Actualitate
DOCUMENT. Ce scoate la iveală raportul semnat de Raed Arafat și adresat lui Nelu Tătaru, după tragedia de la ATI Neamț: spitale fără autorizaţie de securitate la incendiu şi instalaţii nefuncționale
La scurt timp după incendiul petrecut în noiembrie anul trecut, la secția de ATI a Spitalului Piatra-Neamț, IGSU a efectuat controale în toate spitalele din țară, însă numai în secțiile ATI, deși oxigenul se folosește și în secțiile normale pentru pacienții cu COVID-19. Cu toate că incendiul de la „Matei Balș” nu a izbucnit într-o secție de Terapie Intensivă, „în tot pavilionul, aproape toți pacienții erau dependenţi de oxigen”, preciza chiar medicul Cătălin Apostolescu, cel care a fost de gardă în noaptea tragediei.
Raportul a fost întocmit de pompieri către Ministerul Sănătății pe 15 decembrie, iar astăzi reprezentanți ai Ministerului Sănătății l-au dat publicității.
„Am onoarea a mă adresa dumneavoastră spre a vă informa cu privire la concluziile controalelor de prevenire executate de personalul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov la secţiile ATI din cadrul unităţilor sanitare de la nivelul zonelor de competenţă, în vederea prevenirii şi reducerii riscului de manifestare a unor situaţii de urgenţă, similare incendiului din data de 14.11.2020 produs la secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, potrivit informării prezentate anexat. ecții normale, ca la Balș!”, se arată în domentul semnat de Raed Arafat și adresa ministrului de atunci, Nelu Tătaru.
Control ISU în secțiile ATI la sfârșitul anului trecut
Clădiri fără autorizaţie de securitate la incendiu şi instalaţii de detectare şi semnalizare a incendiilor nefuncţionale, sunt neregulile găsite la Instititul Matei Balş la controlul declanşat de ISU în secţiile ATI după incendiul de la Spitalul Piatra Neamţ, de la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut.
Pe lângă acestea, în mai multe spitale a fost sesizată absenţa instalaţiilor de detecţie a incendiilor, dar şi faptul că instalaţiile electrice aveau defecţiuni sau că erau făcute impovizaţii şi că unele dintre acestea erau supraîncărcate.
302 unitități sanitare fără autorizație de securitate la incendiu
Potrivit raportului IGSU, la data de 16 decembrie 2020, din cele 1.392 de clădiri ale unităților sanitare publice și private care funcționau în România, 302 nu dețineau autorizația de securitate la incendiu, însă 120 dintre ele au avize eliberate.
Potrivit sursei citate, 310 clădiri aveau autorizație de securitate la incendiu, 52 erau autorizate parțial, iar 728 nu necesitau obținerea documentului.
Pavilionul de la Institutul „Matei Balş” în care a izbucnit incendiul soldat cu cinci morți avea aviz din partea pompierilor, însă nu și autorizaţie, a declarat, vineri seară, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat. El a spus că, în urma unui control din noiembrie, ISU Bucureşti a stabilit clar lipsa autorizaţiei şi a fost dat un avertisment în acest sens. „Dar, vreau să se înţeleagă încă un lucru: existenţa autorizaţiei, poate că, chiar şi dacă era autorizat nu împiedica apariţia acestei tragedii„, a susținut Raed Arafat.
Ce nereguli au constatat inspectorii DSU în spitale:
- funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu;
- neasigurarea condiţiilor pentru limitarea propagării focului şi fumului în interiorul construcţiilor;
- nedotarea construcţiilor cu instalaţii de detecţie, semnalizare şi avertizare a incendiilor;
- nefuncţionarea instalaţiilor de detecţie, semnalizare şi avertizare a incendiilor;
- nedotarea construcţiilor cu instalaţii de hidranţi exteriori/interiori de incendiu;
- nefuncţionarea instalaţiilor de hidranţi interiori/exteriori de incendiu;
- neasigurarea mentenanţei la instalaţiile de detectare, semnalizare, alarmare a incendiilor;
- neasigurarca mentenanţei la instalaţiile de stingere a incendiilor;
- nedotarea spaţiilor cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor (stingătoare);
- neasigurarea verificării periodice a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;
- nefuncţionarea instalaţiei de iluminat de securitate pentru evacuare;
- neasigurarea condiţiilor de evacuare în caz de situaţii de urgenţă;
- exploatarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni, improvizaţii sau în condiţii în care se generează supracurenţi sau suprasolicitări din cauza racordării unor consumatori care depăşesc puterea nominală a circuitelor;
- neverificarea periodică a instalaţiilor el~trice cu personal atestat;
- neasiguarea condiţiilor de acces al autospecialelor de intervenţie la obiectiv;
- neconstituirea Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă
Lista spitalelor din București care funcționează fără autorizaţie de securitate la incendiu:
În Bucureşti – Ilfov, au fost găsite fără autorizaţie de securitate la incendiu 18 obiective:Institutul de Pneumofiziologie Marius Nasta SS- Pavilion 1 şi 2, Spitalul Clinic Nicolae Malaxa S2, Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş S2 Corpul Cl0 cu UPU pavilon 4 gardă, Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” Sl, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Sl, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Grigore Alexandrescu” Sl, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti SS, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov, Spitalul Clinic Colţea S3, Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului Alessandrescu Rusescu S2, Spitalul Clinic Filantropia S 1.
Institutul Matei Balş figura şi pe lista unităţilor sanitare unde nu funcţionează instalaţiile de detecţie, semnalizare şi avertizare a incendiilor.
Vlad Voiculescu a anunțat măsuri urgente
Ministrul Sănătăţii Vlad Voiculescu a anunţat sâmbătă măsuri urgente pentru ca tragedii precum cele la Institutul Matei Balş, de vineri, sau Piatra Neamţ, de la jumătatea lui noiembrie 2020, să nu se repete, printre acestea fiind adoptarea de măsuri împreună cu IGSU. El a anunţat că marţi va fi finalizat un raport privind stadiul măsurilor luate de la controalele din luna noiembrie a anului 2020.
Șapte pacienți au murit într-un incendiu izbucnit vineri dimineață, în jurul orei 5, la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București.Trei dintre victime au fost găsite carbonizate. În cazul celei de-a patra, tentativele de resuscitare au eșuat. Celelalte două victime au decedat ulterior la spital.
DOCUMENTAT INTEGRAL POATE FI CONSULTAT MAI JOS:
Actualitate
Acord istoric la Boeing: Greva din St. Louis se incheie, producția reîncepe pe 17 noiembrie
Actualitate
Franța declara război stelelor: Macron anunță o investiție de miliarde pentru militarizarea spațiului
Președintele francez Emmanuel Macron a dezvăluit o creștere masivă a investițiilor militare în spațiu, cu un plus de 4,2 miliarde de euro (aproximativ 4,9 miliarde de dolari) alocat pentru perioada 2026-2030. Anunțul, făcut în timpul unei ceremonii la Toulouse ce a marcat atingerea capacității operaționale a Comandamentului Spațial francez, subliniază o schimbare dramatică de paradigmă: spațiul nu mai este un sanctuar, ci un nou câmp de luptă esențial pentru securitatea națională și europeană.
Spațiul, noul front: De ce Franța investește masiv
„Trebuie să luptăm pentru a păstra acest bun prețios; într-adevăr, spațiul nu mai este un sanctuar, a devenit un câmp de luptă”, a declarat Macron (sursa: Președinția Franceză). Afirmația sa tranșantă continuă: „Războiul de astăzi se desfășoară deja în spațiu, iar războiul de mâine va începe în spațiu. Să fim pregătiți. Aceasta va fi o condiție pentru succesul operațiunilor militare pe uscat, în aer și pe mare.”
Această viziune strategică poziționează spațiul ca o dimensiune critică a securității, justificând investițiile substanțiale necesare pentru a proteja interesele Franței și ale Europei în fața amenințărilor emergente.
„Războiul stelelor” francez: Tehnologii de vârf pentru securitate spațială
Noile fonduri vor susține, printre altele, lansarea în 2027 a sateliților anti-spațiu, un proiect planificat de mult timp de Ministerul Apărării. Macron a detaliat planurile: „Pe lângă ceea ce era deja planificat pentru apărarea activă, vom desfășura primii noștri sateliți de patrulare… începând cu 2027, pentru a monitoriza, inspecta și, dacă este necesar, a contracara amenințările pe orbită. Aceștia vor fi completați de primele noastre capacități de acțiune bazate pe lasere și bruiaj.”
Începând cu 2024, armata franceză dezvoltă deja doi microsateliți manevrabili, în cadrul programului TOUTATIS (Testarea în Orbită a Tehnicilor de Acțiune împotriva Tentativelor de Interferență Spațială), capabili să identifice și să intervină împotriva sateliților ostili pe orbita joasă a Pământului. Aceste eforturi sunt complementare proiectului YODA (Ochi pe Orbită pentru un Demonstrator Agil), un nanosatelit experimental de „patrulare” în orbita geosinchronă, inițiat în 2019, și proiectului FLAMHE, axat pe dezvoltarea de lasere la bord pentru a orbi sateliții amenințători. Toate aceste inițiative se încadrează sub umbrela programului ARES (Acțiune și Reziliență Spațială) al Ministerului Apărării.
