Actualitate
După 30 de ani de privatizare intensă, Guvernul vrea ca statul să devină acționar majoritar în toate companiile de interes strategic
Statul trebuie să fie acţionar majoritar în toate societăţile şi companiile de interes strategic naţional, iar listarea unor pachete minoritare de acţiuni pe bursă nu înseamnă privatizare, ci şansa de modernizare şi de a face investiţii, susţine ministrul Energiei, Virgil Popescu.
„Ca în povestea cu Petrică şi Lupul, pe diverse voci, aud că se strigă „Ne vând ţara”. Asta după ce premierul Florin Cîțu a anunţat că Guvernul vrea să abroge Legea 173/2020 care a reglementat interdicţia, pentru o perioadă de 2 ani, de înstrăinare a acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la bănci şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar. Un demers legislativ pe care îl susţin şi am mai anunţat asta. Însă, nu privatizăm nimic! Aşa cum am spus şi în cadrul ultimelor audieri, nu privatizăm nimic! Statul trebuie să fie acţionar majoritar în toate societăţile şi companiile de interes strategic naţional! Şi aşa va fi!”, a scris vineri seara ministrul Energiei, pe pagina sa de Facebook.
El a transmis că listarea unor pachete minoritare de acţiuni pe bursă nu înseamnă privatizare, „ci şansa de modernizare, de a face investiţii, de care, evident, va beneficia fiecare român”. „În continuare cred că nu este bine să ne folosim de manipulare şi de temerile ascunse ale unor oameni, doar că să obţinem un interes electoral efemer”, a mai scris Popescu.
Premierul Florin Cîţu a anunţat, joi, că Legea privind neînstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile naţionale va fi abrogată, ca un semnal pentru piaţa de capital, în sensul atragerii de noi investiţii străine în România.
„Vom abroga acea lege, cu totul. (…) Aici nu este vorba de înstrăinare a acţiunilor, e vorba de a atrage capital în România. Asta facem, capitalizăm aceste companii. Nu avem resursele la buget să capitalizăm toate aceste companii, la nevoile pe care le au aceste companii pentru investiţii şi pentru a se dezvolta. Şi atunci, bineînţeles, că o parte din acţiuni sau din proprietatea acestor companii este transferată, în schimbul acestui capital, altor acţionari. Se întâmplă peste tot în lume. Şi, mai mult de atât, ceea ce am observat şi în România, dar şi în alte ţări, acolo unde am avut astfel de injecţii de capital şi au venit după aceea cu un management performant, cu o guvernanţă corporativă, (…) acele companii au fost salvate, au mers mai departe, au angajat oameni, au fost profitabile, au plătit taxe la buget. Asta este reţeta pe care vrem să mergem”, a explicat Cîţu, într-un interviu la Radio Guerrilla.
El a adăugat că România vrea să dea un semnal că are o economie modernă, care ştie să lucreze cu instrumentele pieţei de capital.
Ministerul Energiei a publicat pe site-ul instituţiei un proiect pentru modificarea Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică.
Prin Legea nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 736 din data de 13 august 2020, cu modificările aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 166/2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 900 din 5 octombrie 2020, s-a reglementat interdicţia, pentru o perioadă de 2 ani, de înstrăinare a acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută.
Totodată s-au suspendat, pentru o perioadă de 2 ani, orice proceduri privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la alte societăţi la care statul are calitatea de acţionar, aflate în curs de realizare, cu excepţia operaţiunilor postprivatizare şi operaţiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de stat s-a realizat.
„În plan economic remarcăm că un comportament al statului în care sunt suspendate anumite operaţiuni legate de capitalul de stat administrat, respectiv înstrăinarea unor acţiuni/active sau vânzarea de către operatorii economici cu capital majoritar/integral de stat a unor participaţii pe care le deţin la filialele proprii, creează un statut discriminatoriu în raport de operatorii cu capital privat şi în special concurenţi, riscul major fiind acela al diminuării resurselor financiare atrase, a imposibilităţii dezvoltării afacerilor sau implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic de interes general. Identificând problemele care afectează întreg sistemul economic naţional, precum şi comportamentul economic şi financiar al societăţilor cu capital de stat, considerăm ca fiind necesară abrogarea acestor măsuri”, se arată în expunerea de motive pe acest proiect.
Actualitate
Gigantul Emirati EDGE pătrunde în Europa: Fabrică de drone kamikaze și arme inteligente, în parteneriat cu Spania
Actualitate
Tăcerea strategică: Desemnații cheie ai Pentagonului evită răspunsuri concrete în fața Senatului, pe fondul operațiunilor sensibile
În urma unei operațiuni surprinzătoare desfășurate luna aceasta în Venezuela, doi generali de rang înalt, propuși pentru poziții esențiale în structura de comandă a Statelor Unite, s-au prezentat astăzi în fața senatorilor. Audierile au fost marcate de o prudență extremă din partea nominaților, care au evitat să divulge detalii concrete despre viziunile și planurile lor, stârnind frustrarea Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului.
Frustrarea legislativului: Apel la sinceritate
Președintele Comitetului, Roger Wicker, R-Miss., a intervenit la un moment dat, cerându-le generalilor să fie mai deschiși. „Este în regulă ca dumneavoastră, domnilor, să ne spuneți cum vă simțiți,” a declarat Wicker, „Realizăm că nu ați fost încă confirmați, dar până acum, nu am primit cu adevărat niciun răspuns despre cum vă simțiți în legătură cu responsabilitățile pe care urmează să vi le asumați. Este în regulă să ne spuneți și, de fapt, ar fi de ajutor.” Comentariile vin într-un context de tensiuni crescute între Pentagon și Congres, precum și de fricțiuni interne în cadrul Departamentului Apărării.
Cuvintele sale au fost adresate locotenent-generalului Corpului Marin Francis Donovan, actualmente vicecomandant al Comandamentului Operațiilor Speciale al Statelor Unite și nominalizat pentru a prelua conducerea SOUTHCOM, și locotenent-generalului Armatei Joshua Rudd, care servește în prezent ca adjunct al comandantului pentru Comandamentul Indo-Pacific și este propus pentru funcția de director al Agenției Naționale de Securitate (NSA) și comandant al Cyber Command.
Moștenirea controversată: Poziții lăsate libere de plecări precoce
Amândoi generalii, provenind din domenii diferite față de cele în care sunt propuși, sunt de asemenea nominalizați pentru a prelua posturi ocupate anterior de lideri care au fost fie demiși, fie au demisionat mai devreme anul trecut. În cazul SOUTHCOM, amiralul Alvin Holsey și-a anunțat în octombrie intenția de a se retrage, chiar în momentul în care armata americană începea să lovească mai multe ambarcațiuni mici în Marea Caraibelor. CYBERCOM și NSA sunt fără un lider confirmat de Senat din aprilie 2025, când administrația anterioară l-a demis pe generalul Timothy Haugh.
Timp de peste două ore, cei doi generali de trei stele au evitat să dezvăluie public modul în care ar aborda noile lor roluri, cum ar fi necesarul de resurse suplimentare pentru operațiunile din emisfera vestică sau dezvoltarea unei politici de descurajare cibernetică ofensivă. Totuși, au oferit câteva perspective.
Viziunea pentru SOUTHCOM: Relații, resurse și soft power
În ceea ce privește SOUTHCOM, generalul Donovan a subliniat dorința sa de a construi și extinde relațiile militare în regiune pentru a „spori securitatea regională”, examinând în același timp reducerile potențiale ale instrumentelor de putere blândă, cum ar fi ajutorul extern. „Sunt preocupat de orice scădere a oricăror instrumente care ar fi disponibile comandanților combatanti pentru a aborda o serie de probleme,” a adăugat el.
Deși Donovan nu a oferit răspunsuri concrete cu privire la operațiunile continue din Caraibe care vizează navele mici, planurile pentru Venezuela și alte subiecte, el a menționat că, bazat pe operațiunile recente și pe orientarea către emisfera vestică în Strategia Națională de Securitate, este clar că SOUTHCOM va avea nevoie de resurse suplimentare. „Primul pas este să facem o analiză a capacității sediului SOUTHCOM și să construim cu adevărat pe punctele forte,” a afirmat el. „Preocuparea acum este, pe măsură ce avem active fizice suplimentare în anumite locuri, dacă sediul central este dotat cu personal și structurat pentru a menține logistica și aprovizionarea susținute și toate elementele fundamentale ale capacității militare. Suntem un cartier general capabil să reunească aceste capacități? Și cred că vom ajunge acolo,” a adăugat Donovan.
CYBERCOM și NSA: Operaționalizare și eficiență prin dubla conducere
La rândul său, generalul Rudd a recunoscut că nu provine dintr-un mediu tehnic și că se va baza pe echipa sa pentru lățimea tehnică, în timp ce va încerca să operaționalizeze mai mult CYBERCOM. „Acolo unde mă aflu acum, aduc o înțelegere profundă, bazată pe misiune, a provocărilor… integrând capacitățile în întreaga forță comună în toate domeniile,” a spus Rudd senatorilor.
„Această înțelegere, această perspectivă de la războinicul comun, în principal în INDOPACOM în istoria recentă, dar pe parcursul carierei mele într-o serie de alte teatre… [și] există o relație crescândă în ceea ce numim triadă cibernetică a spațiului soft, acele interdependențe între aceste comandamente, aceste capacități, pentru a livra ceea ce națiunea noastră are nevoie,” a adăugat el ulterior. Un subiect pe care l-a susținut astăzi a fost dubla conducere a funcției de director NSA și șef al CYBERCOM, numind-o o cale spre „eficacitate, precum și eficiență” pentru a „valorifica și integra capacitățile incredibile ale ambelor organizații.”
Actualitate
Marina SUA lansează un apel urgent: Un „nou mormal” de 4% din PIB pentru o „flotă de aur” capabilă de viitor
Amiralul șef al Marinei Statelor Unite a cerut o reevaluare fundamentală a cheltuielilor de apărare ale națiunii. Potrivit acestuia, alocarea a cel puțin 4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare este imperativă pentru a satisface cerințele actuale de pregătire și pentru a extinde flota de nave de război, în vederea contracarării amenințărilor emergente.
Reajustarea bugetară: Imperativ strategic pentru securitatea națională
Întrebat despre necesitatea unei creșteri specifice a bugetului Marinei pentru a sprijini noile clase de nave incluse în viziunea „Flotei de Aur” – precum cuirasatul de clasă Trump și refacerea designului fregatelor – șeful Operațiunilor Navale, amiralul Daryl Caudle, a evitat să ofere o cifră exactă. În schimb, a abordat subiectul cheltuielilor militare la modul general. „Recomandarea mea dintr-o perspectivă militară este să stabilim un nou normal, care să ne mențină peste 4% [din PIB]. Știm că efectul de descurajare și nivelul de pregătire asigurate de o astfel de cifră sunt sănătoase pentru Statele Unite”, a declarat amiralul jurnaliștilor în timpul unei mese rotunde. El a subliniat că „banii cheltuiți în sectorul apărării sunt bani bine cheltuiți,” care „creează locuri de muncă incredibile, securitate americană și prosperitate.” Cu un buget de apărare actual ce se apropie de 1 trilion de dolari, reprezentând aproximativ 3,3-3,4% dintr-un PIB de aproape 30 de trilioane de dolari, o propunere recentă a fostului președinte Donald Trump de a adăuga 500 de miliarde de dolari la bugetul apărării pentru anul fiscal 2027 ar duce cheltuielile la aproximativ 5% din PIB.
„Flota de aur”: Viziunea unei marine redefinite
Deși amiralul Caudle nu a detaliat sumele necesare pentru bugetul Marinei, a evidențiat că serviciul a menținut o flotă de aproximativ 300 de nave, departe de cerința de lungă durată a Congresului de a ajunge la 355 de nave. „Trebuie să facem progrese în acest sens,” a afirmat el, adăugând că „Marina are nevoie de un buget pe măsura setului său de misiuni.” „Flota de Aur”, anunțată în decembrie de fostul președinte Trump, include o nouă clasă de cuirasate ce ar purta numele său, mult mai mari și cu o putere de foc sporită, o fregată bazată pe nava de securitate națională de clasă Legend a HII, utilizată de Garda de Coastă, și o suită extinsă de sisteme fără pilot. În discursul său la conferința anuală a Asociației Marinei de Suprafață, amiralul Caudle a descris Flota de Aur ca fiind „o inițiativă de tip «și», nu o listă de dorințe de tip «sau».”
