Anchete
SIIJ l-a facut suspect pe Lucian Onea, paraditorul sef de la DNA Ploiesti
La circa o luna si jumate de la momentul la care fosta sefa a Autoritatii Electorale Permanente (AEP) a fost achitata definitiv de Curtea de Apel Bucuresti, retinandu-se ca dosarul lucrat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu la DNA Ploiesti, este baza pe inventii, martori protejati si lipse de probe, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie face pasul decisiv. Procurorul Lucian Onea a fost informat joi, 26 noiembrie 2020, ca a dobandit calitatea de suspect in dosarul deschis ca urmare a plangerii formulate de Ana Maria Patru, in care era acuzat de represiune nedreapta, santaj, martuire mincinoasa, grup infractional organizat, falsificare si ascundere de probe, declaratii calomnioase si mincinoase.
Practic, putem spune ca ancheta de la SIIJ ajunsa in stadiul in care Lucian Onea a dobandit calitatea de suspect vine in continuarea solutiei pronuntate de judecatorii Doinita Luminita Nitu si Mihai Paul Cozma de la Curtea de Apel Bucuresti in 7 octombrie 2020, in dosarul nr. 47338/3/2016 (nr nou: 351/2020), privind-o pe Ana Maria Patru, prin care s-a mentinut solutia Tribunalul Bucuresti, dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.
Nefiind inca motivata solutia Curtii de Apel Bucuresti, ne amintim ca judecatoarea Brandusa Elena Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti a retinut in sentinta penala nr. 18/F din 13 ianuarie 2020 ca in dosarul Anei Maria Patru procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu:
–au apelat la manopere si strategii care aveau ca scop inducerea in eroare a Anei Maria Patru pentru trimitera sa in inchisoare;
–au folosit martori protejati, denunturi mincinoase si inregistrari care nu aveau legatura cu cauza;
-dar si, atentie, au incalcat dispozitiile legale in ce priveste actul de urmarire penala inca din faza incipenta a dosarului, cat si pe parcursul cercetarii penale, dorind sa produca „in mod arbitrar sau contrar normelor procesuale probe cu rea credinta sau prin utilizarea de manopere sau strategii”.
Onea a tras chiulul la prima citare
In fata acestei realitatii despre care o tara intreaga a aflat, Lumea Justitiei dezvaluind care a fost parcursul acestui dosar, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a reusit informarea lui Lucian Onea cu privire la noua sa calitate abia la o saptamana de la data la care fusese chemat la sediul SIIJ. Sustinem aceasta intrucat, din informatiile pe care le avem, joi, 19 noiembrie 2020, Onea a ales sa faca o aroganta si, in momentul in care a fost contactat telefonic pentru a fi intrebat de ce nu s-a prezentat la audiere, a sustinut ca nu a primit citatia, desi aceasta nu se intorsese la sediul SIIJ. Basca, vazand ca nu merge motivatia, a invocat faptul ca avocata sa se afla in imposibilitatea de a se prezenta.
Speram ca partenera sa de dosare, Cerasela Raileanu, nu va recurge la aceste tertipuri pentru a scapa de raspundere, aceasta fiind la randul sau cercetata in dosar, iar cel mai probabil va fi de asemenea citata la SIIJ.
De acum, cel mai probabil, dosarul va urma parcursul firesc, insa noutatea fata de alte dosare o reprezinta faptul ca Onea, din start, este bun de plata, in conditiile in care, in preziua datei la care fostul paraditor DNA (n.red. – Onea fiind consacrat pentru definirea verbului ‘a paradi’) trebuia sa se prezinte la SIIJ, respectiv 18 noiembrie 2020, fosta sefa AEP a depus la SIIJ o cerere de constituire ca parte civila in dosar (vezi facsimil), solicitand daune de 500.000 euro fiecarei parti inculpate in dosar, precum si fostei sale bune prietene, Irina Socol, patroana Siveco, cea care a si formulat denunturile impotriva lui Patru, sub mai multe identitati.
Precizam ca acesta nu este singurul dosar pe care Lucian Onea (in prezent suspendat din magistratura) il are, fiind trimis in judecata, in 2019, alaturi de colegul sau, Mircea Negulescu, zis Portocala, pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, represiune nedreapta, fals in inscrisuri sub semnatura privata si cercetare abuziva (dosar nr. 1916/1/2019 ICCJ), mai precizeaza sursa citata.
