Connect with us

Actualitate

Condamnare istorică la CEDO | Statul român, obligat să plătească despăgubiri de peste 15 milioane €! E cea mai consistentă sumă de la data aderării României la Consiliul Europei. Ce se reproșează autorităților de la București (INFORMAȚII ÎN PREMIERĂ)

Publicat

pe

România trebuie să plătească foștilor proprietari deposedați abuziv despăgubiri uriașe, în valoare de 15.543.997 euro, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aceasta fiind cea mai mare sumă de la data aderării României la Consiliul Europei. Iar actuala ”condamnare” nu este decât începutul!

Inițial, printr-o decizie din 14 martie 2019, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei – organism însărcinat să supravegheze punerea în executare a hotărârilor CEDO de către state -, i-a solicitat României ”să adopte măsuri suplimentare legislative” și să prezinte – până la 31 mai 2019 – ”situația dosarelor referitoare la despăgubiri pentru imobile naționalizate”. 

Totuși, autoritățile din România nu au luat măsurile necesare, iar statul român este, acum, bun de plată și trebuie să îi despăgubească pe proprietarii deposedați abuziv cu o sumă fabuloasă. GÂNDUL.RO, vă prezintă, ÎN PREMIERĂ, informații senzaționale din fiecare cauză care a fost analizată la CEDO, nu mai puțin de 103 dosare fiind reunite în 6 cauze soluționate la Strasbourg la finalul lunii septembrie.

”Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanța europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare. 103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluționate marți la Strasbourg”, susțin reprezentanții Asociației pentru Proprietate Privată (APP).

Despăgubirile stabilite de CEDO, în ședința din 29 septembrie 2020:

  1. Cauza Dimitrie Dan Popescu și alții contra României (25 de dosare) – despăgubiri de 2.989.350 euro
  2. Cauza Molațiu și alții contra României (21 de dosare) – despăgubiri de 3.357.915 euro
  3. Cauza Komaromi și alții contra României (24 de dosare) – despăgubiri de 4.059.379 euro
  4. Cauza Lengauer și alții contra României (23 de dosare) – despăgubiri de 3.112.765 euro
  5. Cauza Grigorescu și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri de 1.060.034 euro
  6. Cauza Buttner și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri de 964.554 euro

APP: ”Cea mai răsunătoare victorie a proprietarilor deposedați abuziv”

Asociația pentru Proprietate Privată transmite că această decizie CEDO este, de altfel, o victorie răsunătoare a proprietarilor care au fost deposedați abuziv.

România, la acest capitol, se poziționează cum nu se poate mai prost, fiind condamnată să plătească despăgubiri de peste 20 de milioane de euro.

”Aceasta este cea mai răsunătoare victorie a proprietarilor deposedați abuziv, anul acesta România fiind condamnată, până acum, la peste 20 de milioane de euro despăgubiri. Amintim, în luna iulie, Cauza Nistor și alții contra României (29 de dosare) obliga statul român să plătească altor proprietari, pentru aceeași situație de drept, încă 5 milioane de euro”, mai spun reprezentanții Asociației pentru Proprietate Privată.

Statul român este astfel obligat să plătească despăgubiri foștilor proprietari la valoarea de piață, în majoritatea cazurilor adăugând și câte 5000 de euro daune morale, plus cheltuielile de judecată ocazionate de introducerea acțiunii la CEDO.

Extras din comunicatul Asociației pentru Proprietate Privată

Potrivit Asociației pentru Proprietate Privată , Primăria Municipiului București mai are de soluționat… 20.842 de notificări, iar intervalul de timp anticipat pentru rezolvarea lor – păstrându-se ritmul actual – ar ajunge la 27 de ani!

”În ritmul de până acum, ar mai trece încă 17 ani până vor fi soluționate. De acolo, dosarul pleacă la Instituția Prefectului care face controlul de legalitate și, fie sesizează instanța, dacă apreciază că nu este corectă dispoziția Primarului General, fie trimite dosarul la ANRP, unde se fac alte verificări. După încă 5 ani de așteptare, (dar nici acest termen nu este respectat), ANRP, prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, poate să invalideze dispoziția primarului și fostul proprietar nu mai primește nimic sau poate să stabilească o valoare (de obicei mult diminuată) a despăgubirilor ce vor fi achitate în 5 tranșe anuale. Deci, un total de peste 27 de ani de așteptare pentru cei care încă mai au dosarele la Primăria Municipiului București. Pentru cei care nu vor fi mulțumiți cu sumele stabilite de ANRP, mai trebuie adăugat și timpul pentru o contestație în instanță”, susțin avocații APP.

Cauza Dimitrie Dan Popescu și alții contra României: ”Naționalizare ilegală”

25 de dosare au fost reunite în această cauză, iar unul dintre ele este cel al lui Dimitrie Dan Popescu. Pe data de 22 mai 2002, Dimitrie Dan Popescu a sesizat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Dimitrie Dan Popescu s-a născut în anul 1934 și, la data depunerii sesizării, locuia în București. În 1925, G.D., bunicul reclamantului, a construit o casă situată în Str. Dezrobirii nr. 44, în Eforie Sud. În 1950, însă, invocând Decretul de naționalizare nr. 92/1950, statul român a intrat în posesia casei respective, precum și a terenului aferent de 600 m2. Prin Contractul din 5 noiembrie 1997, societatea U, administratoare a bunurilor imobiliare de stat, a vândut bunul imobil în discuție lui D.A. și D.E., care îl ocupau în calitate de chiriași.

La data de 24 martie 1998, Dimitrie Dan Popescu a sesizat Judecătoria Constanța ”cu o acțiune în revendicare imobiliară îndreptată împotriva Primăriei Eforie Sud”.

El a pretins că – în temeiul Decretului nr. 92/1950 (n.red. – pentru naționalizarea unor imobile) – bunurile ce aparțineau anumitor categorii sociale erau exceptate de la naționalizare și că bunicul său făcea parte din acestea. Pe data de 20 iunie 1999, Judecătoria Constanța și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Județean Constanța.

La data de 2 februarie 2000, instanța, statuând că statul intrase în posesia bunului fără „titlu valabil” și că naționalizarea fusese ilegală, a dispus ca statul să-l restituie reclamantului. Prin aceeași sentință, instanța a validat contractul de vânzare-cumpărare, considerând că societatea ce administra bunurile imobiliare de stat avea „puterea legală” de a vinde bunul în litigiu și că, prin urmare, vânzarea fusese legală.

Contraatacând,  Dimitrie Dan Popescu a formulat recurs împotriva acestei decizii, susținând că – la momentul încheierii contractului – ”părțile au fost de rea-credință”.

Statul român, obligat să restituie imobilul revendicat în termen de 3 luni

În astfel de condiții, scenariul a primit o nouă filă. La data de 30 noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiție a confirmat hotărârea Curții de Apel Constanța, reluând aceeași motivare ca cea a instanțelor inferioare. Numai că, potrivit unei adrese a Primăriei Constanța – trimisă la data de 8 februarie 2006 Ministerului Afacerilor Externe, la o dată neprecizată – Dimitrie Dan Popescu ar fi depus o cerere de despăgubire în baza Legii nr. 10/2001 (n.red. – privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989) și, din aceeași adresă, rezultă că cererii sale nu i s-a dat curs favorabil.

În ultimă instanță, pe data de 22 mai 2002, Dimitrie Dan Popescu a sesizat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Pe data de 14 decembrie 2006, CEDO a decis că Dimitrie Dan Popescu a formulat o cerere admisibilă, hotărând ca ”statul pârât (n.red. – România) să-i restituie reclamantului casa situată în Str. Dezrobirii nr. 44, în Eforie Sud, precum și terenul aferent, în cel mult 3 luni de la data la care prezenta hotărâre va rămâne definitivă, conform art. 44 alin. 2 din Convenție”.

În lipsa acestei restituiri, statul pârât să-i plătească reclamantului, în același termen de 3 luni, 80.000 EUR (optzeci mii euro) cu titlu de daune materiale.

Începând de la expirarea termenului menționat mai sus și până la efectuarea plății, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilității de preț marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale”

Hotărârea CEDO din 14 decembrie 2006

Suntem în 2020, la începutul lunii octombrie, iar dosarul ”Dimitrie Dan Popescu și alții contra României” a fost soluționat prin obligarea statului român – care nu a respectat hotărârile inițiale ale CEDO – la plata unor despăgubiri către cei 25 de proprietari deposedați abuziv în valoare de… 2.989.350 euro!

”Curtea a menționat că există un decalaj mare între estimările făcute de reclamanți în ceea ce privește valoarea proprietăților lor și cele avansate de guvern. Pe baza informațiilor, inclusiv documentele prezentate de către părți, la dispoziția sa cu privire la prețurile de imobiliare pe piața locală și jurisprudența sa în cazuri similare consideră echitabile și rezonabile în sensul articolului 41 din convenție, acordă solicitanților daune materiale, sumele fiind indicate în tabelul anexat”, se precizează în hotărârea CEDO din 29 septembrie 2020.

Cauza Molațiu și alții contra României: ”Statul pârât trebuie să restituie reclamanților, în termen de trei luni, clădirile în cauză”

În această cauză judecată la CEDO au fost reunite 21 de dosare ale unor proprietari deposedați abuziv, în timpul regimului comunist, de imobilele care au fost naționalizate.

Analizând fiecare dosar în parte, reprezentanții CEDO au ajuns la concluzia – în fiecare dintre cele 21 de dosare – că reclamanții au obținut ”hotărâri judecătorești definitive” prin care s-a constat naționalizarea proprietăților aflate în litigiu (imobile și terenuri) făcută de ”fostul regim comunist a fost ilegală”.

Proprietatii s-au considerat îndreptățiți să revendice imobilele și terenurile, considerându-se ”proprietarii de drept” ai acestora.

Totuși, în pofida tuturor demersurilor și cu toate că existau hotărâri definitive, statul român nu le-a pus în aplicare, astfel că proprietarii deposedați abuziv nu au intrat în posesia imobilelor sau terenurilor pe care le revendicau, acestea fiind ”vândute (n.red. – de statul român) ”unor terțe părți”.

CEDO arată în hotărârea din 29 septembrie 2020 că ”reclamanții nu au primit compensații financiare, din partea statului român, pentru pierderea proprietăților lor”. 

În această cauză – ”Molațiu și alții contra României” -, statul român este obligat la plata unor despăgubiri (defalcate pentru fiecare dosar dintre cele 21) în valoare totală de 3.357.915 euro.

Statul pârât (n.red. – România) trebuie să restituie reclamanților, în termen de trei luni, clădirile în cauză; implicit, statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în cadrul aceleiași perioade de trei luni, sumele indicate (…), plus orice taxă care poate fi percepută la aceste sume ca impozit pentru pagube materiale; statul pârât trebuie să plătească solicitanților – în aceeași perioadă de trei luni – sumele indicate plus orice impozit pentru aceste sume, respectiv impozit pentru daune morale, costuri și cheltuieli; sumele vor convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății; de la expirarea perioadei respective și până la plată, aceste sume vor fi plătite cu o dobândă simplă la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în perioada respectivă, mărită cu trei puncte procentuale

Extras din hotărârea CEDO – 29 septembrie 2020

Cauza Komaromi și alții contra României: ”Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât în ​​interesul public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege”

Curtea Europeană pentru Drepturile omului a analizat 24 de dosare în această cauză, iar despăgubirile pe care statul român trebuie să le plătească celor 24 de reclamanți sunt în valoare de 4.059.379 euro.

Statul român a fost reprezentat de Oana Florentina Ezer de la Ministerul Afacerilor Externe, iar CEDO a îndreptat, din nou, un deget acuzator către autoritățile din România, menționând că ”reclamanții au obținut hotărâri judecătorești definitive care au constatat că naționalizarea de către fostul regim comunist a proprietăților lor a fost ilegală și că nu au încetat niciodată să fie proprietarii legitimi ai acestor proprietăți. În ciuda faptului că titlurile lor de proprietate nu au fost contestate, reclamanții nu au putut să-și recupereze posesia proprietăților, întrucât acestea din urmă au fost deja vândute sau au fost vândute de stat către terți. Solicitanții nu au primit despăgubiri pentru aceste proprietăți”. 

Reclamanții din cele 24 de dosare s-au plâns de faptul că se află în incapacitate de a recupera proprietățile naționalizate ilegal și nu au primit despăgubiri, chiar dacă au existat deciziile judecătorești care le-au recunoscut drepturile de proprietate.

”Curtea consideră, în circumstanțele cauzei, că returnarea proprietăților în cauză i-ar pune pe reclamanți cât mai mult posibil într-o situație echivalentă cu cea în care ar fi fost dacă nu ar fi existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1. În lipsa unei astfel de restituiri de către statul pârât, Curtea consideră că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în ceea ce privește daunele materiale, o sumă corespunzătoare valorii actuale a proprietăților lor, după cum s-a solicitat”, se precizează în hotărârea CEDO din 29 septembrie 2020.

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât în ​​interesul public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Cu toate acestea, dispozițiile precedente nu vor afecta în vreun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea proprietății în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități”

Cauza Lengauer și alții contra României: ”Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument nou”

În unanimitate, Curtea a reținut că a fost încălcat articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, iar în această cauză au fost reunite 23 de dosare.

CEDO a decis că statul român trebuie să plătească celor 23 de proprietari deposedați abuziv o sumă totală – defalcată pentru fiecare dosar, în funcție de valoarea proprietății revendicate – de  3.112.765 euro. Statul român a fost reprezentat la CEDO de Oana Florentina Ezer de la Ministerul Afacerilor Externe.

Ca și în celelalte cazuri, Guvernul României a obiectat în fața reclamațiilor, susținând că respectivii proprietari ”nu au reușit să epuizeze căile de atac interne disponibile și / sau că nu ar putea pretinde că dețin o posesie în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, plângerile lor fiind deci incompatibile”.

Însă cei 23 de proprietari au contestat aceste argumente și au susținut că ”mecanismul de compensare instituit de legislația internă (n.red. – a României) nu era eficient”.  

”Constată că, în cazul de față, Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument nou capabil să convingă Curtea să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea acestei plângeri. Prin urmareobiecția Guvernului (n.red. – României) în acest sens trebuie respinsă”.  

CEDO

Cauza Grigorescu și alții contra României/ Cauza Buttner și alții contra României

Ca și în celelalte cauze analizate, CEDO a decis că reclamanții – 5 dosare ”Cauza Grigorescu și alții contra României” și 5 dosare în ”Cauza Buttner și alții contra României” – au tot dreptul să primească proprietățile pe care le-au moștenit, proprietăți care au fost naționalizate de statul român în timpul regimului comunist.

În consecință, statul român trebuie să plătească proprietarilor de drept, deposedați abuziv de imobile sau terenuri, 1.060.034 euro (”Cauza Grigorescu și alții contra României”) și 964.554 euro (”Cauza Buttner și alții contra României”). Iar imobilele sau terenurile revendicate trebuie restituite în termen de 3 luni.

Actualitate

Alianța „SkyStriker”: Israelul și Germania își unesc forțele pentru a redefini viitorul munițiilor rătăcitoare

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului, giganții din industria de armament Elbit Systems și Diehl Defence au parafat un parteneriat de proporții pentru furnizarea sistemului de muniție rătăcitoare SkyStriker. Anunțul, făcut în contextul prestigiosului Salon Aeronautic de la Berlin, marchează o nouă etapă în expansiunea tehnologiei militare israeliene pe piața europeană, aflată în plină efervescență.

Tehnologie de ultimă oră cu amprentă germană: Suveranitate și producție locală

Acordul nu vizează doar simpla achiziție de echipamente, ci pune bazele unei colaborări industriale profunde. Planul prevede ca asamblarea și fabricarea sistemelor SkyStriker să aibă loc în Germania, sub coordonarea Diehl Defence. Această abordare urmărește dezvoltarea unor capacități suverane și fortificarea industriei naționale de apărare germane, oferind în același timp soluții logistice rapide și adaptate cerințelor Berlinului în materie de recunoaștere și lovituri de precizie autonome.

SkyStriker: Avatarele războiului modern sub cupola Berlinului

Sistemul SkyStriker reprezintă vârful de lance al noii generații de arme rătăcitoare, capabil să acopere o rază de peste 200 de kilometri cu o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Într-un context global marcat de lecțiile dure ale conflictelor din Ucraina și Gaza, cererea pentru astfel de platforme a explodat. Eficiența acestora rezidă în capacitatea de a survola câmpul de luptă, oferind informații vitale înainte de a lovi cu o precizie chirurgicală, transformând radical dinamica operațiunilor tactice.

Integrare tactică și expansiunea arsenalului european

Flexibilitatea acestui sistem este demonstrată de compatibilitatea sa cu alte platforme de artilerie modernă, precum lansatorul de rachete EuroPULS. Această sinergie tehnică vine în completarea contractelor deja existente pentru dotarea forțelor armate germane cu sisteme avansate de artilerie de precizie. Prin fuziunea dintre experiența vastă a Germaniei în integrarea sistemelor și tehnologia revoluționară israeliană, noul parteneriat promite să livreze o soluție „ready-for-future”, pregătită să răspundă provocărilor de securitate de pe continentul european.

Citeste in continuare

Actualitate

Cutremur în Cabinetul britanic: John Healey demisionează pe fondul unei crize de finanțare fără precedent

Publicat

pe

De

Marea Britanie se confruntă cu o criză de securitate la nivel înalt după ce Secretarul de Stat pentru Apărare, John Healey, și-a prezentat astăzi demisia. Gestul său radical vine ca un avertisment dur la adresa strategiei financiare a guvernului, despre care Healey afirmă că este insuficientă și că „ar putea lăsa țara într-o stare de vulnerabilitate”.

Avertismentul de pe platforma X: „Țara devine mai puțin sigură”

Într-o scrisoare publică, fostul ministru a recunoscut eforturile Prim-ministrului Keir Starmer de a identifica amenințările la adresa securității naționale, însă a taxat dur eșecul acestuia și al Trezoreriei de a aloca fondurile necesare pentru a le contracara. Mărul discordiei este Planul de Investiții în Apărare (DIP), un document strategic mult amânat, care în varianta actuală nu ar reuși să acopere nevoile reale ale armatei.

„Fără un plan de investiții care să răspundă cerințelor momentului, sunt forțat să iau decizii care ar reduce capacitatea de luptă a Forțelor noastre și ar crește riscurile pentru personalul aflat în operațiuni”, a declarat Healey. Acesta a subliniat că demisia a rămas singura opțiune onorabilă după ce solicitările sale pentru resurse adecvate au fost ignorate.

Războiul cifrelor: Securitatea națională versus austeritatea bugetară

În spatele ușilor închise, tensiunile dintre Ministerul Apărării și Trezorerie au atins cote alarmante. Healey a solicitat un pachet de finanțare de 18 miliarde de lire sterline pentru a asigura modernizarea forțelor armate. În replică, Rachel Reeves, Cancelarul de Finanțe, a refuzat constant să aprobe o sumă mai mare de 12 miliarde de lire sterline.

Deși s-a încercat un compromis de ultim moment la pragul de 15 miliarde de lire sterline – sumă ce urma să fie acoperită parțial prin reduceri bugetare de 1% din partea celorlalte ministere – negocierile au eșuat, lăsând apărarea Regatului Unit într-un impas financiar periculos.

Un semnal de alarmă pentru aliați și industria de profil

Reacțiile din sectorul de apărare nu au întârziat să apară, demisia lui Healey fiind descrisă drept o „reflecție condamnabilă asupra stării actuale a lucrurilor”. Liderii din industria aerospațială avertizează că eșecul în finalizarea corectă a Planului de Investiții în Apărare va avea consecințe care depășesc cele mai negre previziuni, subliniind că apărarea țării nu ar trebui să fie tratată ca o simplă sarcină contabilă.

Incertitudinea planează acum asupra unor decizii critice care urmau să fie anunțate săptămâna viitoare. Printre acestea se numără achiziția flotei de avioane de vânătoare F-35A de generația a cincea, capabile să transporte armament nuclear, un pilon central al strategiei de descurajare pentru următorul deceniu.

Citeste in continuare

Actualitate

O nouă eră în supravegherea orbitală: LeoLabs lansează radarul transportabil Scout-S în cadrul exercițiului Valiant Shield

Publicat

pe

De

Într-o perioadă marcată de intensificarea activităților în spațiul cosmic, compania LeoLabs a anunțat operaționalizarea celui mai nou sistem de radar pentru urmărire spațială. Prima unitate a acestui sistem este deja pregătită să participe la Valiant Shield, un exercițiu militar multinațional de amploare desfășurat de forțele americane în regiunea Pacificului.

Debut tehnologic în cadrul exercițiului multinațional Valiant Shield

Sistemul Scout-S, amplasat recent în Hawaii, a devenit complet operațional în iunie 2026. Acesta va juca un rol crucial în activitățile experimentale din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026, coordonat de Comandamentul Indo-Pacific al S.U.A. Participarea radarului în acest context permite evaluarea capacităților de detecție 3D în medii relevante din punct de vedere operațional, oferind o viziune clară asupra modului în care tehnologia transportabilă poate susține superioritatea spațială a aliaților.

Mobilitate și precizie într-un container standard de transport

Designul inovator al Scout-S permite integrarea întregului sistem într-un container ISO standard de 6 metri, facilitând desfășurarea rapidă pe uscat, pe apă sau în aer. Dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea Space Force, noul radar utilizează tehnologia de scanare 3D și un design electronic modular în banda S. Aceste progrese tehnice îmbunătățesc semnificativ monitorizarea obiectelor aflate pe orbita joasă a Pământului (LEO) și pe orbita foarte joasă (VLEO), extinzând durata observațiilor de la câteva secunde la câteva minute per trecere orbitală.

