Featured
Crize ale României actuale
Oricât analizezi și compari, nu poți să nu constați că, înainte de Anul Nou, România a ajuns iarăși la măsuri care o scot în afara civilizației democratice. Au avut loc alegeri parlamentare în decembrie 2020, dar, conform unui nărav mai nou, s-a făcut orice să se încalce voința electoratului. „Autoritățile” l-au dat câștigător exact pe cel pe care electoratul l-a văzut inapt să guverneze. Aceasta, în ciuda protestelor OECD, ale social-democrației germane, ale oricărui democrat ce se respectă! Bădărănia a înlocuit pe față regulile.
În plus, aceleași „autorități” au numit cel mai sordid guvern al istoriei cunoscute pe aceste locuri. Emblematic, un elev incapabil să treacă examene de treaptă, un tânăr neînstare să obțină admiterea la o facultate, un individ ce nu a putut alte studii decât pe bani, surprins pe deasupra cu repetate escrocherii, este „desemnat” prim ministru. Iar restul guvernului este croit la fel. Se confirmă din nou că funcțiile din România actuală sunt ocupate în bătaie de joc, iar „desemnările” rămân de proastă calitate!
Întrebarea simplă pe care orice profesor de liceu sau universitate s-ar cuveni să și-o pună este: unde sunt, totuși, elevii merituoși al României, dacă loazele sunt premiate? Unde sunt studenții ei pregătiți? Unde sunt personalitățile, când indivizi fără valoare ajung să decidă soarta oamenilor? Nu cumva în această țară s-a ajuns tocmai unde Thomas Mann a acuzat cu groază că s-a apelat în anii treizeci în țara sa: la cei mai de jos, profesional, civic, moral din societate, la „die Untersten”? În definitiv, de ce România actuală este împinsă azi exact în întunecații ani treizeci, poate chiar mai rău!
Nu este prima oară când România trăiește crize adânci. Uneori o face cu un sentiment al absurdului – totuși aici au apărut Caragiale, Eugen Ionescu, Urmuz! Alteori, cum se petrec lucrurile astăzi, o face cu jubilația mitocană a parveniților, de care s-au umplut activistica regimului, o parte a mass media, în vreme ce necazurile lovesc din greu tot mai mulți oameni.
Pe o mare suprafață a lumii se trăiesc astăzi trei crize grave. Fiecare dintre acestea a găsit în România actuală teren mai mănos ca oriunde.
Este vorba de criza sanitară – ce constă în aceea că infectarea covid-19 nu a putut fi oprită și, deocamdată, înaintează. Cum se poate ușor reconstitui, în România, țară din capul locului prea puțin circulată, proporțiile infecției au cauze în obsesia „prezidențială” de a-și ține aproape „diasporenii”, fără control sanitar, de a selecta apoi testările ca să nu se vadă realitatea, de a face „alegeri” fie și irosind vieți, pentru ca, în cele din urmă, totul să se cufunde în amatorism. Oricât se măsluiesc lucrurile, într-o bună zi nici procurorii nu vor mai putea ascunde adevărul și se vor putea discuta crima și autorii ei.
Este vorba apoi de criza economică – ce constă în paralizia producerii de bunuri și în sărăcia șanselor de relansare economică. Și aici, România actuală are cea mai retrogradă abordare – fără cunoștințe economice și instituționale din partea decidenților, fără priceperea a ceea ce se face măcar în alte țări. Este o abordare nu doar incompetentă, ci și una care deja a îndatorat țara pentru generații.
Este vorba, în sfârșit, de criza cooperării – ce constă în faptul că, în locul dezbaterii mature și al înțelegerilor între cetățeni luminați, se îngroașă covorul aproximărilor, al știrilor false, al dezinformării, al pretențiilor bățoase și prostești. Toate întăresc și mai mult crizele existente.
Ca nicăieri, în România, inși nepregătiți, dar cu pretenția de nimic acoperită că ar reprezenta viitorul, au reușit, din 2014 încoace, inocularea urii printre cetățeni. Neputându-se justifica decât prin malversațiuni, acești inși au acuzat cu vehemență „penalii” din societate, când ei înșiși nu s-au dovedit deloc mai puțin penali decât cei pe care îi acuzau. Dimpotrivă!
Nici o țară nu cultivă mai stăruitor ura decât România actuală. Iar unde-i ură, nu poate fi nici democrație și nici soluție rezonabilă – nu poate fi de fapt dezvoltare. Nu-i de mirare, de altfel, că țara s-a fixat în 2020 la coada Europei, poziție pe care a îmbrățișat-o vârtos. Crizele ei adânci o țin acolo.
Prima criză adâncă a României actuale este delegitimarea în funcționarea instituțiilor statului. Nu este vorba, spunând aceasta, cum sar imediat minți înguste, de culoarea care guvernează, pe care oameni maturi o pot discuta, firește. În joc a fost și este simpla respectare a regulilor ce permit unei societăți să vorbească de legalitate și legitimare ca însușiri dobândite și să aparțină democrațiilor. Dacă nu este ignorată, legitimarea este disprețuită vizibil în România actuală – dar aceasta nu-i scade nicidecum importanța.
Să ne amintim, chiar în aceste zile în care unii improvizează demagogic despre CDR, care, între 1996-2000, a pus România pe cursul reformelor, că tocmai în acei ani s-a consacrat și la Carpați legitimarea democratică a instituțiilor statului prin voința cetățenilor. Cum se știe, James Madison a fost cel care a formulat în maniera cea mai plastică concepția clasică a legitimării: „poporul este singurul izvor legitim al puterii” (The Federalist, nr.49, 1788) – adică cetățenii care votează și regulile democrației stabilesc cine conduce.
Lucrurile s-au schimbat dramatic, în tot mai rău, în România ultimilor cincisprezece ani. Lipsit de susținere democratică, regimul din 2004 a trecut pe față la înlocuirea votului cetățenilor și a regulilor Constituției cu voința celui care a apucat să pună mâna pe funcția prezidențială și pe serviciile secrete, după ce a făcut din justiție instrument de lovire a rivalilor. Iar după 2014, s-a trecut pe față la „tehnicile” de subminare a democrației ale funestului Carl Schmitt – care a însemnat înlocuirea legitimării democratice cu pârghiile securisto-justițiare de exercitare a dominației și cu „mișcarea străzii”. Nu a mai contat în România ce votează cetățenii, ci forța „justiției” controlate și a noii Securități, care au înlocuit democrația, atât cât s-a agonisit. Din nefericire, România este și astăzi campioana „protocoalelor” procurori- judecători-servicii secrete, care spun totul despre putregaiul din miezul regimului.
S-a ajuns astfel, la nivelul lui 2018, la a schimba majorități trimise de cetățeni în Parlament prin intervenții securiste. Însușirea de „președinție africană”, definită de constituționaliștii americani, din România actuală, s-a impus – nu o mai contestă decât naivii și cei de rea credință.
Mai nou, în schimbul pasivității și acceptării imposturii la decizii, cetățenilor li se promite un oarecare consum și confort din ceva bani europeni alocați diferitelor țări UE pentru mai mulți ani. Ca și cum banii, consumul și toate acestea ar dispensa de legitimarea instituțiilor!
Criza de legitimare din România actuală are acum un aspect dintre cele mai oribile ale istoriei românești și europene. Se poate observa că toate scrutinurile organizate de actualul „președinte” au fost murdare. Au fost, în 2019, alegeri europarlamentare cu diabolizare și arestări ca nicăieri – or, diabolizarea, se știe de mult, nu are legătură cu democrația. A fost organizat referendum lipit abuziv de alegeri, pe o întrebare pe care nici „președintele” nu a fost în stare să o clarifice. Au fost „alegeri prezidențiale” după ce s-au eliminat din timp, cu noua Securitate și „justiția” aservită, contracandidații atrăgători și s-a fugit de dezbatere publică precum dracul de tămâie. Au fost alegeri locale în 2020 cu plimbatul sacilor de voturi și mișcarea flotanților. Au fost alegeri parlamentare fără dezbateri în 2020, în care noua Securitate pare să mai lase din brațe un „președinte” care nu le-a propus ceva benefic oamenilor acestei țări, nu a realizat nimic și nici nu are din ce realiza, dar cultivă asiduu ura oarbă.
Niciunul dintre scrutinurile amintite nu a fost „curat” – cum s-a cerut la Alba Iulia în 1918 și s-a repetat în decembrie 1989. Probabil de aceea „președintele” a și distrus practic Centenarul țării, iar aniversarea lui 1989 a „privatizat”-o pur și simplu.
„Diletantul”, asupra căruia a atras din timp atenția presa internațională,s- a luat de bun pe sine. Ridicola „poză cu generalii” de la Alba Iulia din 2018 și, mai nou, încă și mai ridicola „poză solitară” de la Arcul de Triumf arată doar cât de adâncă este degradarea instituțiilor din România actuală! Peste toate, s-a ajuns la un „președinte” depășit de funcție, care a smuls chinuit în jur de 33 % din electorat, și la „guvernul său”, de cam 15% din electorat. Prin murdării s-a ajuns la „guvernul meu” în 2016 și 2019. Prin murdării, acesta a fost menținut. Prin murdării, s-a instalat „noul guvern” în 2020.
O întrebare este tot mai mult pe buzele cetățeanului simplu care suntem fiecare: de ce vrei „guvernul meu”, când este evident că nu înțelegi temele stringente ale țării – convertirea economiei pe motorul consumului intern, scoaterea justiției din mâinile unor persoane și punerea ei sub control public, eliminarea „statului paralel” creat de tradiția lui Carol al II-lea și restabilit de noua Securitate, luarea sub control public a resurselor naționale? Ce-ți trebuie „guvernul meu”, în loc de „guvernul țării”, când pe orice ai pus mâna s-a stricat? Acum doar vin la rând distrugerea economiei, educației, sănătății! Ai dărâmat iresponsabil „guvernul țării”, iar acum nu mai poți plăti nici idemnizații pentru copii, nici salarii, nici pensii potrivit legilor în vigoare! De ce trebuie ca cetățenii României să o ducă mai rău?
