă mărețele realizări ale acestei „reformări”:

  • Dialog? Ce-i aia? Nici în prima fază, nici în a doua, „deștepții” lui Bogdan Burcu nu s-au obosit să consulte, să dialogheze, sau măcar să întrebe subalternii cu privire la „stearpa” lor reorganizare. Probabil că polițiștii de penitenciare sunt considerați simple piese de șah, care nu necesită creier.
  • Digitalizare, debirocratizare, eficientizare? Glume bune! În loc de propuneri concrete pentru eficientizare sau digitalizare, am avut parte de „analize economice în Excel rezultate din tăieri de funcții/posturi” (sursa: FSANP). Adică, o foaie de calcul e mai importantă decât un plan real, un studiu de impact, o viziune. Genial!
  • Spaima pe holurile pușcăriei: Cariere de polițist, spulberate la o singură semnătură! Lipsa totală de transparență a generat o tensiune uriașă și o „insecuritate a carierei profesionale” în rândul polițiștilor, de parcă munca într-un penitenciar nu ar fi destul de stresantă.
  • Coordonare? La ANP, fiecare e șef pe felia lui! Nici măcar la nivel de top management nu există coeziune. „Deștepții” lui Bogdan Burcu nu vorbesc între ei, nu acționează ca o echipă. E clar: când capul e haotic, coada dansează pe sârmă!

FSANP s-a săturat: Conflicte de muncă și boicot generalizat contra „reformei” de carton!

Situația a atins cote absurde. Polițiștii de penitenciare au aflat de pe site-urile sindicale despre deciziile care le afectează direct viitorul, nu de la „șefii” lor luminați. Așa că FSANP a zis STOP! Nu vor participa la ședințe de consultare false și vor „boicota prin orice metodă demersul declanșat” (sursa: FSANP). Mesajul e clar: „pe românește, ca să priceapă și ”deștepții” lui Bogdan Burcu… fără ședințe de consultare/informare cu personalul restructurat, FSANP nu va achiesa la niciun fel de reformă și va declanșa conflictul de muncă.” Bravo lor! Poate așa, prin forță, se vor mișca și „geniile” alea.

O lumină de bun simț în tunelul absurdității: Un sindicat roagă degeaba geniile!

În final, într-un gest aproape disperat de bun simț, FSANP le adresează o „rugăminte” domnilor Radu Marinescu, Bogdan Burcu și Marius Tiugan: să adopte o reformă a Poliției Penitenciare bazată pe transparență și responsabilitate. Să sperăm că rugămintea nu se va pierde printre analizele Excel și monologurile manageriale, și că acești „deștepți” vor înțelege, în sfârșit, că o reformă reală se face cu oamenii, nu împotriva lor. Altfel, vor rămâne doar cu titulaturile pompoase și cu un sistem penitenciar la pământ. Vom reveni! (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv22 de ore ago

IGPR, mașinăria de spălat rufe murdare: Cine mai apără legea când poliția se apără pe ea insăși?

La IGPR și MAI, o „cloacă” funcțională: Manualul iluziei! Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul trage semnalul de alarmă, iar...

Exclusiv22 de ore ago

Scandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf

 Sindicatul Europol denunță abuzurile Poliția Română se confruntă cu acuzații grave de abuz de putere și comportament inadecvat la nivel...

Exclusiv22 de ore ago

Circ la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!

Puşcăria, fabrică de absurdități: Cum „reorganizează” geniile de la ANP! Se pare că „reorganizarea” Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a...

Exclusivo zi ago

Pârâul Dâmbu, salvat de la sufocare: Intervenția fermă a Poliției Locale Ploiești, Serviciul Protecția Mediului

O proprietară din Ploiești a fost sancționată drastic de către forțele de ordine, după ce a ales să transforme albia...

Exclusiv2 zile ago

Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!

De ani de zile, așa cum am documentat în repetate rânduri , Sistemul Național Antigrindină (SNAG) a fost subiectul unor...

Exclusiv2 zile ago

Circ la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!

Când spui Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), te gândești la mascați gata de orice, la elite, la „băieți buni”. Dar,...

Exclusiv2 zile ago

Labirintul juridic al MAI: Când „inteligența asimptomatică” dictează legea

În analele deja legendare ale absurdului administrativ românesc, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să-și fi asigurat un loc de cinste,...

Exclusiv2 zile ago

Mașina de poliție, „autoservire” personală pentru un sef

Sindicatul Europol denunță abuzuri fără precedent la Moldova Nouă Un nou scandal zguduie Poliția Română, scos la iveală de Sindicatul...

Exclusiv2 zile ago

„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal

Un avertisment sumbru a fost lansat de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), unde directorul general, Bogdan Burcu, a...

Exclusiv3 zile ago

SAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!

Când te gândești la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS) al Poliției Capitalei, imaginea este clară: elită, disciplină, profesionalism. Realitatea din...

Exclusiv3 zile ago

Războiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic

Sindicatul „Diamantul” acuză MAI și IGPR de tergiversare în procesul de declasificare Un nou episod al luptei pentru transparență în...

Exclusiv3 zile ago

Scandalul interceptărilor ilegale de la IPJ Botoșani: Tentativă de ‘mușamalizare sistematică’ la nivelul instituțiilor cheie

Un scandal de proporții zguduie din temelii Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, aruncând o umbră serioasă asupra integrității unor...

Exclusiv3 zile ago

Scandal la rutiera Medgidia: Şeful „pârnăiaş” răzbună agentul umilit! Sindicatul Europol denunță o NOUĂ hărțuire!

Un nou episod șocant de abuz de putere zguduie Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța, dezvăluit de Sindicatul Europol. Cazul...

Exclusiv3 zile ago

Salarii de nababi pentru o instituție-fantomă: Antigrindina S.R.L. – Maldivele din bugetul românesc, ediția „zero activitate” și 20.000 de lei/lună pentru tăcere!

Fantoma cu salarii de aur bântuie bugetul României După ce fermierii prahoveni, adevărați detectivi în agricultura românească, au demascat sistemul...

Exclusiv4 zile ago

România, fabrica de absurdități: De la „igienă” economică la mita de un milion, justiția dansează!

Într-o țară în care serialul „Corupția fără sfârșit” bate toate recordurile de audiență și se reinventează cu fiecare zi, un...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv