Aveti un Pont
2.426 de foști acoperiți ai Securității au privatizat comunismul/Acum au pensii speciale
În 1989, Securitatea era aşezată în vârful unui adevărat imperiu economico-financiar. Acesta era creat după propriile ei reguli, care impuneau „comision” tuturor producătorilor români cu „plan la export”. Exportarea produselor în ţările lumii se putea face numai prin „întreprinderile specializate” ale Securităţii, care controla întregul comerţ exterior. Ceea ce se găseşte în arhivele bine păzite ale ICE Dunărea ar putea arunca o lumină asupra „acoperiţilor”, care după 1989 au „privatizat” comunismul.
Dau publicităţii un singur document, deocamdată: ultima pagină dintr-un contract între ICE Dunărea şi Uzina de Tractoare din Braşov (unul similar se încheiase şi cu Uzina de Autocamioane), prin care Securitatea percepea nu mai puţin de 50% comision pentru exportul de tractoare în Siria, în 1987. „Comisioanele” Securităţii au adus industria pe butuci şi la Braşov au generat revolta muncitorilor, care şi-au văzut salariile diminuate în medie exact cu cuantumul „taxelor” percepute de Securitate.
În 2001, dar şi în 2002, prin patru ordonanţe de urgenţă ale Guvernului Năstase, tot atâtea servicii secrete din România (Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale) au primit dreptul să-şi înfiinţeze „firme sub acoperire”, să joace pe piaţă prin proprii agenţi economici. Prin aceste „firme sub acoperire” a fost reînviată practic fosta ICE Dunărea. Pretextul a fost „lupta antiteroristă” de după atentatele din 11 septembrie 2011 din Statele Unite. Osama bin Laden menţionase anterior şi România printre sursele sale de finanţare şi am scris după atentate două articole („Braţul de acoperire al lui Bin Laden în România”), despre mafia arabă protejată politic de PDSR şi „logistic” de generali din servicii secrete, implicaţi în acte de contrabandă cu arme, ţigări, alcool, carburanţi etc., ca singura care putea furniza banii pentru teroristul islamic.
Cele scrise de mine au fost contestate oficial atunci de către SRI şi chiar de către Corina Creţu (purtătoare de cuvânt a preşedintelui Iliescu), care mi-a dedicat o conferinţă de presă, cerând să fiu deferit justiţiei, pentru „divulgarea de secrete de stat”.
Dar, puţin mai târziu, pentru a „combate terorismul” şi a controla posibilele lui surse de finanţare în România, guvernul Năstase a decis, cu discreţie, ca SIE să poată „să desfăşoare în condiţiile legii activităţi cu caracter economic”, că SRI are voie să-şi facă firme sub acoperire, iar SPP poate să presteze servicii de pază şi protecţie contra cost (OUG 154/21 noiembrie 2001, OUG 72/13 iunie 2002, OUG 103/29 august 2002); până şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a primit dreptul de a „presta servicii” (contra cost) în regim privat, prin OUG 7/30 ianuarie 2002. Fosta ICE Dunărea, imperiul economic al Securităţii, a revenit „pe piaţă”, de astă dată în cadrul serviciilor secrete din România. Precum şi practica ei, a comisioanelor şi controlului impus asupra „partenerilor” de afaceri.
Nu ştiu cât la sută din profiturile „firmelor acoperite” intră acum la „servicii” şi cât în buzunarele diverşilor ofiţeri-acţionari. Nimeni nu ştie. Pun pariu că nici şefii acestor servicii nu ştiu, dar un fapt este cert – la bugetul de stat nu intră nimic. De la crearea lor încoace, nimeni n-a ştiut să spună câte „firme sub acoperire” s-au înregistrat şi ce rezultate au avut în „lupta antiteroristă” sau măcar anticorupţie. E sigur numai că tentaculele „serviciilor” s-au întins şi asupra „economiei de piaţă” din România. Comisiile parlamentare de control nu au investigat niciodată activităţile „firmelor sub acoperire”, care nu au făcut obiectul vreunui audit sau control al Curţii de Conturi, nimeni nu a măsurat profitul sau eficienţa lor în combaterea terorismului sau a corupţiei. Dimpotrivă. Mai multe scandaluri de presă au arătat că ele însele sunt sursă de corupţie, trafic de influenţă, afaceri derulate la limita legii, pe bază de „comision”, cum proceda şi ICE Dunărea, întreprinderea de comerţ exterior a Securităţii. A fost într-un fel în „logica” serviciilor secrete să-şi „reorienteze” activităţile aducătoare de fonduri, altele decât cele bugetare, după 11 septembrie.
Cu un an şi jumătate înainte, după scandalul „Ţigareta II”, preşedintele Emil Constantinescu a dat dispoziţie ca orice aşa-zise „operaţiuni speciale” (cu precădere ele erau activităţi de contrabandă cu arme şi cu ţigări) să fie stopate şi mi-a dat sarcina ca, în cadrul Consiliului Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate, unde mă ocupam de redactarea raportului acestuia, să investighez unele dintre aceste acţiuni aflate la limita legii. Am descoperit şi raportat atunci preşedintelui numeroase ilegalităţi, săvârşite de cadre superioare din servicii; ca o mică paranteză, fără a mai insista asupra subiectului, mărturisesc doar că, în ordine cronologică, am găsit că, de fapt, „Ţigareta II” era „Ţigareta XII”. Mai mulţi generali SRI şi SIE au fost trecuţi în rezervă
Odată cu ordonanţele menţionate ale guvernului Năstase, „operaţiunile speciale” au fost reluate, sub o nouă formă şi cu o altă anvergură, aspect care mă face să cred că acum, de fapt, un segment important al economiei de piaţă din România este controlat sau cel puţin influenţat de serviciile secrete, care şi-au creat un adevărat imperiu economico-financiar.
Strămoşii imperiului economico-financiar al serviciilor
În comerţul exterior şi segmente adiacente, Securitatea avusese plasaţi 2.426 de ofiţeri acoperiţi, din totalul ei de 15.312 cadre, câte număra în decembrie 1989. Foştii securişti sunt beneficiari ai pensiilor speciale, care sunt plătite prin Ministerul Afacerilor Interne. Nici cuantumul acestora, nici numărul lor exact nu a fost vreodată dat publicităţii, întrucât ei au ieşit la pensie după 1990 din nou-createle „servicii de informaţii” şi aceste date, ca şi „dosarele de cadre” privind activitatea lor sunt clasificare până astăzi ca „secrete de stat”.
Practicile oneroase specifice comportamentelor foştilor securişti, care transformaseră Securitatea într-o fabrică de dolari pentru regimul Ceauşescu, pe baza comisioanelor care au împovărat economia şi implicit nivelul de trai al românilor, s-au perpetuat după 1989, nu numai în cadrul serviciilor secrete, dar şi în ministere de profil (Externe, Comerţ Exterior, Economie), unde au ajuns mulţi dintre securiştii care au lucrat înainte de Revoluţie în operaţiunea „bani pentru Ceauşescu”. De astă dată, făcând bani pentru ei şi pentru protectorii lor politici.
Probabil că, pentru a nu fi socotite simple teorii, cele spuse mai sus au nevoie de exemple concrete. Pot să le dau. În centrala Ministerului Comerţului Exterior, în primăvara anului 1990, directorul Talpaş, secondat de adjunctul său Minculete din cadrul Direcţiei Asia şi Extremul Orient, erau din fosta Securitate: primul colonel, al doilea maior. La fel, în Direcţia Africa din Ministerul Comerţului Exterior, directorul Grigore şi adjunctul său Bălan erau şi ei din Securitate. În Direcţia Europa lucrau fostul locotenent-colonel Culău, pe post de consilier, ofiţerii Nica, Mihoc, Berinde şi Fota.
La Direcţia Chimiei era şef ofiţerul de securitate Negoescu. Până şi Direcţia de Organizare şi Control a ministerului era condusă tot de un cadru al fostului DSS, directorul Negulescu. Toate conducerile întreprinderilor de comerţ exterior ale ministerului (Fructexport, Agroexport, Metalimportexport sau Terra) au fost conduse şi după 1989 de foşti ofiţeri de securitate, din cadrul fostei ICE Dunărea, din fostul Serviciu Independent pentru Comerţ Exterior al Securităţii sau de foste cadre ale Direcţiei de Informaţii Externe, spioni sub acoperire de ataşaţi comerciali, retraşi de la posturi după 1989.
Unii ofiţeri au părăsit comerţul exterior în 1990, cum e cazul fostului ministru adjunct Bădiţă, care avea cel mai înalt grad – general de Securitate. El a preferat diplomaţia, plecând consilier economic şef al Ambasadei României la Teheran. Nu era singur. Până în august 1993, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerţului şi Ministerul Turismului numiseră 17 foşti ofiţeri de Securitate la posturi în străinătate, alţi 11 au intrat în centrala Ministerului Comerţului Exterior, întărind rândurile celor deja prezenţi. Foşti securişti îi protejau din funcţii cheie: Petre Ciobanu, director în Ministerul Afacerilor Externe, fusese ofiţer DIE; Radu Herghelegiu de la Departamentul pentru Reformă al Guvernului şi Rareş Petru, directorul EximBank erau şi ei foşti securişti.
Toţi aceştia sunt numai „vârful aisbergului” prin care Securitatea a „privatizat comunismul”, strămoşii imperiului economico-financiar al serviciilor secrete din prezent, care, într-o simbioză şi continuitate perfecte, cu ajutorul ordonanţelor Guvernului Năstase, au devenit astfel moştenitorii Securităţii, preluând „din mers” şi dezvoltând patrimoniul ei economic. La acesta au adăugat „plusvaloare”, în condiţiile economiei de piaţă. Şi al poziţiei lor privilegiate, în sistemul de putere din România, care le-a acordat, cum spuneam, inclusiv „pensii speciale”.
După intrarea ţării noastre în NATO, comerţul cu arme a devenit strict controlat. Contrabanda cu carburant din vremea embargoului impus fostei Iugoslavii devenise şi ea, la începutul anilor 2000, doar o frumoasă amintire, iar filierele arabe de contrabandă cu ţigări suferiseră lovituri devastatoare, în timpul administraţiei Constantinescu. Aşa că, după ordonanţele guvernului Năstase, am toate motivele să cred că „serviciile” s-au reorientat spre infiltrarea şi controlul asupra comerţului cu medicamente şi echipamente medicale, al doilea ca sursă de profit la nivel mondial după comerţul cu arme.
Scandalul mediatic legat de Hexi Pharma, singura firmă românească producătoare de dezinfectanţi şi biocide, încheiat tragic pentru patronul ei, este şi el un argument. Acesta este contextul, „oceanul” din care a ieşit la suprafaţă, de curând, cel mai mic peştişor din apele tulburi ale „generaţiei a doua” de moştenitori ai Securităţii, copiii „tehnocraţilor” de după 1989 şi nepoţii „strămoşilor” de la ICE Dunărea: Andrei Mihai Dracea.(https://www.mediafax.ro/…/opinie-marius-oprea-calea…)
Anchetă a istoricului Marius Oprea
Înscrierea la o școală de șoferi presupune îndeplinirea unor condiții legale clare, stabilite prin legislația rutieră în vigoare. Fie că te pregătești pentru categoria B sau pentru o categorie superioară (C, D, E), trebuie să știi exact ce documente sunt necesare și ce cerințe minime trebuie îndeplinite pentru a fi acceptat la cursuri.
✅ Condițiile minime generale pentru înscriere
Pentru a te putea înscrie la cursurile unei școli de conducere auto trebuie să îndeplinești următoarele criterii:
-
Vârsta minimă legală
-
16 ani împliniți pentru categoria AM, A1
-
18 ani pentru categoria B, BE, C1
-
21 de ani pentru categoria C, D, Tr
-
-
Domiciliul sau reședința în România
Este obligatoriu să ai un act de identitate valabil emis pe teritoriul României. -
Apt medical și psihologic
Trebuie să efectuezi un examen medical auto și o evaluare psihologică la o clinică autorizată. -
Cazier judiciar școală de șoferi
Documentul care atestă lipsa condamnărilor penale pentru infracțiuni rutiere este obligatoriu pentru toți cursanții.
🧾 Cazierul judiciar pentru înscriere la școala de șoferi
Autoritățile solicită prezentarea unui cazier judiciar curat, fără mențiuni privind:
-
conducerea unui vehicul fără permis,
-
conducerea sub influența alcoolului sau substanțelor interzise,
-
uciderea sau vătămarea corporală din culpă în context rutier,
-
părăsirea locului accidentului.
Fără un cazier judiciar favorabil, școala de șoferi nu poate accepta înscrierea.
🌐 Cum obții rapid cazierul judiciar pentru școala de șoferi
Dacă nu vrei să pierzi timp la ghișee, poți solicita documentul complet online, legal, prin intermediul unei platforme autorizate.
Pe site-ul cazierul-judiciar-online.ro poți obține cazierul judiciar pentru școala de șoferi în doar 24–48 de ore, fără deplasare.
