Închisoare cu executare (5 ani) pentru infracțiuni de corupție. Fostul Președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, cel care a fost săltat în iulie 2016 direct din funcția de viceguvernator BNR, favorit la acel moment al turnătorului Securității Manole pentru a îi succede în funcție, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare. Profit de acest moment pentru a vă reaminti două lucruri. Primul, în decembrie 2015, scriam: ,,Întrebarea mea la această sumă de afirmații a domnului Olteanu este dacă atunci când peste noapte a fost ajutat să devină viceguvernator BNR, fără o zi de experiență în sistemul bancar și fără să aibă habar ce este aceea dobândă de referință, dânsul a fost ajutat pentru că era în nevoie, a fost ajutat fără să știe, sau a fost ajutat pe ascuns. Părerea mea este că domnul Bogdan Olteanu, care atunci era Președintele Camerei Deputaților, nu era în nevoie. Deci a fost ajutat domnul Olteanu să parvină ca viceguvernator BNR din prostie? Având în vedere că domnia sa a fost ajutat ,,pe ascuns” să ajungă viceguvernator BNR, fără să aibă nevoie, (pe ascuns pentru că peste noapte a apărut nominalizarea sa ca viceguvernator, la fel ca și în cazul Liviu Voinea), probabil că face subiectul unei ticăloșii.”. Îl mai țineți minte pe Bogdan Olteanu, era cel care făcea plângeri penale, ca viceguvernator BNR corupt, ca să apere interesele băncilor comerciale și nu ale populației, în sensul să dispară legea dării în plată. Era buzduganul fostului turnător al Securității, Manole. Dar al doilea lucru este și mai interesant: prin condamnarea definitivă de ieri, Bogdan Olteanu întregește panoplia foștilor președinți ai Camerei Deputaților condamnați pentru corupție: Adrian Năstase, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea. Având în vedere această panoplie, înclin să cred că este doar o chestiune de nu foarte mult timp până când Marcel li se va alătura, așa cum se temea și doamna Ciolacu. Marcele, ce zici?, precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani. (Cerasela N.).

Un nou interviu de excepție acordat de judecătoarea Dan Gîrbovan lui Marius Tucă – și din nou s-au spus adevăruri de care lumea se ferește – inclusiv lumea… din opoziția parlamentară actuală.

De data asta a fost vorba de așa zisa ”reformă a justiției” și de ”acoperiții” din rândul magistraților.

”Suntem într-o permanentă reformă a Justiţiei – un pas înainte, doi înapoi!”, spune direct Dana Gîrbovan.

Aici intervine și dreptul cetățeanului de a beneficia de o justiție independentă, fără influențe oculte! Dar, mai înțelege, de fapt, cetățeanul ce înseamnă independența Justiției?

”Din cauza abuzurilor repetate şi constante, cetăţeanul şi-a pierdut exerciţiul libertăţii şi a început să se sprijine mai mult pe sloganuri, pe concepte deja mestecate de alţii, lucru profund nesănătos”, spune judecătoarea, care subliniază – ”Rolul fundamental al judecătorului e să se asigure că, în faţa sa, statul şi cetăţeanul sunt egali”.

Rolul judecătorului este să asigure cetățeanul că este ”protejat în faţa oricărui abuz, că toate drepturile lui sunt respectate atât în raport cu ceilalţi cetăţeni, cât şi în raport cu statul”.

Deși pare simplu, până la urmă, ”neavând exerciţiul ăsta al democraţiei şi al statului de drept, cetăţenii, din nefericire, tind să le trateze cu mult prea multă uşurinţă şi să se bazeze mai mult pe slogane.”

Problema separării celor două noţiuni: procuror şi judecător. Președinta UNJR consideră că separarea aceasta este ”e imperioasă într-un sistem de drept, un concept statuat în Legea 303 din 2005, privind Statutul Magistraţilor – iar  fiecare dintre aceste două profesii trebuie să aibă datorii independente”.

Tema infiltrării serviciilor în Justiție, o reminiscență a perioadei comuniste  – care ”nu pare să se anuleze, ci, dimpotrivă, să-şi găsească alte supape în societatea judiciară”.