Alianțe strategice: Cu Germania pe axa apărării spațiale
Investițiile vor sprijini și „accelerarea dezvoltării capacităților noastre de avertizare timpurie, în cooperare cu Germania”, a precizat președintele francez. În octombrie, cele două țări au anunțat inițiativa JEWEL (Joint Early Warning for European Lookout), dedicată dezvoltării, detectării și urmăririi rachetelor, concepută pentru a contribui la efortul NATO de Apărare Aeriană și Antirachetă Integrată. La rândul său, Germania a promis în septembrie să investească 41 de miliarde de dolari în sisteme spațiale militare în următorii cinci ani.
Pe lângă capabilitățile orbitale, Macron a menționat și susținerea radarului de supraveghere spațială terestru AURORE al armatei franceze. Firma franceză de apărare Thales (care urmează să creeze o entitate comună axată pe spațiu cu Airbus și Leonardo) a anunțat pe 25 octombrie un contract cu Agenția Franceză de Achiziții pentru Apărare pentru a dezvolta un nou radar UHF destinat monitorizării orbitei joase a Pământului. AURORE este preconizat a fi „cel mai mare radar de supraveghere desfășurat în Europa” (sursa: Thales).
Viziunea Macron: Cei cinci stâlpi ai strategiei spațiale franceze
Noile fonduri reprezintă un pilon fundamental al noii strategii spațiale naționale a Franței, care definește „Capabilități Strategice și de Apărare” ca al treilea dintre cele cinci axe cheie, a explicat Macron. Celelalte patru sunt:
- Accesul la spațiu: „A avea acces autonom la spațiu este o responsabilitate colectivă pentru Franța și pentru Europa. A depinde de o mare putere terță sau de orice fel de magnat spațial este exclus,” a declarat Macron, într-o aluzie voalată la preocupările privind fiabilitatea Statelor Unite ca partener de securitate. „Acest lucru înseamnă că trebuie să garantăm menținerea și dezvoltarea bazei noastre de lansare, Centrul Spațial Guyanez, și controlul lansatoarelor noastre, cu Ariane astăzi și lansatoarele noastre viitoare mâine, care sunt principalele pârghii pentru accesul nostru independent.”
- Industrie și competențe: „Sectorul spațial francez poate fi credibil și chiar suveran doar cu o industrie competitivă. Modelul industrial și comercial trebuie regândit din temelii,” a susținut Macron. „Lupta pentru competențe este, de asemenea, o bătălie decisivă.”
- Știință și explorare: „Schimbările climatice reprezintă un cadru pentru multe programe întreprinse de CNES [agenția spațială franceză] în colaborare cu alții, mai ales într-o perioadă în care unii se retrag pentru a înțelege originea universului și multe alte elemente cheie,” a punctat președintele. „Prin urmare, continuarea apărării științei și explorării în spațiu este, de asemenea, un element de suveranitate și independență.”
- Cooperare: Deși a citat o gamă largă de țări partenere pentru programele spațiale franceze, Macron a accentuat necesitatea ca Europa să creeze o prezență regională puternică și unificată în spațiu. „Programul nostru spațial european este fragil. Este atacat de cei care ar dori să-l fragmenteze pentru a ne împiedica să fim mai puternici împreună,” a afirmat el. Aceasta include sprijinirea dezvoltării de „campioni europeni pentru a fi competitivi pe piața globală” și aplicarea unei politici de „preferință europeană” în atribuirea contractelor guvernamentale legate de spațiu, argumentând că ar fi „naiv” să credem că China și America nu fac același lucru. „Această preferință europeană nu este un cuvânt murdar și nu este protecționism,” a concluzionat Macron.
Aceste măsuri strategice și investițiile masive subliniază determinarea Franței de a-și asigura autonomia și de a-și consolida poziția ca putere spațială majoră, într-un mediu geostrategic din ce în ce mai competitiv și militarizat.
Actualitate
Miliarde pentru flota americană: Marina SUA comandă noi nave-cisternă esențiale
-
Exclusivacum 3 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 4 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 23 de oreCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 3 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 5 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum 3 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic
-
Exclusivacum 4 zileTransparența pe „sârmă”: Balerini la MAI și biliardul stricat – Sindicatul „Diamantul” intreabă, Ministerul răspunde evaziv