Avantajele obținerii online:
✅ Fără cozi la Poliție
✅ Proces 100% digital
✅ Valabilitate oficială pentru înscriere
✅ Livrare prin e-mail sau curier
📋 Alte documente necesare pentru dosarul de școală de șoferi
Pe lângă cazierul judiciar, vei avea nevoie de:
-
actul de identitate (copie și original),
-
fișa medicală auto,
-
aviz psihologic,
-
cererea tip a școlii,
-
dovada plății taxelor aferente cursurilor.
⏱️ Valabilitate și momentul prezentării
Cazierul judiciar are o valabilitate de 6 luni, însă este recomandat să-l prezinți cel mult la 30 de zile de la eliberare, pentru a evita eventuale actualizări în bazele de date.
🚦 Concluzie
Cazierul judiciar pentru școala de șoferi este un document obligatoriu, menit să garanteze că viitorii conducători auto nu au fost condamnați pentru fapte rutiere grave.
Alege varianta modernă și sigură – comandă-l online de pe cazierul-judiciar-online.ro și finalizează rapid dosarul pentru înscriere la cursurile de conducere.
Te trezești dimineața pe o terasă cu vedere la Marea Roșie, în timp ce soarele răsare peste apele turcoaz și tu știi că ziua care începe îți aparține în totalitate. Nu trebuie să te gândești la ce mănânci, unde să mergi sau cât te va costa fiecare activitate – totul este deja aranjat pentru tine. Aceasta este magia unui sejur all inclusive în Hurghada, destinația care a redefinit conceptul de vacanță fără griji.
De ce să alegi Hurghada pentru un sejur all inclusive în 2025
Hurghada te atrage cu vreme caldă tot anul, plaje cu nisip fin și apă limpede, perfecte pentru înot, baie de soare sau sporturi nautice. Dacă plănuiești o vacanță în Hurghada în 2025, vei descoperi că această destinație a evoluat spectaculos, oferind experiențe all inclusive care îmbină luxul cu farmecul autentic al Mării Roșii. Mulți turiști o aleg pentru clima prietenoasă, parcurile acvatice spectaculoase, cluburile pentru copii și atmosfera relaxată din resorturi.
Dacă ai copii mici vei aprecia hotelurile cu personal pregătit pentru supraveghere și meniuri speciale adaptate gusturilor celor mici. Adolescenții găsesc foarte multe activități: volei pe plajă, scufundări, snorkeling sau petreceri tematice în resort care îi țin ocupați și fericiți.
În 2025, majoritatea hotelurilor investesc în spații moderne și în programe de divertismentinovatoare. Astfel te poți bucura de plaje private, piscine cu tematică, restaurante cu bucătărie internațională, dar și de tarife fixe pentru toate serviciile importante incluse deja în pachet. Alege un sejur all inclusive și vei rezolva încă de la început tot ce ține de cazare, mese, băuturi și activități din hotel.
Cum economisești cu promoțiile early booking pentru 2025
Poți optimiza investiția pentru vacanță urmând o strategie simplă: rezervă cât mai devreme. Astfel, ai acces la reduceri care ajung frecvent între 20% și 50% la pachetele de tip all inclusive. Ofertele speciale apar cel mai des între noiembrie și februarie, iar hotelurile scot la vânzare camerele cu cea mai bună poziționare încă din toamnă.
Iată cum poți profita de early booking:
- verifică constant ofertele și abonează-te la newsletter-ul agențiilor pentru alerte personalizate privind reducerile;
- compară tarifele pentru diferite perioade de plecare, inclusiv cele din timpul săptămânii;
- selectează pachetul potrivit, punând accent pe facilități: transfer de la aeroport, zbor direct, asigurare medicală și eventuale excursii opționale incluse;
- citește cu atenție politica de rambursare și termenii contractului, pentru a evita eventuale penalizări sau taxe ascunse.
Când să mergi în Hurghada și la ce să te aștepți
Alegerea perioadei potrivite pentru sejurul în Hurghada influențează atât costurile, cât și atmosfera de la fața locului. În general, Hurghada oferă o climă stabilă tot anul, dar experiențele variază în funcție de lună:
August 2025: te bucuri de zile foarte calde, cu apă perfectă pentru sporturi acvatice. Poate fi mai animat, iar cu early booking poți găsi tarife avantajoase. Mulți părinți aleg această perioadă pentru vacanța copiilor.
Septembrie 2025: vremea rămâne caldă, iar plajele se eliberează după fluxul din august. Hotelurile au tarife în scădere, iar serviciile continuă la standard ridicat.
