Featured
Pentru cei care nu inteleg sau se fac ca nu inteleg… ce a insemnat lupta anticoruptie pentru magistratii prea independenti..
Dupa ce a ajuns pres si toata lumea a sters pe jos cu ea, justitia amarata, pare sa se transforme. La CSM s-a scris istorie. Istorie la care am inceput si eu sa scriu cand am dezvaluit in exclusivitate printr-un interviu al sefului inspectiei judiciare, ca magistratii „au fost ascultati cu varf si indesat”. Raportul a fost contestat de DNA la CSM si n acelasi timp s a discutat tot acolo si de propunerea ministrului justitiei care dorea inapoi SRI in anchete. Sedinta de la CSM e de manual. Dna Scutea, procurorul general s a pronuntat pentru SRI in dosare, pentru admiterea plangerii DNA, i-au amintit insa doamnele Savonea si Baltag ca si ea a semnat protocoale, deci cumva pozitia se explica. Magistratii, in majoritatea lor, judecatori si procurori deopotriva au inteles: au fost ascultati, li s-au facut dosare, este regretabil ce a facut o institutie publica, nu trebuie sa se mai intample!
S-au respins plangerea si propunerea. ceea ce nu inteleg eu, insa, este ce s a intamplat cu raportul IJ legat de SRI care a fost implicat in dosare. Raportul este la CSM … niciodata dezbatut, niciodata pus pe masa, niciodata… Este regretabil pentru ca de justitie are nevoie 1 din 4 romani. Acum judecati dvs cat e de important.
Cand au inceput sa vorbeasca de SRI a picat netul un sfert de ora, precizeaza jurnalista Ana-Maria Bujor.
Onea si Portocala dati exemplu negativ in CSM. Judecătoarea Simona Marcu: ‘În loc să ia măsuri, DNA îşi apără practicile greşite’
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins marţi, 15 decembrie, plângerea prealabilă formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva hotărârii prin care CSM a constatat, în octombrie 2019, o serie de practici abuzive ale procurorilor în dosarele în care erau vizaţi magistraţi. Au fost 10 voturi pentru respingere, şase pentru admitere şi două voturi nule. În dezbaterile care au precedat votul, judecătoarea Simona Marcu (ÎCCJ), fost preşedinte CSM, a denunţat nu numai greşelile comise de procurorii DNA, ci şi lipsa de asumare instituţională şi corectare a acestor greşeli.
Judecatoarea Simona Marcu a facut referire si la cazuri celebre de dosare lucrate ilegal de anumiti procurori, dosare fie bazate pe inventii si probe false, fie pe acuzatii care au determinat sentinte favorabile inculpatilor, de genul „fapta nu exista in legea penala”. Aici, judecoarea Marcu i-a dat, asadar, exemplu negativ pe Lucian Onea si Mircea Negulescu, in birourile carora se deschideau dosare din razbunari personale.
CONTEXT: Plenul CSM a validat, pe 15 octombrie 2019, raportul Inspecției Judiciare, făcut public în august 2018, prin care inspectorii judiciari au arătat că, în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, DNA a soluționat aproape 2.000 de dosare privind 3.420 de magistrați. Potrivit raportului, nu mai puţin de 13 membri, foşti şi actuali, ai Consiliului Superior al Magistraturii au avut dosare la DNA. Multe dosare penale au fost lăsate în nelucrate ani de zile, pentru ca apoi să fie clasate într-o lună, înainte ca SIIJ să preia competenţa exclusivă asupra cauzelor cu magistraţi. Magistraţii au fost şi interceptaţi masiv, unii dintre ei nefiind nici măcar informaţi ulterior despre acest lucru, contrar prevederilor legale. Detalii AICI!
Judecătoarea Simona Marcu a enumerat o serie de nereguli descoperite la DNA (emiterea unor ordonanţe de delegare a atribuţiilor în alb, efectuarea de acte de urmărire penală de organe de cercetare penală în lipsa delegării, redistribuirea dosarelor fără nicio motivare, justificare a măsurii, tehnica sesizărilor din oficiu împotriva magistraţilor şi cercetarea lor inclusiv pentru soluţiile dispuse în diferite cauze), dar s-a referit şi la două cauze de răsunet care s-au soldat cu achitări sau clasări şi pentru care nimeni nu şi-a cerut scuze.
„Nu aş dori să intru în analiza plângerii prealabile. Ceea ce nu încetează să mă surprindă este atitudinea DNA, care în loc să ia măsuri pentru remedierea aspectelor semnalate şi să genereze practic un nou început, continuă prin a-şi apăra unele practici care s-a dovedit că sunt greşite. Situaţia mi se pare cu atât mai greu de înţeles cu cât, dacă prin absurd am accepta că aspectele invederate de DNA în plângerea prealabilă, tot ar rămâne o serie consistentă de constatări care ar putea să justifice concluzia care este curprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. În orice caz, nu ar putea niciodată să fie înlăturate considerentele cuprinse în deciziile definitive de achitare dispuse de instanţele judecătoreşti.
Am, din păcate, documentate multe cazuri de abuziri împotriva judecătorilor şi procurorilor. M-aş limita doar la două dintre ele: cazul judecătoarei Gabriela Bîrsan, preşedintele Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a ÎCCJ, preşedinte în funcţie la data la care aceste abuzuri au demarat împotriva domniei sale şi nu numai împotriva domniei sale. Există hotărâri judecătoreşti definitive care explică în clar ce s-a întâmplat şi cum s-a întâmplat. Aş dori să fac apel la propria memorie şi să reamintesc de un singur moment care a fost şocant: când au descins procurori DNA în arhiva secţiei şi când au cerut nici mai mult nici mai puţin decât 2166 de hotărâri judecătoreşti pronunţate de magistraţii secţiei în perioada cuprinsă între ianuarioe 2011-iunie 2011, precum şi ianuarie-decembrie 2010. Acest fapt nu poate fi şters cu buretele. Nimeni, niciodată nici nici măcar nu şi-a cerut scuze pentru acest lucru care s-a întâmplat la cea mai înaltă instanţă din ierarhia jurisdicţiei naţionale. Inutil să fac referire la celelalte considerente din hotărârile judecătoreşti care spun că nu s-a ţinut cont nici măcar de decizia pronunţată de CEDO, care a vorbit despre imunitate şi efectele constatării acestei imunităţi.
Un alt caz la care aş dori să mă refer, ca să am în vedere şi un procuror, este un caz de referinţă: cel al fostului procuror general Tiberiu Niţu. Este vorba despre dosarul în care domnul procuror a fost urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu, pe motiv că ar fi beneficiat de coloană de la poliţie şi maşină cu girofar în deplasările sale. Dosar care, după doi ani de anchetă, a primit clasare pentru că fapta nu ar fi fost prevăzută de legea penală, DNA încercând să justifice soluţia pe ideea că între timp CCR ar fi dezincriminat abuzul în serviciu. Bine a făcut fostul procuror general că a atacat în instanţă această soluţie de clasare şi ÎCCJ, prin soluţie definitivă, a confirmat că fostul procuror general al României a fost pus sub urmărire penală pentru o invenţie. În acest sens, urmare plângerii formulate de Tiberiu Niţu, ÎCCJ a dispus schimbarea încadrării temeiului soluţiei de clasare în fapta nu există.
Şi pentru că spuneam că DNA nu încetează să mă suprindă, aş continua exemplul la care m-am referit cu ceva mai apropiat de noi şi m-aş referi la procedura de recrutare a procurorilor în această structură de parchet, DNA, derulată la 3 noiembrie 2020. Înregistrările sunt publice, pe site-ul CSM. Mai mulţi procurori au fost întrebaţi de către un membru al Secţiei pentru procurori despre situaţia infracţiunii de la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000, punctându-se în special dacă candidatul cunoaşte exemple exemple de situaţii în care s-au regăsit foloase nepatrimoniale. Dacă aveţi curiozitatea să urmăriţi aceste înregistrări, veţi constata că doi procurori, care au fost selectaţi, deci ei acum sunt procurori DNA, au fost de acord că este un astfel exemplu câştigarea de timp în vederea ajungerii mai repede la serviciu, deci este un exemplu de folos nepatrimonial. Cu alte cuvinte, despre ce vorbim? Nu numai că nu-şi cere nimeni scuze pentru ceea ce s-a întâmplat, dar prin modul în care recrutăm oamenii perpetuăm aceeaşi situaţie. Deci nici în viitor, dacă se vor mai întâmpla astfel de fapte, să nu credem că va fi cineva care va avea vreo urmă de remuşcare. Nu va avea nimeni. De aceea vă propun să respingem plângerea prealabilă formulată de DNA”, afirmat Simona Marcu.