De ce a trebuit distrusă până și modesta tradiție liberală pe cale să se înfiripeze? „Președintele” actual, ca și antecesorul său, spun că așa ar fi dreapta politică. Numai că, spus cu toate datele pe masă, actuala dreaptă „liberală” românească nu este altceva decât un Mussolini de provincie, vulgarizat – încă și mai butaforic decât acesta era de fapt. Nefiind în stare de reforme, această dreaptă nu este acum decât o jalnică reediție a ceea ce a fost mai stupid în istorie.
Chestiunea nu este etnică, cum se grăbesc trepădușii să spună. Chestiunea grea a României actuale nu este de etnie a cuiva. Simplu și direct spus, este chestiune de prostie și de rea credință. În definitiv, oricine cu capul pe umeri se poate întreba: de ce nu se învață din cultura democratică a unor Helmut Schmidt, Helmut Kohl, Angela Merkel și a multor altora, din Germania și din afara ei, ci se recurge la putregaiurile condamnate de istorie?
A doua criză adâncă a României actuale vine din trecerea la prostocrație – acea gravă răsturnare de valori din societate care face ca cei mai slab calificați și mai iresponsabili să decidă soarta oamenilor. La o asemenea răsturnare, România actuală asistă de fapt de ani buni. Dar ceea ce s-a petrecut înainte de Anul Nou 2021 confirmă diagnoza și-i pune capacul.
Intențiile malefice ale trupeților anilor treizeci, din care se inspiră vizibil atacul „președintelui” la adresa rivalilor, pluralismului și democrației, sunt arhicunoscute. Unii și-au dat seama că există limite în desfigurarea de alegeri: „atunci când într-un stat sunt doar o mie de naționaliști, iar sutele de mii sunt altfel, atunci și acești o mie au dreptul moral în fața lui Dumnezeu și a lumii să-și reprezinte națiunea. Aceasta este o problemă de morală, și nu de majoritate” (Der Aufstieg der NSDAP in Augenzeugenberichten, DTV, München, 1974, p.207). A reținut cineva de la „președintele” actual vreun scrupul privind „majoritățile” sale samavolnice? De aceea, întrebările sunt de fapt grave. România chiar trebuie coborâtă până și sub acei trupeți? În definitiv, ce caută România actuală în gunoaiele istoriei anilor treizeci?
Atunci când am acuzat „trecerea la prostocrație” în România actuală știam, de la Carlo M. Cipolla (Le leggi fondamentali della stupidita umana, 2015), că viteza de proliferare a prostiei, odată instalată în instituții, este mare. Dar, ca orice cetățean cu simțuri treze, mai păstram nădejdea că lucrurile nu devin negre așa de iute. Ele au devenit, iar ceea ce se petrece cu instituțiile României actuale este proba zdrobitoare.
Pe de o parte, un ins, care, așa cum atestă faptele, are datele mărginirii, inculturii și lipsei de scrupule civice, pune mâna pe justiție și pe noua Securitate, pe care le trece în folosință privată. Pe de altă parte, acesta împarte funcții unei adunături de nulități, care de care mai agresivă pentru măsuri ce nu au de a face cu interesul public. Regula ce funcționează efectiv este: noi te susținem, iar tu ne dai funcțiile la care nu am ajunge altfel nicidecum în viață. Păsărica i-a scăpat la un moment dat șefulețului „liberal” de Bistrița – care spunea, într-o edificatoare lingușeală, că „însuși Dumnezeu ni l-a trimis pe președinte!”. Nici mai mult nici mai puțin!
Fapt este că nici cel din față și nici aplaudacii nu s-au dovedit capabili să proiecteze ceva. Mă tem că dacă le dai un extemporal, surprizele vor fi mari. Nu se vede – cum remarcau deja mulți parlamentari – că decid asupra muncii în societate persoane care nu au nici o treabă cu domeniul, că inși plini de tinichele pe umeri nu știu de fapt legislație elementară, că răspund de educație cei care nu s-au educat, că este o vastă neîncredere internațională în justițiarii din România, că nici o personalitate reală nu este în siajul regimului. De la partide organizate, totuși, s-a ajuns în România actuală, la adunături de mediocri avari și gata să vândă orice.
Mărginiții timpului au fost vituperați adesea în cuvinte aspre. Eu le vorbeam de sublim, spunea Kierkagaard, iar ei îmi atacau lungimea pantalonilor. Pentru Nietzsche nimic nu era mai îngrozitor decât să vezi meschini obsedați de exploatarea ocaziilor, când în joc sunt idealuri. Anii treizeci i-au îngrozit pe Heidegger și Ernst Jünger cu mulțimea brutelor care aplicau linia partidului arzând cărți, surghiunind valori și asasinând. România actuală nu stă altfel, doar că practică condamnări politice mai septice, cu „justiția”, și face din distrugerea de persoane ceva difuz. Peste toate, țara s-a umplut la decizii de parveniți și impostori, de absolvenți pe scurtătură, de piloși, de interpuși ai noii Securități și de simple instrumente – de inși al căror loc ar fi la educație făcută serios.
Cunoscutul banc cu „vaca indiană și boul carpatic” nu mai este absurd. De aceea, are din nou trecere în România actuală. În vreme ce „vaca indiană” se bucura că în țara ei „noi, vacile, suntem sacre”, „boul carpatic” își umflă pieptul și constată că „în România este mai bine, căci boii suntem la decizie, în palate, în ministere și unde trebuie”!
Caragiale a consacrat o lume nespus de tristă, cu Cațavenci, Venturiani, Tipătești, Joițici. Această lume este evident întrecută de realități în România ultimilor ani. Cel mai lucid și pătrunzător romancier al acestor ani a trebuit să facă un pas înainte și a consacrat lumea „pârțăgăriei” – acea societate a efectelor execrabile, care sunt date drept evenimente.
Constantin Noica mi-a dăruit la un moment dat un volum de imagologie, în care românii erau pictați nemilos în Franța, Germania, Anglia. M-am gândit mereu la acel volum. Nu poți însă să nu iei în seamă minciuna proaspătă cu „v-am adus optzeci de miliarde”, când filmările atestă că pretendentul a tăcut asurzitor, iar asemenea bani sunt virtuali. Până și în seara de Crăciun se debita senin că „în România a scăzut infectarea” – când oricine știe că a scăzut testarea covid-19 la cel mai jos nivel în șase luni, dar infectarea este în expansiune. La decidenții României de azi, șirul minciunilor este mai lung și mai dens decât oricând în istoria cunoscută.
Odată cu trecerea la prostocrație, în România zilelor noastre s-a petrecut un fenomen răscolitor chiar și pentru cei mai sceptici. S-a generalizat relația de slugă. Cineva care nu înțelege altfel Europa decât ca șansă să fie slugă, pretinde apoi slugărit din partea aplaudacilor. Așa se face că totul s-a cam transformat în slugărit!
Ce se mai poate spune? Nu-mi vine în minte decât zicerea lui Isus: „inima acestui popor s-a împietrit”! Să sperăm, totuși, că nu pentru multă vreme!
Andrei Marga
Exclusiv
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de interese” este doar o poveste pentru naivi. După ani de scandaluri, de la „Caracatița White Tower” (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc, la „Operațiunea Dosar Șters” (aici), instituția pare să fi atins apogeul absurdului sub bagheta comisarului Marcel Bălan.
O nouă „recidivă” confirmă că, la IPJ Prahova, regulile sunt făcute doar pentru alții, iar „etica” se prezintă sub forma unei păpuși gonflabile, gata să fie umflată sau dezumflată după bunul plac al șefilor.
Recidiva „eroului” Marcel Balan: De la dans cu interlopii la comandă supremă în „famiglie” (aici)
Marcel Bălan, un nume deja sonor în analele grotescului prahovean, pare să nu se dezmintă. După ce, așa cum a dezvăluit Incisiv de Prahova (iulie 2025), se distra de minune la chefuri cu interlopii pe care propria-i soție, pe atunci angajată la Biroul Furturi din Conducte, îi ancheta, acum „eroul” nostru bifează o nouă performanță. Am crezut că episodul „crimă cu păpușa gonflabilă” și promovarea sa ulterioară la șefia IPJ Prahova a reprezentat vârful carierei sale de circar în uniformă. Ne-am înșelat amarnic!
„Famiglia” „nod în papură”: Când inspecțiile devin răfuieli personale
Adevărata capodoperă a „managementului” de la IPJ Prahova iese la iveală odată cu poziția doamnei Carmen Bălan. În timp ce alte instituții se luptă cu declarații de avere și incompatibilități modeste, la Prahova se face școală! Doamna Carmen Bălan este, nici mai mult, nici mai puțin, ofițer în cadrul biroului de Ordine Publică. Sub cui subordonare, vă întrebați? Sub bagheta domnului Marcel Bălan, care, ce coincidență, are atribuții de Ordine Publică și Rutieră!
Acest fapt nu este doar un simplu conflict de interese, este o incompatibilitate flagrantă, un veritabil „nod în papură” pe care nimeni nu pare să-l vadă. Și nu orice „nod”, ci unul cu epoleți! Doamna Bălan, beneficiind de „relația” cu soțul-șef, este liberă să acționeze după bunul plac, căutând cu asiduitate „nod în papură” la diverse secții de poliție. Activitatea ei principală, culmea, ar trebui să fie îndrumarea, nu vânarea de probleme. Dar cine să o controleze pe „Doamna Nod în Papură” când șeful suprem este chiar partenerul de viață? Controlul intern pare să fie doar o glumă bună, mai ales când, în mod „coincidențial”, polițiștii „incomozi” ajung direct „în hârtii” la Control Intern, proaspăt „pescuiți” din inspecțiile sale.
Precedentul umilinței: Chiar și „despoții” se inclină, Marcel Balan, nu! (aici)
Scandalul capătă accente de comedie amară când îl comparăm pe Marcel Bălan cu predecesorul său. Ne aducem aminte de un fost șef „împuternicit” al IPJ Prahova, un „despot” arogant, care, avertizat de serviciile de informații că nu este nici moral și nici legal ca soția sa, angajată la Resurse Umane, să-i fie subordonată, a luat măsuri! Da, ați auzit bine! Chiar și un „despot” a fost capabil să înțeleagă etica, mutându-și soția la un alt serviciu, după doar șapte zile de la „sfatul prietenesc”.