Octombrie 2025: descoperi tot ce are Hurghada mai bun – temperaturi între 25 și 30°C, costuri accesibile, evenimente locale și plaje liniștite. În octombrie poți combina relaxarea cu participarea la festivaluri sau tururi culturale.
Ghid practic: alegerea pachetului corect pentru vacanța ta
Stabilește scopul vacanței: vrei relaxare integrală sau preferi explorarea orașului, excursii și activități? Analizează și dorințele copiilor: aquapark-urile, cluburile și eventualele alergii alimentare pot cere facilități suplimentare.
Calculează investiția: ia în calcul costul pachetului, banii pentru suveniruri și excursii opționale, mâncare în afara resortului pentru varietate, asigurare și eventuale taxe de vize.
Consultă recenzii reale: intră pe grupuri de călătorie și citește forumuri: părinții și turiștii care au călătorit recent povestesc despre curățenie, calitatea meniului, facilități pentru copii și calitatea aquapark-ului.
Solicită sfatul agențiilor: un consultant experimentat analizează dorințele familiei tale și propune hoteluri sau perioade potrivite. Pentru cupluri, cere recomandări pentru camere cu jacuzzi sau hoteluri destinate exclusiv adulților.
Facilități și experiențe în 2025
Hurghada în 2025 îți oferă:
- aquapark-uri spectaculoase cu tobogane pentru toate vârstele;
- cluburi pentru copii cu activități educative și distractive;
- centre spa cu tratamente relaxante și terapii de cuplu;
- centre de diving și snorkeling pentru explorarea Mării Roșii;
- restaurante tematice cu bucătărie internațională și locală;
- evenimente și spectacole de seară pentru întreaga familie.
Ești gata să îți transformi visul unei vacanțe perfecte în realitate? Hurghada te așteaptă cu brațele deschise să îți ofere experiența all inclusive de care ai nevoie! Nu mai amâna – fiecare zi în care amâni rezervarea este o zi mai puțin din paradisul care te așteaptă. Alege perioada care îți convine, rezervă pachetul tău all inclusive și pregătește-te pentru vacanța care îți va reîncărca bateriile și îți va umple sufletul cu amintiri prețioase. Hurghada îți pregătește deja experiențele de neuitat!
Postul a fost mereu o parte importantă a tradiției culinare românești, iar rețetele de post transmise din generație în generație sunt dovada clară că mâncarea fără carne și produse de origine animală poate fi la fel de gustoasă și hrănitoare. Fiecare regiune a țării – Moldova, Transilvania și Țara Românească – are preparatele sale specifice, influențate de istorie, geografie și cultura locală.
Astăzi îți prezentăm zece dintre cele mai iubite rețete de post din bucătăria românească, fiecare cu povestea și savoarea sa unică.
1. Borș de fasole (Moldova)
Borșul este un preparat definitoriu pentru bucătăria moldovenească, iar varianta cu fasole este una dintre cele mai populare supe de post. Acest preparat se remarcă prin gustul acru obținut din borșul de casă, o tradiție veche păstrată în sate.
Ingrediente: fasole boabe, ceapă, morcov, țelină, borș de tărâțe, leuștean, sare, piper.
Mod de preparare: Fasolea se fierbe separat, apoi se adaugă legumele și borșul. Se lasă la fiert și se asezonează cu leuștean.
2. Tocăniță de hribi (Transilvania)
Transilvania este renumită pentru bogăția sa în ciuperci de pădure, iar hribii sunt considerați o adevărată delicatesă. Tocănița de hribi este un preparat de post apreciat mai ales în zonele montane, unde culesul ciupercilor este o tradiție străveche.
Ingrediente: hribi, ceapă, usturoi, ulei, sare, piper, pătrunjel.
Mod de preparare: Ciupercile se călesc cu ceapa și usturoiul, se adaugă condimentele și se lasă la foc mic până se formează un sos cremos.
3. Varză călită cu mămăligă (Țara Românească)
În sudul României, varza este un ingredient esențial în multe preparate de post. Călită lent, cu mirodenii și servită alături de mămăligă, această rețetă este o mâncare simplă, dar extrem de gustoasă, specifică zonei Munteniei și Olteniei.
Ingrediente: varză albă, ceapă, ulei, boia dulce, piper, cimbru, mărar.
Mod de preparare: Varza se călește împreună cu ceapa și condimentele până devine moale și aromată. Se servește caldă cu mămăligă.
4. Zacuscă de vinete (Moldova)
Zacusca este una dintre cele mai apreciate conserve românești și are o tradiție puternică în Moldova, unde gospodinele o prepară toamna pentru a o savura pe tot parcursul anului.
Ingrediente: vinete coapte, ardei capia, ceapă, roșii, ulei, sare, piper, foi de dafin.
Mod de preparare: Se coc legumele, se toacă mărunt și se fierb împreună până se obține o pastă groasă.
5. Ciorbă de lobodă (Transilvania)
Loboda este o plantă folosită frecvent în bucătăria ardelenească, mai ales în perioada de primăvară. Ciorba de lobodă este o rețetă ușoară, dar plină de vitamine și savoare.
Ingrediente: lobodă roșie, ceapă, morcov, borș, leuștean, sare.
Mod de preparare: Loboda se fierbe împreună cu legumele și borșul. Se servește caldă, cu verdeață proaspătă.
6. Mâncare de urzici cu usturoi (Țara Românească)
Urzicile sunt un ingredient tradițional în Țara Românească, fiind consumate mai ales primăvara, datorită proprietăților lor nutritive. Această mâncare este una dintre cele mai sănătoase rețete de post.
Ingrediente: urzici, usturoi, făină, ulei, sare, piper.
Mod de preparare: Urzicile se fierb, se toacă mărunt și se gătesc împreună cu usturoiul și făina pentru a obține o consistență cremoasă.
7. Sarmale de post cu ciuperci și orez (Moldova)
Sarmalele sunt un preparat tradițional moldovenesc, iar varianta de post este la fel de delicioasă ca cea cu carne.
Ingrediente: varză murată, ciuperci, orez, ceapă, morcov, bulion, mărar, cimbru.
Mod de preparare: Se prepară umplutura din ciuperci și orez, se rulează sarmalele și se fierb în suc de roșii.
8. Plăcinte cu varză (Transilvania)
În Ardeal, plăcintele cu varză sunt un preparat de post nelipsit din bucătăriile tradiționale. Aluatul pufos și umplutura aromată le fac irezistibile.
Ingrediente: făină, drojdie, apă, varză, ceapă, sare, piper.
Mod de preparare: Se pregătește un aluat dospit, se umple cu varză călită și se coc sau prăjesc.
9. Mâncare de cartofi cu măsline (Țara Românească)
Această rețetă simplă, dar gustoasă, este foarte apreciată în Muntenia. Cartofii combinați cu măsline dau un gust special și sunt ideali pentru zilele de post.
Ingrediente: cartofi, ceapă, roșii, măsline, ulei, sare, piper, cimbru.
Mod de preparare: Cartofii se fierb cu legumele și măslinele, obținându-se un preparat aromat și consistent.
10. Gogoși de post (Moldova)
Gogoșile de post sunt un desert tradițional moldovenesc, pregătit mai ales în perioada posturilor mari.
Ingrediente: făină, drojdie, apă, zahăr, ulei, sare, esență de vanilie.
Mod de preparare: Se frământă un aluat moale, se lasă la dospit, apoi se prăjesc și se pudrează cu zahăr.
Bucătăria românească de post este plină de arome și tradiții, fiecare regiune având preparatele sale specifice. Fie că alegi o mâncare consistentă de post sau un desert delicios, aceste rețete îți vor aduce pe masă gustul autentic al tradiției românești.
Poti sa aduci aceste retete si in afara bucatariei personale? Cu siguranta este neobisnuit sa faci asta dar daca esti pasionata de tot ce e traditional sau trebuie sa faci un botez in post poti apela la astfel de retete traditionale.
Cu putina straduinta si retetele de post traditionale pot fi folosite la evenimente festive.
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...
Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...
Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!
In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...
Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!
Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...
Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!
O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...
MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...
SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale
Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...
BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026
Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...
SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...
Scandal fără precedent în sistemul penitenciar: Zece permisii acordate ucigașului unui polițist, pe fondul suspiciunilor de corupție la vârful ANP
Un val de indignare cutremură sistemul de justiție și ordine publică din România, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit un...
MAI: Un model de afaceri „inovator” – Polițistul, agent de curățenie și bici de cățel al statului!
În timp ce națiunea se pregătește pentru noul an, adevărata „inovație” românească răsare din negura abuzurilor din Ministerul de Interne....
-
Exclusivacum 4 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 4 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 10 ore
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 2 zile
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 2 zile
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL „ANTIGRINDINĂ”: CUM S-A TRANSFORMAT „SCUTUL NAȚIONAL” ÎN MAȘINA DE SPĂLAT BANI CU TENTACOLE SPRE KREMLIN ȘI OTRĂVIREA RECOLTELOR!