(Sava N.).
Administratie
Dincolo de cifre și programe: Tinerii, motorul schimbării în viziunea lui Victor Negrescu
Într-un peisaj politic adesea dominat de statistici și bugete reci, Ziua Tineretului devine un prilej de reflecție asupra adevăratei resurse a Europei: capitalul uman. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu propune o schimbare de paradigmă, mutând reflectorul de pe succesul birocratic către potențialul real al noii generații.
Banii nu sunt totul: Când Erasmus+ se transformă în destine
Deși bilanțul activității sale la Bruxelles include realizări financiare de necontestat, precum obținerea unor fonduri record pentru programul Erasmus+ sau negocierea resurselor pentru Anul European al Tineretului, Victor Negrescu avertizează că politicile publice rămân simple documente dacă nu au în centru omul. „Aș putea să menționez inițiativele concrete dedicate tinerilor. Sunt importante, dar nu spun totul”, subliniază europarlamentarul PSD, punctând faptul că succesul unei strategii se măsoară în vieți schimbate, nu doar în cifre raportate.
Colaboratorii de azi, liderii de mâine: Puterea ideilor noi
Pentru Negrescu, motivația din spatele activității sale legislative provine direct din interacțiunea cu tinerii care trec pragul cabinetului său. Stagiarii și colaboratorii cu care a lucrat de-a lungul timpului nu au fost doar simpli asistenți, ci veritabili catalizatori de energie.
„Tinerii m-au impresionat prin idei, prin ambiție și prin felul în care privesc viitorul. Energia lor nu este doar o promisiune, este deja schimbare”, afirmă acesta. Această abordare pragmatică demonstrează că tineretul nu mai este doar „viitorul de mâine”, ci o forță activă care remodelează prezentul politic și social al României și al Uniunii Europene.
Solidaritate fără bariere: Șanse egale pentru mediile vulnerabile
Dincolo de holurile instituțiilor europene, realitatea din teren impune măsuri de sprijin direct. Prin implicarea constantă alături de PES activists România, Victor Negrescu își concentrează eforturile pe susținerea copiilor și tinerilor proveniți din medii defavorizate.
Mesajul este unul de solidaritate socială: succesul individual al unui tânăr vulnerabil reprezintă o victorie colectivă. „Atunci când un tânăr reușește, câștigăm cu toții”, susține europarlamentarul, reafirmând responsabilitatea clasei politice de a crea mecanisme care să ofere fiecăruia, indiferent de mediul de proveniență, șansa corectă la reușită.
În viziunea lui Victor Negrescu, Ziua Tineretului nu este doar o celebrare calendaristică, ci un memento al datoriei de a transforma promisiunile electorale în rampe de lansare pentru generația care deține deja cheile schimbării.
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)
Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.
Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.
Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”
Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.
Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.
Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice
Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.
Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.
Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?
În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.
Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?
Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”
Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:
- mutări considerate abuzive,
- programe de lucru mai împovărătoare,
- sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.
Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.
Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul
Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.
Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.
„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare
Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.
Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.
Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere
În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:
- Ministerul Justiției,
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
- și alte organe abilitate,
în vederea clarificării situației semnalate.
Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.
Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:
- verificarea faptelor semnalate,
- stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
- analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
- evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
- verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.
Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere
Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:
- fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
- fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.
Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou, spitalele bucureștene par să fi inaugurat o secție clandestină de „jaf cu anestezie morală”, unde pacienții vulnerabili sunt tratați la pachet cu o doză zdravănă de nesimțire. Ultimul caz apărut în spațiul public, relatat cu revoltă de nepotul unui pacient, ne arată că unii angajați au confundat grija față de bolnav cu inventarierea conținutului din portofel.