Dar Marcel Bălan? Sub „protecția” lui Miritescu – al cărui nume apare și în contextul „Caracatiței WHITE TOWER” și al încercărilor de a stopa anchete penale (conform Incisiv de Prahova, februarie 2024) – moralitatea și legalitatea sunt concepte demult depășite. Pentru el, se pare, legea este doar un detaliu, iar etica o glumă proastă pe care o ignoră cu „balansul” specific.
Prahova, poligonul de testare al impunității: De la „chei franceze” la „noduri conjugale”
Această nouă „recidivă” în cadrul IPJ Prahova completează tabloul sumbru pe care Incisiv de Prahova l-a desenat constant. De la dosarele penale în care „un cal balan și un pescar au picat pe tehnică” (octombrie 2023), la „operațiunea dosar șters” și „metoda Portocală” de fabricare a „cheilor franceze” (ianuarie 2026), instituția pare a fi un poligon de testare a limitelor abuzului și corupției.
Rămâne de văzut câți polițiști „incomozi” vor mai fi „băgați în hârtii” de „Clanul Nod în Papură” și cât timp va mai tolera Ministerul Afacerilor Interne acest circ tragicomic. Cetățenii Prahovei merită o poliție care să-i protejeze, nu o afacere de familie în care carierele sunt distruse de răzbunări personale și incompatibilități strigătoare la cer. Dormiți liniștiți, dragi cetățeni, „Clanul Nod în Papură” veghează… la propriile interese! Vom reveni cu dezvaluiri senzationale! (Cristina T.).
Exclusiv
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului
În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni, se țese o poveste demnă de un scenariu de film, dar, din păcate, una cu puternice accente de realitate românească. Sub lupa implacabilă a datelor publice și a informațiilor care aruncă o lumină tulbure asupra administrației locale, se conturează un sistem în care afacerile de familie par să prospere, alimentate, cel puțin indirect, de banii publici. La centrul acestei rețele stă, neîndoielnic, familia viceprimarului Cioc Rodica, o familie care, prin membrii săi, pare să fi acaparat o bună parte din sfera contabilității și consultanței fiscale locale, într-un mod ce ridică serioase semne de întrebare privind etica și integritatea în funcția publică.
I. „Experții contabili” de casă: De la unitatea medico-socială la Clubul Sportiv, toate pe mâna sorei!
Recent, a ieșit la iveală că CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL, o firmă de contabilitate cu sediul în Boldești-Scăeni, Str. Bucovului 17 A, deține un contract strategic: cel de contabilitate cu Unitatea de Asistență Medico-Socială din localitate. Nimic neobișnuit, am putea spune, până la momentul în care aflăm cine este „geniul contabil” din spatele acestei entități. Potrivit datelor oficiale de pe Listafirme.ro, unic asociat și administrator al CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL este nimeni alta decât doamna Vîlcu Andreea. Coincidența face ca doamna Vîlcu Andreea să fie sora doamnei Cioc Rodica, actualul viceprimar al orașului Boldești-Scăeni.
Dar legăturile nu se opresc aici! Aceeași Vîlcu Andreea, prin aceeași firmă sau o alta în care este implicată, se pare că se ocupă și de contabilitatea clubului sportiv local, întocmind inclusiv documente de execuție. Cu alte cuvinte, banii publici, gestionați de Primărie și instituțiile subordonate, par să găsească drumul cel mai scurt spre… sora viceprimarului. Eficiență maximă sau un conflict de interese de proporții monumentale?
II. Imperiul contabil se extinde: Unde se termină „famiglia” și de unde incepe bugetul local?
Pe lângă CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL, doamna Vîlcu Andreea mai figurează, cu o cotă de 55% din capitalul social, ca administrator și asociat în ACCOUNTING EXPERT FOR YOU SRL, o firmă care, conform datelor Listafirme.ro, a înregistrat un profit de peste 106.000 RON în 2024, dintr-o cifră de afaceri de aproape 300.000 RON, clasându-se pe locul 1 în topul afacerilor din domeniul său în Boldești-Scăeni. Interesant este că, în această firmă, alături de sora viceprimarului, regăsim și pe domnul Cioc Gabriel Stelian, deținătorul unei cote de 45% și, totodată, soțul viceprimarului Cioc Rodica.
Așadar, avem o viceprimăriță, soțul ei, sora ei, toți, într-un fel sau altul, în miezul afacerilor de contabilitate care, prin natura lor, intră în contact direct cu sfera publică și cu fondurile comunității. O rețea care, cel puțin pe hârtie, pare de neclintit.
III. „Divan Solutions”: Valsul administratorilor în familia viceprimarului
Tabloul familial de afaceri nu ar fi complet fără DIVAN SOLUTIONS SRL, o companie cu activitate în comerțul cu amănuntul, deținută în cote egale (50%-50%) de domnul Cioc Gabriel Stelian (soțul viceprimarului) și domnul Cioc Vlad Mihai (fiul viceprimarului). Dar aici intervine o „manevră” demnă de manualele de evitat scandalul public: până de curând, chiar doamna Cioc Rodica, viceprimarul în funcție, figura ca administrator în această firmă!