Revitalizarea industriei navale: Provocări și soluții inovatoare
Pentru a transforma aceste ambițioase proiecte de construcție navală în realitate, amiralul Caudle a indicat că este necesară o schimbare fundamentală în modul de operare al Marinei și al industriei. Aceasta implică „îmbunătățirea lanțului de aprovizionare, achiziționarea de materiale cu termen lung de livrare, îmbunătățirea forței de muncă prin recrutare, retenție și instruire.” Pe lângă aceste eforturi, vor fi necesare „schimbări de paradigmă, cum ar fi modularitatea.” Baza industrială maritimă a SUA se află „abia la început” în ceea ce privește construcția navală modulară, o tehnică ce descompune construcția navelor în module discrete, asamblate ulterior. Deși comună la nivel internațional, constructorii navali americani abia acum se adaptează. O bază industrială „nu complet optimizată” pentru modularitate ar putea beneficia însă de această abordare, permițând Marinei să implice mai mulți constructori navali și să accelereze ritmul de construcție.
Dezbaterea Jones Act și potențialul colaborării internaționale
„Nimic nu împiedică alte șantiere navale din Golful Mexic – dintre care sunt multe, … peste 20 – să nu poată construi o parte sau un modul întreg pentru acea fregată,” a exemplificat Caudle, referindu-se la potențialul extins al construcției modulare. El a sugerat că și constructorii navali străini ar putea contribui la creșterea capacității, sprijinind o reevaluare a Actului Jones – legea americană care impune ca mărfurile expediate între porturile americane să fie transportate pe nave construite în SUA. „Când știm că avem o provocare legată de forța de muncă în Statele Unite, cred că capacitatea pe care o pot aduce constructorii străini este extrem de importantă de luat în considerare,” a argumentat amiralul. Aceasta ar putea include construcția integrală a navelor auxiliare în străinătate sau construcția parțială a navelor de luptă, cu finalizarea sistemelor de luptă și a pachetelor de senzori de înaltă performanță în SUA sau cu partenerul. Caudle a recunoscut, totuși, că implicarea partenerilor străini ar presupune dificultăți, cum ar fi necesitatea accesului la sistemele de aprovizionare americane sau provocările lingvistice și culturale.
-
Exclusivacum 2 zileAdio, polițistului Giurgiuveanu de la S.A.S, adio: De la „să invinețiți ochii!” la pensia de lux, în timp ce mascații noștri fac reclamă la… pariuri! Saga amară a agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș.
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, sanatoriul de lux al infractorilor cu epoleți: De la spagă în trafic, direct pe canapeaua justiției! (Cu girofaruri și lumini albastre de la „Miliția” rezidențială!)
-
Exclusivacum 3 zileGuvernul bipolar: Oamenii în uniformă, carne de tun pentru miniștrii cu dileme existentiale! (Sau cum se sinucide predictibilitatea la comandă)
-
Exclusivacum 2 zileJustiția română, Ediția Specială: Prahova, scena unui Stand-Up de groază cu mafia imobiliară în rolul principal!
-
Exclusivacum 4 zileGiurgiu, Republica Penală: Unde „Famiglia” Fulga e stăpână, salariile de merit sunt cadou, iar dreptatea… a murit la apel!
-
Exclusivacum 18 oreI.P.J. Prahova, cazanul diavolului: „Metoda Portocală” face pui, iar justiția joacă la teatrul absurdului!
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: De la agresori sexuali la polițiști „cu mâna intinsă” – Un sistem corupt care refuză să moară
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul se deconectează: Călătoria spre nicăieri, o „eficiență” de râs (amar)!



