Administratie
“Judecatorul Savarina” moare ca nu e doctor?
V-am prezentat deja iesirea judecatorului Bogdan Mateescu din CSM, zis “Bobita Matilet” sau “judecatorul Savarina” (dupa „dosarul Savarina” de la SIIJ), la adresa judecatoarelor Evelina Oprina (contracandidata lui Mateescu la sefia CSM) si Gabriela Baltag (click aici pentru a citi). Dar stati ca nu e singura referire a lui Mateescu la adresa celor doua, caci acelasi personaj si-a luat vocea grava si s-a apucat sa scrie despre Oprina si Baltag inclusiv pe pagina sa de Facebook, dezvaluie Lumea Justitiei. Ce a alegat Bobita pe acolo nu are importanta, din punctul nostru de vedere. Important este insa ca Bogdan Mateescu a ajuns, in opinia noastra, sa fie obsedat de cele doua judecatoare. Cine stie, poate Baltag si Oprina sunt singurele din CSM care ii tin piept, iar asta nu ii place deloc lui Mateescu. In aceeasi postare de pe Facebook am mai observat ceva. Si anume ca “Bobita Matilet” s-a referit la Gabriela Baltag si Evelina Oprina cu sintagma “doamna judecator doctor”. Or, din ce stim noi, e prima data cand Mateescu se adreseaza in acest fel fata de cele doua, cu “doamna judecator doctor”. Ceea ce ne-a facut sa ne intrebam daca Bogdan Mateescu are chiar atat de mare respect si apreciere fata de Baltag si Oprina. Am abandonat aceasta ipoteza rapid pentru ca nu il credem in stare de asa ceva pe Bogdan Mateescu, desi probabil ar trebui sa se ridice in picioare cand cele doua trec prin fata lui. Drept urmare, s-a nascut o alta intrebare: o fi oare Bogdan Mateescu ofticat ca el nu e doctor? Tot ce e posibil. Si problema e ca, pararea noastra, nici nu va ajunge vreodata doctor. Asta desigur daca nu cumva se aliniaza stelele ca in cazul inculpatei Laura Kovesi.
Iata alegatiile judecatorului Bogdan Mateescu:
“Ieri, in plen, s-a propus de catre Presedintele CSM transformarea unui post de asimilat al magistratilor in post de functionar public.
Postul era prevazut la Biroul de achizitii si protocol al Consiliului.
Am sustinut fara rezerve propunerea, care este salutara.
Nu am inteles de ce colega mea, doamna judecator doctor Baltag (ulterior alaturandu-se si doamna judecator doctor Oprina) a solicitat insistent ‘motivatia’ propunerii Presedintelui. A si constatat ca postul nou are prevazut un salariu mai mic. Am fost surprins cunoscand discursul danselor fata de asimilati, mi s-a parut, da, surprinzatoare pozitia insistenta. Ma rog, fiecare cu discursul/discursurile lui.
Dincolo de faptul ca exista recomandari ale Curtii de conturi in acest sens, despre care am discutat cu totii de-a lungul timpului, spun si aici, am facut-o si in plen, ca o motivare a propunerii este subinteleasa.
Personalul asimilat magistratilor are aceleasi drepturi ca si magistratii, dar nu are responsabilitatea infaptuirii actului de justitie, cu toate consecintele. Cred cu tarie ca nu se justifica un astfel de post la protocol ci doar acolo unde natura atributiilor din fisa postului il face absolut, dar absolut necesar.
In final, propunerea Presedintelui CSM a trecut cu o larga majoritate.
Ea reprezinta un prim pas dintr-un proces mai amplu, cred eu, care trebuie continuat in dezideratul de a corecta si eficientiza dimensiunea si natura personalului CSM”. (Irinel I.).
Administratie
Centura Comarnic prinde contur: Ultima autorizație de construire, verde pentru finalizarea strategică a Văii Prahovei
Administratie
Val de atacuri „spoofing”: Escrocheria telefonică ce imita băncile, o amenințare crescândă pentru utilizatorii Revolut
Administratie
România, noul pol european al securității cibernetice: De la gazdă la lider strategic
România se afirmă cu determinare pe harta strategică a Europei în domeniul securității cibernetice. Cu sediul Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice (ECCC) la București, țara noastră deține astăzi un atu strategic de importanță vitală, o poziție pe care europarlamentarul Victor Negrescu o confirmă și o susține activ în negocierile la nivel înalt.
Consolidare europeană la București: O prioritate în bugetul UE 2026
Potrivit declarațiilor europarlamentarului Victor Negrescu, eforturile sunt concentrate acum pe consolidarea acestui centru vital. În negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din anul 2026, s-a pledat cu fermitate pentru direcționarea unor resurse substanțiale către protejarea spațiului digital european. „Am obținut creșteri importante pentru cercetare, inovare și securitate digitală”, a subliniat Negrescu, evidențiind succesul acestor demersuri în asigurarea finanțării necesare pentru o fortificație digitală europeană.
Ambiția României: De la gazdă la lider european în cybersecurity
Viziunea pe termen lung depășește simplul statut de gazdă. Obiectivul declarat pentru viitorul Cadru Financiar Multianual este o extindere semnificativă a Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice. România aspiră să devină nu doar gazda acestui centru de excelență, ci un adevărat lider european în securitatea cibernetică, contribuind activ la definirea și implementarea strategiilor digitale la nivel continental. Această ambiție este susținută de expertiza națională recunoscută și de resursele umane valoroase din domeniu.
Beneficii concrete: Ce inseamnă acest atu strategic pentru tară
Prezența și dezvoltarea ECCC la București aduc o serie de avantaje palpabile pentru România, cu impact direct asupra economiei, pieței muncii și siguranței naționale:
- Investiții sporite în cercetare și inovare: Centrul va atrage finanțări considerabile pentru proiecte de cercetare și dezvoltare în domenii de avangardă ale securității cibernetice.
- Oportunități vaste pentru experți și inovatori: Se deschid noi perspective pentru specialiști, universități și startup-uri din sectorul digital, stimulând crearea de locuri de muncă înalt calificate și dezvoltarea ecosistemului antreprenorial.
- Protecție cibernetică consolidată: Instituțiile publice, companiile private și, nu în ultimul rând, cetățenii vor beneficia de o protecție sporită în fața amenințărilor cibernetice tot mai sofisticate.
- Rol strategic consolidat în Europa: Prezența ECCC la București cimentează poziția României pe harta strategică a Europei, recunoscându-i contribuția esențială la securitatea digitală a blocului comunitar.
Angajamentul este clar: eforturile de susținere a acestui centru vor continua, cu scopul ferm ca România să se transforme într-un pol european de referință al securității digitale, contribuind activ la un spațiu digital european mai sigur și mai rezilient.
-
Exclusivacum 4 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 22 de oreReset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
-
Exclusivacum 3 zileCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 22 de oreEXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
-
Exclusivacum 4 zileCirc la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum 22 de oreJustiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN (fost Comandant Descarcerare Petrobrazi) și odiseea incompetenței teritoriale la Parchetul Sectorului 1! (I)
-
Exclusivacum 3 zileScandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf

În teren, lucrările sunt active pe întreg traseul centurii. Au început dislocările pentru finalizarea viaductului peste calea ferată și râul Prahova, una dintre cele mai complexe componente ale proiectului. Podul metalic peste râul Prahova se află în linie dreaptă, urmând turnarea plăcii de beton. În zona sensului giratoriu de la Breaza se execută zidurile de sprijin, aproximativ 350 de metri de consolidări care asigură stabilitatea malurilor.