Conform istoricului administratorilor disponibil public, la data de 04.10.2024, doamna Cioc Rodica a fost revocată din funcția de administrator. În aceeași zi, pe 04.10.2024, a fost adăugat ca administrator domnul Cioc Vlad Mihai, fiul, cu un mandat valid până în 2073! O demisie „elegantă” sau o tentativă penibilă de a masca legăturile evidente între funcția publică și interesele private, exact în momentul în care lucrurile ar fi putut deveni „fierbinți”? Faptul că toate aceste companii – ACCOUNTING EXPERT FOR YOU SRL și DIVAN SOLUTIONS SRL – funcționează de la aceeași adresă (Str. Bucovului 17, Boldești-Scăeni), iar CONTA APS la numărul 17A, completează imaginea unui hub de afaceri familial, amplasat strategic la ușa primăriei.
Concluzie: O „microîntreprindere” de interese publice și private?
ACCOUNTING EXPERT FOR YOU SRL din PRAHOVA (CUI 45659150) – date firmă, contact, bilanț, CAEN CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL din PRAHOVA (CUI 39377287) – date firmă, contact, bilanț, CAEN DIVAN SOLUTIONS SRL din PRAHOVA (CUI 31468304) – date firmă, contact, bilanț, CAEN (1) DIVAN SOLUTIONS SRL din PRAHOVA (CUI 31468304) – date firmă, contact, bilanț, CAEN DIVAN SOLUTIONS SRL din PRAHOVA (CUI 31468304) – date firmă, contact, bilanț, CAEN_1
„Soți fericiți cu firme de contabilitate care gestionează banii publici, unde soția este viceprimar” – această propoziție, de o duritate tăioasă, sintetizează perfect situația din Boldești-Scăeni. Ceea ce se profilează nu este doar o serie de coincidențe nefericite, ci un model de interconectare a intereselor private cu decizia publică, sub nasul, și cu implicarea, membrilor cheie ai administrației locale.
Întrebările retorice se impun: Cât de transparentă este gestionarea banilor publici când „experții” sunt chiar din familia celui care ar trebui să vegheze? Cine garantează imparțialitatea și corectitudinea contractelor? Și, mai ales, cât va mai dura până când cetățenii din Boldești-Scăeni vor cere socoteală pentru aceste „aranjamente” de familie, care miros puternic a abuz în serviciu și conflict de interese? Într-o țară în care corupția la nivel local sufocă dezvoltarea, cazul de la Boldești-Scăeni ar putea deveni un studiu de caz de manual.
Nepotismul la paritate cu ilegalitatea: De la contabilitate de clan la dispoziții abuzive, confirmate oficial!
„Soți fericiți cu firme de contabilitate care gestionează banii publici, unde soția este viceprimar” – această propoziție, de o duritate tăioasă, sintetiza perfect situația din Boldești-Scăeni, unde interesele private par să se împletească periculos de mult cu funcția publică. Dar, tocmai când credeam că am atins zenitul absurdului, Primăria Boldești-Scăeni, într-o probă de transparență (involuntară sau nu), ne-a oferit cireașa de pe tort: Refuzul oficial al contrasemnării de către secretarul general al UAT Boldești-Scăeni a Dispoziției Primarului nr. 424/29.12.2025. Obiectul? Transferul doamnei Ilie Ioana Carmen într-o funcție publică de conducere, o mișcare flagrantă, deoarece persoana transferată nu ar îndeplini condițiile legale, fapt confirmat chiar de un document oficial publicat pe site-ul Primăriei. Mai mult, acest caz se leagă de un scandal anterior, în care președintele CSO Boldești-Scăeni, domnul Ilie (probabil membru al aceleiași familii), a fost implicat în deturnarea unor bani publici ai clubului sportiv în conturi personale – fonduri restituite abia după presiunea opiniei publice, nu din proprie inițiativă, dovadă a impunității și a lipsei de control intern.
Concluzie: Legea ca „sugestie opțională” și spectacolul absurdului administrativ
Acest refuz al secretarului general, garantul legalității, nu este un moft birocratic, ci un avertisment roșu sângeriu: un act al primarului încalcă legea. Așadar, nu mai vorbim de zvonuri sau „atacuri politice”, cum a catalogat Primăria inițial, ci de o confirmare oficială a ilegalității, venită din interiorul sistemului. În Boldești-Scăeni, problema nu mai este dacă funcțiile se oferă ca recompensă pentru loialitate de clan, ci că documente oficiale arată acum fără echivoc că legea este tratată ca o sugestie opțională, iar mecanismele de control sunt ignorate până în punctul în care devin penibile, dar imposibil de ascuns. Cât de departe poate merge această mascaradă, înainte ca cineva să tragă cortina?
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat
Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii din Vărbilău încă mai sperau la apă curentă civilizată și la administrație normală, în birourile Primăriei se scria, cu pixul gros, încă o filă din epopeea „Vărbilău – comună administrată ca un SRL de familie & prieteni”.
Documentul pe care Incisiv de Prahova îl are acum în față – procesul-verbal de recepție a rețelei de apă – dezvăluie o scenă de colecție: o parte din comuna Vărbilău beneficiază azi de apă… fără contract semnat cu primăria. Rețea recepționată, populație branșată, dar legalitatea serviciului – pierdută undeva între robinet și pixul din primărie.
Pe hârtie, la recepția lucrării, stau cuminți semnăturile unor personaje care astăzi pozează, fiecare, în salvatorul comunei.
Președinte de comisie: Radu Corina – candidata PMP la Primăria Vărbilău.
Membru: Cărbunaru „Mihal” Vasile – i-au greșit numele în act, dar nu și interesele. Omul care, azi, „defilează” prin comună cu alai de susținători și cere voturi. În ce calitate a stat în comisia de recepție a rețelei de apă? Întrebarea rămâne în aer, răspunsul oficial se lasă așteptat.
Membru: Ion Marius Adrian – candidatul FD la Primărie, omul care promite că „face și drege” pe Facebook, după ce aproape patru ani a fost consilier al viceprimarului.
Întrebare simplă pentru domnul Ion: în tot acest timp, cât ați încălzit scaunul lângă viceprimar, nu ați sesizat că rețeaua de apă are probleme, că recepția e „artistică”, iar oamenii beneficiază de apă fără o situație contractuală clară?
Trei oameni, aceeași comisie, aceeași recepție. Atunci stăteau la aceeași masă și semnau. Azi, se prefac rivali politici. Pe hârtie, dușmani; în documente, colegi de semnătură.
Apă pentru cetățeni, dar nu și pentru lege: Hidro, ținută la poartă
Potrivit informațiilor și documentelor analizate de Incisiv de Prahova, aceiași „trei crai” au o responsabilitate directă în faptul că rețeaua de apă a Vărbilăului nu a fost preluată de operatorul specializat Hidro.
Rețea recepționată, dar cu probleme. Situație contractuală gri, proceduri discutabile, iar în final: o comună prinsă între robinet și birocrație, în timp ce politicienii locali joacă rolul fecioarelor neprihănite, scandalizate brusc de nereguli pe care le-au semnat cu propria mână.
Aceștia sunt oamenii care, peste noapte, au descoperit că „vor binele comunei Vărbilău”. Ieri – parte din sistem. Azi – justițiari de campanie.
Balta, masca balastierei: 65.000 mp pentru „lac de agrement auto”
Dacă apa potabilă se plimbă în regim „pe încredere”, în schimb terenurile comunale sunt tratate cu maximă „creativitate”.
Celebrul proiect prin care se dorea concesionarea a 65.000 de metri pătrați în Coțofenești către o firmă de reparații auto ilustrează perfect modul în care administrația Vărbilău înțelege legea: ca pe un obstacol ce trebuie ocolit, nu respectat.
Firma de reparații auto – aceeași care „mai schimbă o bujie, mai face un lac de agrement” – urma să pună mâna pe un teren uriaș. Potrivit consilierului local Luncă Alexandru Cristinel-Ionuț, cel care a documentat public cazul și a sesizat oficial instituțiile statului, proiectul a fost un festival de încălcări procedurale:
- proiectul NU a fost ținut 30 de zile în consultare publică (obligatoriu pentru acte normative),
- lipsea studiul de oportunitate – baza legală pentru orice concesiune,
- terenul a fost trecut în proiect, „prin magie administrativă”, din extravilan în intravilan,
- doamna secretară a recunoscut ulterior „greșeala”, mulțumind consilierului că „se uită pe proiecte”,
- soluția găsită de administrație? „Să schimbăm titlul proiectului” – nu să corectăm fondul, ci să cosmetizăm forma.
Acesta nu mai este management defectuos, ci simulare de legalitate.
Plângere prealabilă: când un singur consilier joacă rolul instituțiilor absentate
Pe 30.10.2025, Consiliul Local Vărbilău adoptă HCL nr. 102, legată de această concesiune. Pe 30.10.2025, administrația mai face un pas în direcția transformării comunei în moșie.
În 2026, consilierul local Luncă Alexandru Cristinel-Ionuț transmite o plângere prealabilă privind nelegalitatea HCL 102, către:
- Prefectura Prahova,
- Primăria Vărbilău – autoritatea care a emis actul.
Prefectura reacționează prompt, confirmând înregistrarea în câteva minute și declanșând procedura de analiză a legalității. Primăria este obligată să răspundă oficial, iar dacă vicierea de procedură se confirmă, hotărârea poate fi revocată sau anulată.
Consilierul Luncă – spre deosebire de „trei crai” de pe procesul-verbal de apă – își asumă în scris, cu nume și semnătură, un demers pentru:
- transparență,
- respectarea legii,
- corectitudine administrativă.
Nu prin lozinci goale, ci printr-o plângere prealabilă, prin sesizarea Prefecturii și prin documente transmise oficial.
De la trotuare cu ADN de Cărbunaru la balastiere „piscicole”: schema generală confirmată
Dezvăluirile publicate anterior de Incisiv de Prahova despre „Primăria Vărbilău – SRL-ul familiei Cărbunaru” nu mai sunt simple investigații jurnalistice; devin capitole dintr-un dosar complet, în care noile documente și acțiuni confirmă tiparul:
- trotuare turnate cu beton de la stația firmei mamei primarului,
- lucrări supraevaluate sau decontate fără a fi realizate integral, conform Curții de Conturi,
- balastiere mascate în „iazuri piscicole” care nu există,
- licitații cu terenuri împinse înainte fără avize de mediu, de la Apele Române, de la ANRN sau de la Rezervele Statului,
- un „vechi primar” care conduce din umbră, cu acces la arhivă și influență asupra deciziilor.
Acum, peste toate, se adaugă:
- rețeaua de apă recepționată de o comisie în care apar trei actuali candidați,
- concesionarea a 65.000 mp către o firmă de reparații auto, împachetată în proiect cu vicii clare de procedură, contestate oficial.
Toate aceste noi dovezi întăresc ceea ce Incisiv de Prahova scrie de luni de zile: la Vărbilău, banul public, patrimoniul comunei și serviciile de utilitate publică sunt tratate ca o afacere privată, în care legea se negociază, iar documentele se „aranjează”.
Rivali doar pe afiș, colegi de semnătură în documente
În fața cetățenilor, aceiași oameni vin astăzi cu discursul standard: „noi vrem binele comunei, ceilalți sunt problema”.
Documentele îi contrazic brutal.
- Au stat în comisii împreună.
- Au recepționat lucrări împreună.
- Au validat, prin semnătură, situații care astăzi afectează direct cetățenii (rețea de apă blocată, Hidro ținută la distanță).
Pe hârtie, par adversari politici. În realitate, sunt coproprietari morali ai haosului administrativ.
Vărbilău – locul unde documentele vorbesc mai tare decât promisiunile
Plângerea prealabilă depusă la Prefectură, procesul-verbal de recepție a rețelei de apă, rapoartele Curții de Conturi, proiectul de concesiune pentru cei 65.000 mp din Coțofenești: toate acestea nu mai lasă loc de interpretări comode.
- Nu mai este vorba doar de „erori administrative”,
- Nu mai este doar „neatenție” sau „greșeală de redactare”,
- Este un model de guvernare locală în care legea este cosmetizată, iar interesul public – sacrificat.
Incisiv de Prahova a documentat, în articolele anterioare, legăturile de familie, firmele de casă, „băieții deștepți” ai balastierelor și trotuarelor (aici), (aici), etc.
Noile documente confirmă, punct cu punct, acest tablou:
- comisii populate de candidați care acum se declară „soluția de schimbare”,
- proiecte de concesiune împinse înainte cu prețul încălcării procedurilor,
- un consilier local care, singur împotriva mașinăriei locale, este nevoit să facă ceea ce ar fi trebuit să facă, de la început, o administrație responsabilă.
Concluzie: râsul amar nu mai ajunge
Vărbilăul nu este doar o comună cu peisaj frumos. Este un manual viu despre cum arată administrația când se transformă în SRL de familie, iar politica locală devine un teatru ieftin, în care aceiași actori își schimbă doar costumele.
În timp ce unii se plimbă prin sat cu alaiul după ei, cerând voturi și vorbind despre „binele comunei”, documentele pe care Incisiv de Prahova le prezintă arată altceva:
- rețele de apă recepționate dubios,
- terenuri uriașe aproape să ajungă la firme prietene,
- balastiere mascate în „lacuri de agrement”,
- și o administrație care încearcă să acopere viciile de fond prin „schimbări de titlu” și explicații tardive.
Restul – promisiuni, sloganuri, selfie-uri – e zgomot de fond.
Actele, însă, rămân. Și spun, negru pe alb, cine a fost unde, cine a semnat ce, cine a tăcut când trebuia să vorbească și cine vorbește azi, după ce a semnat ieri.
Incisiv de Prahova va continua să publice documente, nume și fapte. Pentru că, la Vărbilău, adevărata problemă nu e cine promite mai frumos, ci cine a transformat, ani la rând, comuna într-o afacere de familie cu apă fără contract și balastieră cu binecuvântare administrativă. (Cerasela N.).
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...
Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...
Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!
In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...
Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!
Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...
Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!
O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...
MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...
SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale
Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...
BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026
Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...
SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...
Scandal fără precedent în sistemul penitenciar: Zece permisii acordate ucigașului unui polițist, pe fondul suspiciunilor de corupție la vârful ANP
Un val de indignare cutremură sistemul de justiție și ordine publică din România, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit un...
MAI: Un model de afaceri „inovator” – Polițistul, agent de curățenie și bici de cățel al statului!
În timp ce națiunea se pregătește pentru noul an, adevărata „inovație” românească răsare din negura abuzurilor din Ministerul de Interne....
Pensiile militare: Când Guvernul confundă „contributivitatea” cu „contribuția la vot” – Securitatea Națională, pe stand-by!
În țara în care „special” a devenit o înjurătură și „contributiv” o mantră repetată mecanic de politicieni cu memoria selectivă,...
-
Exclusivacum 4 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 4 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 4 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 2 zile
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 2 zile
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 8 ore
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL „ANTIGRINDINĂ”: CUM S-A TRANSFORMAT „SCUTUL NAȚIONAL” ÎN MAȘINA DE SPĂLAT BANI CU TENTACOLE SPRE KREMLIN ȘI OTRĂVIREA RECOLTELOR!