Monitorizarea activităților suspecte și a manevrelor adversarilor în timp real

Capacitatea de a menține „custodia persistentă” asupra obiectelor spațiale este esențială în contextul actual, unde simpla predicție a orbitelor nu mai este suficientă. Scout-S permite operatorilor să detecteze manevrele sateliților, să identifice desfășurarea încărcăturilor utile și să distingă între activitățile de rutină și potențialele amenințări. Sistemul a demonstrat deja rezultate remarcabile, monitorizând constant sateliții de recunoaștere militară din seria Yaogan și avionul spațial al Chinei, oferind date precise chiar și la altitudini reduse de 230 de kilometri.

Planuri de extindere și viitorul producției de serie în 2027

Unitatea radar din Hawaii va rămâne activă și după încheierea exercițiului Valiant Shield, servind drept platformă pentru testări în condiții reale și experimente viitoare. Succesul acestui prim exemplar deschide calea pentru o proliferare rapidă a rețelei, cu scopul de a acoperi golurile lăsate de radarele fixe actuale. Conform planurilor strategice, o a doua unitate Scout-S va fi finalizată la începutul anului 2027, urmând ca producția să fie accelerată semnificativ în a doua jumătate a aceluiași an.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv23 de ore ago

Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Exclusiv24 de ore ago

Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele

Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul...

Exclusivo zi ago

Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului

Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...

Exclusivo zi ago

EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI

Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE La 12 august 2025,...

Exclusiv2 zile ago

Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT

Operațiunea „SAFE”: Salvăm pe cine trebuie, nu ce trebuie În România anului 2026, „securitatea națională” pare să însemne altceva decât...

Exclusiv2 zile ago

DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani

Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România își arată, simultan, toate fețele:...

Exclusiv2 zile ago

Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin

Când Codul Penal devine regulament de ordine interioară Într-o comună liniștită din Prahova, Scorțeni, instituțiile statului par să funcționeze după...

Exclusiv2 zile ago

Coca-Cola HBC Ploiești: Reciclare pe persoană fizică, „donații” pe banii firmei și IBC-uri la tarabă

„Sustenabilitate” la Ploiești: premii la vârf, mizerie la bază Reciclarea și valorificarea de deșeuri pe persoană fizică pare să fi...

Exclusiv2 zile ago

Inspectoratul General al Miliției de Frontieră: „Aproximativ” stat de drept, cu „vigilență revoluționară” la plic

Când Poliția de Frontieră numără „aproximativ” degetele și apără „cuceririle revoluționare” cu Legea din 1971 Poliția de Frontieră, înapoiată rău:...

Exclusiv2 zile ago

Polițistul – slugă la stat, călugăr în viața privată. Avocatul – business class spre orice SRL

Avocatul, de la „incompatibil” la „orice, dar cu stil” Ieri, Camera Deputaților (cameră decizională, nu doar cameră de ecou) a...

Exclusiv2 zile ago

Parteneriat strategic sau stat-remorcă?

Când microfonul propagandei de la București bubuie cu vorbe mari despre „Parteneriatul Strategic cu SUA”, realitatea rece, notarială, din registrele...

Exclusiv2 zile ago

„Mingea de aur a adeziunii”: Fotbal cu șantaj sindical pe banii statului

Sport de performanță în penitenciare: „Vrei pe teren? Semnezi la noi!” În timp ce România încă mai crede că fair-play-ul...

Exclusiv3 zile ago

Scrisoare deschisă a fermierilor din Prahova: opriți experimentul antigrindină, nu suntem material de laborator

Experiment pe cer străin: cum vrea statul să pună fermierii din Prahova cobai la „noua tehnologie” antigrindină „NU VOI DECIDEȚI...

Exclusiv3 zile ago

Republica Rachetă: cum își bombardează statul norii, fermierii și bunul‑simț. Prahova, frontul unde „mafia antigrindină” vrea să reintre pe cer pe șest

„RELUĂM TRAGERILE!” – LOVITURA PE FURATE ÎN INTERIMAT În timp ce Ministerul Agriculturii e în regim de avarie, cu ministru...

Exclusiv3 zile ago

„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD

Incisiv de Prahova dă tonul, IPJ Prahova dă din umeri Ca de obicei, investigațiile ziarului de investigații Incisiv de Prahova...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv