(Preluare Inpolitics):

Deși se poate spune că românii vor sări dintr-o campanie electorală în alta, în săptămînile care urmează, asta nu împiedică un fenomen absolut scandalos, în derulare: o lege care modifică zdravăn regulile din mers merge prin parlament pe repede înainte. Și prea puțini susținători declarați ai statului de drept par deranjați de situație.

Faptul că normele democrației, recomandările Comisiei de la Veneția, în special, cer ca regulile electorate să nu fie schimbate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor nu impresionează în România pe nimeni. Azi e pe cale să primească votul final în Camera Deputaților un scandalos proiect de lege trecut deja prin Senat, privind modificarea și completarea unor legi în materie electorală.

Un material elaborat de specialiști pe marginea acestui proiect și intrat în posesia Inpolitics scoate la lumină elemente suficient de scandaloase pentru a putea vorbi de influențe severe asupra rezultatului viitoarelor alegeri. Vă prezentăm cîteva dintre neregulile punctate aici.

Prin proiectul de act normativ, scris la AEP și asumat de liderii grupurilor parlamentare din Senat se urmărește soluționarea unor aspecte ce țin de organizarea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senatul României, soluții care (unele dintre ele) au fost reglementate și prin OUG nr. 26/2020 care a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei (pe argumente ce țin de imposibilitatea reglementării prin OUG a unor probleme de drept electoral) prin Decizia 150/12 martie 2020 a CCR.
Deși se știa că trebuie reglementate unele aspecte deficitare din legea alegerilor parlamentare, după declararea ca neconstituțională a OUG 26/2020, AEP/inițiatorii care și-au asumat textul înaintează proiectul Senatului pe data de 08.09.2020. De pe 8 pană pe 9 septembrie se analizează textul. Pe 9 septembrie el intră în comisii (dimineața). Pe 9 septembrie la ora 14 proiectul intră în plen și este votat (cu doar 3 voturi împotrivă).

Prin proiect se reglementează modificări ale legii 208/2015, în principal pe chestiuni legate de:
– organizarea votului în diaspora, introducîndu-se principii de organizare similare cu cele folosite cu succes la alegerile prezidențiale (mai puțîn prelungirea votării în mai multe zile/cea care la alegerile din iarna lui 2019 a fost principala măsura de ”bună organizare” a alegerilor din diaspora);
– introducerea reprezentantului ”grupului minorităților naționale” la toate nivelurile birourilor electorale;
– eliminarea Pro România din categoria partidelor politice parlamentare prin redefinirea acestui concept (după ce tot în acest an, tot AEP, la alegerile locale a propus definirea astfel încît Pro România să intre în această categorie care garantează prezența în birourile electorale);
– micșorarea numărului de semnături de susținere și introducerea depunerii lor electronice;
– posibilitatea prelungirii votării pînă la ora 23.59;
– imprimarea buletinelor de vot la RA Monitorul Oficial, pentru a se evita complicațiile legate de organizarea unei achizițîi publice;
– se acordă o serie de beneficii personale membrilor birourilor electorale (măriri de indemnizații/zile libere după ziua votării pentru membrii biroului secției de votare);
– se introduce prevederea că Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) să fie folosit pentru centralizarea datelor oficiale ale alegerilor (AEP nu a achiziționat și nici nu a construit niciun sistem de centralizarea datelor la alegerile parlamentare, iar acest fapt determină o vulnerabilitate majoră pentru desfășurarea alegerilor); Deși în notă de fundamentare se vorbește de folosirea acestui sistem și pentru repartiția de mandate, în textul legii nu a mai apărut o astfel de prevedere, semn că între scrierea documentului și depunerea acestuia la Parlament au apărut modificări. – s-a înțeles că implicarea directă a STS în repartiția de mandate va determina o vulnerabilitate atît asupra alegerilor cît și asupra unui serviciu esențial al statului – Serviciul de Telecomunicații Speciale;
– De asemenea se reglementează, fără a exista nicio legătură directă cu alegerile, și fără niciun argument de celeritate, chestiuni legate strict de organizarea internă a AEP.
În esență se introduc ”soluții legislative” pentru rezolvarea problemelor cu justiția ale președintelui Constsantin Mitulețu-Buică. Astfel, prin proiect se propune fixarea pe funcții publice a persoanelor aduse ”de nicăieri”, fără nicio relevanță de CV în materie electorală și numite pe funcții de conducere (deși Curtea de Conturi prin raportul de anul acesta (vezi mai jos) a stabilit deja că numirea lor s-a făcut fără respectarea prevederilor legale), care potrivit art. VI din proiect nu au nevoie să îndeplinească condițiile legale, ci sunt în legalitate doar pentru că acesta i-a numit.

RAPORT CURTEA DE CONTURI

– Se inventează două noi funcții de conducere din categoria înalților funcționari publici (pe lîngă cele 107 funcții de conducere actuale – AEP este probabil instituția din România cu cel mai debalansat raport între funcțiile de conducere și cele de execuție 1/3 adică aprox. 33%) de secretar general adjunct pe care urmează să îi președintele în mod direct;
Prin același act normativ se incearcă scoaterea AEP de sub prevederile Codului Administrativ pe care AEP nu le respectă, întrucît raportul actual cerut de lege între funcțîi de conducere și funcții de execuție este de 12%.
– Se mărește vechimea necesară pentru ocuparea funcțiilor de conducere (dar ele se aplică doar viitorilor candidați nu și pentru cei deja angajați de Buiculeț, fără vechime în specialitate relevantă, fără concurs, fără avizul Parlamentului, unii din ei angajați pe funcții eliberate prin abuz și pentru care există dosare pe rolul instanțelor judecătorești);
– Se înființează 3 funcții de reprezentant permanent pe lîngă organizaţii internaționale, ce activează în domeniul de competentă al AEP, salarizate la nivelul funcției publice parlamentare de director general, fără nicio precizare asupra modului de numire și a condițiilor de angajare a acestor oameni, deci probabil că se va stabili prin ROF că sunt ”oameni de bine” stabiliți de președinte.
– Se stabilește faptul că avizul birourilor permanente reunite ale Parlamentului pentru numirea și eliberarea din funcție a înalților funcționari publici devine consultativ, pentru a se acoperi faptul că nicio numire făcută de Mitulețu Buică nu are aviz și o parte din destituiri le-a făcut de asemenea fără aviz.
– introduce posibilitatea folosirii de colaboratori externi pe domeniul juridic – elaborare acte normative, deși are două structuri juridice cu personal numeros.

În afară de modificările, unele urgente, altele neurgente (ce par introduse spre a trece fără a fi observate/înțelese de parlamentari) la legea 208/2015 – a alegerilor parlamentare, prin proiect se mai fac modificări la două legi:
1. Legea votului prin corespondență 288/2015 (se mărește termenul de înscriere a cetățenilor pentru votul prin corespondență)
2. Legea finanțării partidelor și a campaniilor electorale 334/2006 (se permite folosirea în campania pentru alegerilor parlamentare a banilor din subvenția pe care statul o alocă partidului).
De asemenea se introduce prevederea care permite distribuirea gratuită la alegeri de materiale sanitare.
Principala vulnerabilitate constituțională a prezentului proiect e legat de redefinirea partidului politic parlamentar, ceea ce poate fi interpretată ca fiind o restricționare de drept electoral, împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneția, întrucît această modificare se face cu mai puțin de un an înaintea alegerilor (mai mult, chiar în perioada electorală a alegerilor parlamentare 2020, cu operațiuni electorale începute, avînd în vedere faptul că avem deja BEC valid la aceste alegeri).