Judecătoarea recunoaște: ”Nu ne trecea prin cap că serviciile secrete erau amestecate” și că pentru ea amploarea infiltrării serviciilor de informaţii. ”A fost un şoc să văd cât de adânc sunt infiltrate serviciile de informaţii şi, cumva, era un elefant roz în încăpere”.

Și, atenție la următoarea dezvăluire: ”Puţini ştiu despre modul în care au fost verificaţi acoperiţii din Justiţie, după ce, în 2015, un comunicat al CSAT emis către presă asigura lumea că, “în urma verificărilor efectuate, nu există acoperiţi în Justiţie””, spune Gîrbovan.

”Cum s-a efectuat verificarea statului? Foarte simplu: statul i-a întrebat pe magistraţi dacă sunt ofiţeri acoperiţi, iar magistraţii au răspuns, in corpore, că nu”, declară Gîrbovan.

Iar comentariul ei e singurul posibil: ”Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns”. Iar concluzia pare clară – și o numesc dezvăluirea anului: ”Suntem incapabili, la nivel de instituţii, să rezolvăm o problemă spinoasă, aceea a serviciilor de informaţii, indiferent de ce tip de informaţii vorbim”.

”Cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, sunt întrebări la care magistrații nu pot răspunde cu certitudine.

Intrând în culise, Dan Gîrbovan spune că desfiinţându-se SIPA în 2004 – 2006, ”am avut, în 2015, acea hotărâre a CSAT-ului, despre care spunea fostul preşedinte că a transformat corupţia într-o problemă de securitate naţională, s-au dat puteri largi SRI-ului pentru a combate, a forma echipele mixte”.

”Practic, acolo a fost izvorul protocoalelor”, consideră Gîrbovan, subliniind că există o corespondenţă: ”Când se desfiinţează SIPA se mută dincoace, la SRI, problema”.

Iar, în fapt, aceste adevăruri rămân doar subiecte de presă, ”umflate cumva cum a fost şi subiectul protocalelor, după care, la un moment dat, se dezumflă şi rămân în continuare problemele, nu sunt soluţionate”.

”Iar în anul 2020 discutăm din nou despre anularea puţinelor şi minimelor şi absolut necesarelor garanţii pe care cu mare greutate le-am obținut”, spune Dana Gîrbovan.

Dana Gîrbovan amintește de ceea ce a spus Monica Macovei, în 2004-2005, apropo de SIPA, că ”o parte din informaţii sunt adunate cu ajutorul ofiţerilor acoperiţi din Justiţie”.

„Ei, ăia cine sunt? Şi de atunci întrebarea a rămas: cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, întreabă Dana Gîrbovan,

Întregul dialog Marius Tucă = Dana Gîrbovan îl puteți citi pe MEDIAFAX. (Sava N.).

https://m.ro.sputnik.md/analytics/20201028/32188532/Dana-Girbovan-dezvaluirea-ANULUI-in-Justitie.html?mobile_return=no&fbclid=IwAR1Wkc00wsPXj-e5BbjWdrBMEzsc46gbrjFnFoX9AW10LSakyS23PPL45P4

Tribunalul judetean a validat-o in functia de primar pe protejata lui Klaus Iohannis, Astrid Fodor, dupa ce judecatoria o invalidase. Vorbim despre cauza nr. 9486/306/2020. Aici lucrurile sunt cel putin la fel de interesante ca la Clotilde Armand, in conditiile in care Fodor are deja o hotarare definitiva de la Inalta Curte, care ii interzice timp de trei ani, pana in 2023, sa ocupe functii publice, din cauza ca ICCJ a confirmat acuzatia ANI privind incompatibilitatea politicienei. Absolut intamplator, validarea lui Astrid Fodor vine dupa ce, imediat dupa esecul din prima instanta, politiciana s-a laudat ca vorbise cu presedintele Klaus Iohannis, iar Ranjila Voda o incurajase. Daca sunteti la masa, ridicati paharul in cinstea independentei justitiei din Romania! Am spus sa ridicati paharul, nu sa varsati o picatura precizeaza cei de la Lumea Justitiei. (Irinel I.).