Marea „dispariție” de sub pernă: 1.000 de lei extrași cu precizie de infirmieră
https://www.facebook.com/reel/26801284509562371
Se pare că, în timp ce medicii se luptă să salveze vieți, prin saloane bântuie spirite cu mână lungă. Conform declarațiilor familiei, un bătrân internat s-a trezit mai „ușor” cu 1.000 de lei, bani care au evaporat sub privirile vigilente ale personalului care, teoretic, trebuia să-i vegheze sănătatea, nu economiile. Cireașa de pe coliva bunului simț? Un coleg de salon, martor la acest număr de prestidigație, ar fi indicat-o direct pe o infirmieră ca fiind „magicianul” de serviciu. Cu toate acestea, la spitalul bucureștean, inventarul bunurilor pacientului pare a fi un concept SF, o procedură ignorată cu grație pentru a lăsa loc liber „inițiativelor” private de sub halat.
Magazia cu lacăt pe creier: Externat în pijamale și papuci de gumă
Dacă furtul a fost doar aperitivul, externarea a reprezentat felul principal de umilință.
Imaginează-ți tabloul grotesc: un om bătrân, abia ieșit dintr-o suferință medicală, este lăsat la poarta spitalului în plină stradă, tremurând în pijamale și papuci de gumă, ca și cum ar fi fost evacuat dintr-un incendiu, nu dintr-o instituție de stat. Motivul halucinant oferit de personalul medical? „N-avem cheia de la magazie!”. Se pare că în ditamai spitalul bucureștean, destinele și hainele pacienților atârnă de un singur lacăt ruginit, a cărui cheie a plecat probabil la plimbare odată cu cei 1.000 de lei dispăruți. Să lași un bătrân fără haine și, mai grav, fără cheile de la propria locuință, denotă o lipsă de umanitate care depășește orice diagnostic medical.
Profesionalism la etaj, junglă la parter
Este de-a dreptul schizofrenic contrastul subliniat de familia victimei: în timp ce medicii își fac treaba cu profesionalism, personalul auxiliar și administrativ pare desprins din filmele cu bandiți de drumul mare. Sursa acestor dezvăluiri, nepotul pacientului, scoate la lumină o realitate cruntă: poți fi salvat de bisturiu, doar ca să fii „mâncat” de șacalii care nu văd în bolnav un om, ci o pradă ușoară. Până când „șefii” din sistem nu vor înțelege că spitalul nu e talcioc și nici magazia nu e proprietatea privată a asistentelor, pacienții vor continua să iasă din spitale vindecați de boală, dar traumatizați de „grija” statului. (Cerasela N.).
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de...
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou,...
Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
În timp ce restul lumii civilizate se ghidează după legi clare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să fi rămas blocat...
„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă
În timp ce interlopii se antrenează prin săli de lupte și scenarii de gherilă urbană, Ministerul Afacerilor Interne a decis...
Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate
Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice Când instituția care ar trebui să aplice legea...
Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
Nababi” cu acte în regulă: Șefimea își securizează viitorul, talpa rămâne cu praful În această nouă arhitectură a lăcomiei mascate,...
Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
În orașul Victoria, județul Brașov, unde istoria industrială ar trebui să miroasă a progres, astăzi pute a eșec birocratic și...
Adio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
Mult a fost, puțin a mai rămas până când zidurile groase ale penibilului, ridicate de Ministerul Afacerilor Interne sub pretextul...
Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
În timp ce industria de apărare a României își dă ultima suflare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și – mai ales...
Operațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”
Într-un Minister de Interne unde profesionalismul a fost pensionat forțat și înlocuit cu arta de a sta în genunchi, spectacolul...
APOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER
Într-o societate obișnuită ca „mica înțelegere” să fie unsul care degripează rotițele legii, un agent de poliție din Arad a...
EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
Într-o Românie în care miniștrii Agriculturii trec prin funcții ca gâsca prin apă, lăsând în urmă doar praf și strategii...
OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
În timp ce ministrul Ambrozie-Irineu Darău exersa privirea de diplomat prin tranșeele de la Kiev, acasă, la București, „marea curățenie”...
Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
De opt ani, liniștea și patrimoniul Transport Călători Express (TCE) SA Ploiești sunt „garante” de o firmă care pare specializată...
VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
În laboratoarele prăfuite ale Ministerului de Interne, unde gândirea critică este considerată „abatere disciplinară”, s-a inventat un nou sport național:...
-
Exclusivacum 4 zile
Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zile
Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zile
VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zile
EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zile
OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Exclusivacum 2 zile
Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum 9 ore
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Ancheteacum 4 zileScandal de proporții în magistratură: Sursa „scurgerilor” de informații împotriva președintei ICCJ, Lia Savonea, localizată la Curtea de Apel București