Surse judiciare preconizeaza ca alte doua dosare vor fi finalizate pana la finele anului si alti paraditori din unitatea de „elita” a DNA ST Poloiesti vor fi pusi sub acuzare si trimisi in judecata in alte cauze ce a „captat” atentia si „interesul” presei locale. (Cerasela N.).
Anchete
CSM își alege conducerea pentru 2026: Tradiția invinge suspansul, fără contracandidați
Anchete
Hidroelectrica, gigantul bursier, fără conducere permanentă: Selecția CEO, un eșec răsunător
Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie listată la Bursa de Valori București, a confirmat miercuri seara, printr-un anunț oficial transmis investitorilor, eșecul procedurii de selecție pentru funcția de director general (CEO). Decizia validă informațiile anterioare vehiculate pe surse, inclusiv de către Mediafax, și subliniază dificultatea gigantului energetic de a identifica un lider pe măsura exigențelor.
Un proces riguros, un rezultat neașteptat
Procedura de recrutare, desfășurată conform rigorilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – o obligație legală pentru companiile cu capital majoritar de stat – a fost supervizată de un expert independent. Raportarea oficială arată că acesta a finalizat evaluarea candidaților fără a propune, însă, nicio persoană pentru numire în funcție.
Standarde inalte, niciun candidat la inălțime
Analiza detaliată a inclus declarații de intenție și interviuri, bazate pe criterii clar definite anterior. Cu toate acestea, în ședința din 26 noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a Hidroelectrica a constatat că niciunul dintre candidații rămași în cursă nu corespundea pe deplin cerințelor funcției de director general, având în vedere contextul operațional și strategic actual al companiei. „Menținerea standardelor de competență este o obligație legală, nu o opțiune”, se arată în comunicatul transmis de companie, care reiterează angajamentul pentru o „guvernanță solidă, transparentă și performantă”. Menționăm că procesul inițial a vizat atât funcția de director general, cât și pe cea de director financiar, însă niciun candidat nu a îndeplinit criteriile impuse.
Pe muchie de cuțit: Reluarea de urgență și conducerea interimară
Ca urmare a acestui eșec, Consiliul a decis reluarea imediată a procedurii de selecție, într-o cursă contra-cronometru pentru identificarea viitorilor CEO și CFO. Pentru a asigura continuitatea operațională, Hidroelectrica va menține măsurile interimare de conducere, atât pentru poziția de director general, cât și pentru cea de director financiar, până la finalizarea noii proceduri. Decizia Consiliului a survenit cu doar două zile înainte de termenul oficial de finalizare a selecției, stabilit pentru 28 noiembrie. Potrivit informațiilor Mediafax, doi candidați rămăseseră în cursa finală: Mihai Aniței și Radu Ioan Constantin.
Context tulbure: Scăderi de producție și schimbări de management
Acest moment delicat se înscrie într-un context complicat pentru Hidroelectrica. Primele nouă luni din 2025 au marcat o scădere atât a producției, cât și a profitului net, rezultate influențate de condițiile meteorologice nefavorabile și de o serie de schimbări succesive de management. Aceste turbulențe au fost, de asemenea, corelate cu cerințele de reformă impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adăugând presiune suplimentară asupra companiei de stat, care rămâne un pilon strategic al economiei românești. (Irinel I.).
Anchete
ANAF sub asediu: Controalele „de ochii lumii” la multinaționale stârnesc furia sindicaliștilor. „Inspectori trimiși în orb”
Promisiunile șefului ANAF, Adrian Nica, privind controale riguroase la marii contribuabili, sunt vehement contestate de sindicaliștii din instituție. Într-o analiză incisivă a situației, dezvăluită de Cotidianul Național sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, se arată că inspectorii fiscali ar fi fost trimiși „în orb”, fără o direcție clară, iar calendarul impus ar face imposibilă o verificare reală.
Promisiuni grase, realitate subțire: Controale „de ochii lumii”?
Anunțate cu surle și trâmbițe, controalele la marile companii, inițiate de șeful ANAF, Adrian Nica, par să fie, de fapt, o acțiune „de ochii lumii”, susțin reprezentanții sindicatelor din Administrația Fiscală. Aceștia avertizează că este nerealist să se aștepte o verificare completă și eficientă a unei multinaționale într-un interval de timp atât de scurt. „Este imposibil să faci o verificare la o multinațională în mai puțin de o lună”, declară sindicaliștii, sugerând că un control serios necesită, în mod normal, până la șase luni. Mai mult, acuzațiile de trimitere „în orb” a inspectorilor contrazic afirmațiile președintelui ANAF, care se lăudase cu analize de risc bine fundamentate.
Misiune imposibilă: Timpul strigă prescripția fiscală
Un aspect crucial adus în discuție de sindicaliști este calendarul ales pentru aceste verificări. Dacă autoritățile ar fi dorit cu adevărat să identifice nereguli, controalele ar fi trebuit să înceapă încă din luna august, odată cu anunțul inițial. Acum, inspectorii sunt presați de timp, riscând ca întreg anul fiscal 2019 să se prescrie, ceea ce ar însemna pierderi semnificative pentru bugetul de stat. „Nu înțeleg de ce nu i-au trimis mai devreme și îi forțează acum pe inspectori să facă controale inopinate și pun o presiune fantastică pe oameni, când mai este puțin și se prescrie totul din 2019, un an foarte important”, a subliniat Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”. Acesta adaugă că sute de inspectori din toată țara, inclusiv zeci de echipe din Direcția Regională Cluj, au fost trimiși în Capitală pentru a verifica cele aproximativ 500 de multinaționale până la Crăciun, o sarcină considerată supraomenească.
Impozitul minim și dilema profitului: O bătălie veche
Discuțiile aprinse pe tema controalelor vin în contextul în care impozitul minim pe cifra de afaceri, țintit inițial pe multinaționalele care declarau pierderi pentru a evita plata impozitului pe profit, se preconizează a fi abrogat, sub presiunea companiilor străine. Sindicaliștii din ANAF consideră însă că rațiunea acestui impozit este profund greșită. Dorin Modure a explicat că „Noi trebuie să avem impozite clare, puține și simple. Ei au pus 1% impozit pe cifra de afaceri pentru că au constatat că nu plăteau impozit pe profit multinaționalele, pentru că declarau că sunt pe pierderi. La o multinațională, impozitul pe cifra de afaceri poate să încurce foarte mult, pentru că au venituri foarte mari. Pe de altă parte, mi-e foarte greu să cred că nu au profit acele multinaționale.” Soluția, în viziunea sindicaliștilor, este aplicarea fermă a legislației prețurilor de transfer, pentru a bloca mascarea profiturilor și a asigura că profitul real obținut în România este taxat aici.
„Verificări din Evul Mediu”: Critica la adresa analizei de risc
Deși șeful ANAF s-a lăudat cu existența unor „analize de risc” care generează aceste controale, sindicaliștii susțin contrariul. „Au trimis inspectorii așa, în orb, nu le-au dat nicio direcție de control. Ce să verifice anume, că altfel cauți acul în carul cu fân”, a adăugat Modure. Acesta a criticat lipsa unor instrumente eficiente de analiză, menționând că, deși legislația privind prețurile de transfer există, ea este aplicată „mult prea timid”. O analiză de risc performantă, consideră liderul sindical, ar trebui să indice exact unde să caute inspectorii, transformând acțiunile lor dintr-o „verificare de Evul Mediu” într-un control „punct ochit, punct lovit”.
Transparență sau „praf în ochi”? Poziția sefului ANAF
În replică la aceste acuzații, președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat recent că instituția derulează 510 controale la marile companii, toate generate de analize de risc. „Nu avem chiar un robot. Sunt mai mulți indicatori de risc implementați la nivelul ANAF în acest proces de digitalizare”, a afirmat Nica, subliniind că scopul este verificarea respectării legislației fiscale, evaluarea obligațiilor declarate și identificarea riscurilor de neconformare. Rămâne de văzut dacă aceste acțiuni, derulate într-un timp-record, vor reuși să demonteze criticile și să aducă rezultatele scontate la bugetul de stat.
-
Exclusivacum 5 zilePenitenciarul Târgșor: UN NOU ÎNCEPUT DEZVĂLUIT! Interviu EXCLUSIV și reportaj incendiar cu Adrian Grigoroiu, liderul EQUITAS – Marca Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 4 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 4 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum o ziCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 4 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 4 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!



