Featured
14 doctori au fost lăsați de CNATDCU fără titlu până acum
Chestorul principal de poliție (r) Cătălin Alexandru Ioniță, fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), rămâne fără titlul de doctor în științe după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, în mod oficial, retragerea distincției academice pentru plagiat.
Aceeași decizie de retragere a titlului de doctor a fost emisă de CNATDCU și pentru Constantin-Florin Mitulețu-Buică, președintele în exercițiu al Autorității Electorale Permanente (AEP), care a constatat că și teza acestuia de doctorat este plagiată.
Ambele hotărâri au fost luate de Consiliul general al CNATDCU în data de 23 februarie și au fost făcute publice ieri.
În cazul lui Cătălin Ioniță, decizia vine la doi ani și o lună după ce am dezvăluit, în exclusivitate pe PressOne, că teza de doctorat a acestuia este plagiată.
Pentru Constantin-Florin Mitulețu-Buică lucrurile s-au mișcat mult mai repede: la doar patru luni după ce am scris că teza sa încalcă normele academice de realizare a unei lucrări științifice, CNATDCU a confirmat oficial plagiatul.
Ioniță și-a susținut teza de doctorat în 2012 la Academia de Poliție, iar Mitulețu-Buică, în 2017, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.
***
Plagiatul lui Cătălin Ioniță
„Consiliul general al CNATDCU a validat […] rezoluția de retragere a titlului de doctor în domeniul Ordine publică și siguranță națională atribuit domnului Ioniță. I. Alexandru Cătălin prin Ordinul Ministrului nr. 6508/19.12.2012”.
Acesta este textul sec al deciziei CNATDCU prin care se consemnează faptul că s-a votat, cu 18 voturi „pentru” dintr-un total de 21, retragerea titlului de doctor al fostului șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA).
Votul Consiliului general al CNATDCU a reprezentat ultima etapă din procesul pe care îl presupune retragerea unui titlu de doctor pentru plagiat.
Anterior, o Comisie de lucru formată din profesorii Valentin Naumescu,Sergiu Mișcoiu și Ghiță Bârsan a analizat sesizarea de plagiat în cazul chestorului Cătălin Ioniță.
Prin hotărârea Consiliului general a fost admis, practic, raportul comun al Comisiei de lucru desemnate să analizeze sesizarea de plagiat care a vizat teza de doctorat a fostului șef al DGA din Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
„Toți cei trei membri ai comisiei au constatat că în teza de doctorat menționată sunt preluate, fără citare, numeroase fragmente, mai mici sau mai mari, din diverse lucrări publicate […] ceea ce înseamnă că aspectele semnalate în sesizarea de plagiat se confirmă”, se menționează în raportul comun al Comisiei de lucru.
***
Era ianuarie 2019 când am dezvăluit că întreaga teză de doctorat a chestorului principal de poliție Cătălin Alexandru Ioniță, de la prima până la ultima pagină, este plagiată.
Ioniță a obținut titlul științific de doctor în Ordine publică și siguranță națională în 2012, la Academia de Poliție, sub coordonarea profesoarei universitare Ștefania Georgeta Ungureanu.
Titlul lucrării științifice este Criminogeneza infracțiunilor cibernetice.
La patru zile după dezvăluirea plagiatului în teza de doctorat, chestorul Ioniță a intrat în concediu medical, din care a revenit după circa 70 de zile – și după ce ministrul de Interne Carmen Dan a criticat ”bolnavii închipuiți” din minister.
Între timp, Comisia de Etică de la Academia de Poliție s-a grăbit să emită un verdict favorabil lui Ioniță. În decizia sa, Comisia a stabilit că teza lui Ioniță însumează un procent de 9,22% de rânduri din alte lucrări, drept pentru care a hotărât că „propunerea unei sancțiuni de retragere a titlului de doctor apare ca nejustificată ca nerespectând cerința proporționalității”.
„Cerința proporționalității” – invocată în decizia instituției care i-a acordat lui Ioniță titlul de doctor în 2012 – nu este definită de nicio lege și de niciun alt tip de prevedere juridică ori cutumă academică.
La acel moment, Comisia de Etică din Academia de Poliție era condusă de Marius Florin Mihăilă, care luna trecută a fost numit director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode.
Mihăilă a mai girat o altă decizie de neplagiat infirmată de CNATDCU, cea dată în cazul tezei fostului rector al Academiei, Adrian Iacob, iar în plus a încercat să mușamalizeze situația referitoare zecile de teze de doctorat verificate electronic și suspecte de plagiate din Academie.
Comisia de Etică condusă de Mihăilă a evitat cu multă dibăcie cuvântul „plagiat” în cele 16 pagini ale deciziei oficiale, deși scopul verificării tezei viza o acuzație de plagiat.
Concluziile comisiei conduse de Mihăilă revoluționau, practic, legislația referitoare la sancționarea fraudei academice prin introducerea unei prevederi noi: aceea că plagiatorii pot scăpa de verdictul de plagiat dacă-și rescriu porțiunile plagiate din tezele de doctorat.
În cazul dr. Cătălin Ioniță, Comisia de Etică condusă de Mihăilă a decis să-l oblige să refacă un capitol întreg al tezei susținute cu șapte ani mai devreme, în baza căreia obținuse titlul de doctor în Ordine publică și siguranță națională.
Pe lângă asta, Comisia mai propunea sancționarea chestorului Ioniță cu „avertisment scris” și îi interzicea acestuia să își publice teza până la obținerea unui aviz favorabil, pentru capitolul refăcut, de la Consiliul Școlii Doctorale de Ordine publică și siguranță națională.
Chestorul Cătălin Ioniță s-a pensionat în septembrie 2020, la 44 de ani.
Cu o lună mai devreme, acesta fusese eliberat din funcția de director DGA ca urmare a retragerii de către Oficiului Registrul Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) a autorizației de acces la informații clasificate, necesară exercitării funcției.
Avizul ORNISS, care permite posesorului acces la informații clasificate, este obligatoriu pentru conducătorii structurilor din Ministerul de Interne.
***
Plagiatul lui Mitulețu-Buică
Decizia de retragere a titlului de doctor deținut de Constantin-Florin Mitulețu-Buică, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a fost luată de Consiliul general al CNATDCU tot în data de 23 februarie 2021.
La fel ca în cazul lui Cătălin Ioniță, au fost exprimate 18 voturi „pentru” dintr-un total de 21.
Hotărârea Consiliului general s-a bazat pe recomandarea formulată în data de 8 februarie 2021 de Comisia de lucru desemnată să verifice dacă sesizarea de plagiat depusă pentru teza șefului AEP se confirmă.
„Recomandăm în mod unanim admiterea sesizării și retragerea titlului de doctor acordat dlui. Constantin-Florin Mitulețu-Buică”, este concluzia cuprinsă în raportul comun al Comisiei de lucru care a analizat sesizarea referitoare la teza de doctorat a președintelui AEP.
Comisia de lucru care a propus retragerea titlului de doctor deținut de președintele AEP a fost formată din profesorii Dragoș Petrescu, Liviu Andreescu și Mircea Boșcoianu.
În raportul său individual, profesorul Liviu Andreescu, de la Universitatea din București, susține că sesizarea identifică „corect” numeroase situații în care autorul tezei „a încălcat flagrant normele de redactare a unei lucrări academice”.
„Teza plagiază pe larg din alte lucrări științifice, omițând să semnalizeze preluarea multor fragmente de la alți cercetători sau autori. Frecvența acestor cazuri relevă acte de plagiat deliberate, care nu pot fi atribuite unor simple omisiuni accidentale sau unor erori de redactare. Plagierea este sistematică”, mai precizează profesorul Andreescu.
De la momentul înregistrării sesizării de către CNATDCU și până la emiterea deciziei de retragere a titlului de doctor pentru plagiat s-au scurs 140 de zile.
***
Emilia Șercan: Domnule Mitulețu-Buică, puteți să îmi spuneți titlul tezei dumneavoastră de doctorat?
Constantin-Florin Mitulețu-Buică: Titlul tezei mele are legătură cu controlul civil democratic asupra forțelor armate. Nu vi l-aș spune complet acuma pentru că sunt la spălătorie și sunt prins cu niște treburi.
E.Ș.: Și nu puteți să mi-l spuneți acum, întreg?
C.F.M.B.: Nu aș putea, nu aș putea, pentru că v-am zis, pe lângă faptul că sunt foarte obosit… De două săptămâni tot încercăm să închidem niște alegeri.
E.Ș.: Am înțeles, dar e titlul tezei dumneavoastră de doctorat.
C.F.M.B.: Știu, sunt de acord cu dumneavoastră.
Această discuție avea loc cu o zi înainte de 5 octombrie 2020, data la care am publicat articolul în care arătam că Constantin-Florin Mitulețu-Buică, președintele AEP, a plagiat în teza de doctorat.
Lucrarea științifică a președintelui AEP are un titlul imposibil de reținut – Cadrul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii – dar acesta nu e singurul motiv pentru care Mitulețu-Buică nu a putut să îl reproducă.
Acesta a plagiat mai bine de jumătate din teza de doctorat în Informații și Securitate Națională pe care a susținut-o în 2016 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).
124 de pagini din cele 211 ale tezei de doctorat a președintelui AEP sunt plagiate într-o manieră incontestabilă, 41 dintre acestea fiind plagiate din lucrări scrise chiar de îndrumătorul său de doctorat, Constantin Iordache, care este conducător de doctorate la UNAP și profesor titular la Universitatea „Spiru Haret”.
În perioada în care era student doctorand, în martie 2015, Mitulețu-Buică l-a angajat pe poziția de consilier personal pe fiul îndrumătorului lui, George-Răzvan Iordache, pe care spune că nu i l-a recomandat Constantin Iordache, ci „un prieten”.
Fost membru PSD, Mitulețu-Buică a fost numit în 2019 președinte al Autorității Electorale Permanente după ce a fost propus, susținut și votat în Parlament chiar de partidul din care a făcut parte.
De la un început de carieră ca șef de tură și de depozit de carburanți la o serie de firme din Craiova – unde lucra în timp ce era student la zi la Târgu Jiu, aflat la 109 km distanță – Mitulețu-Buică a ajuns rapid consilier în Parlamentul României după ce a devenit membru de partid. Mai apoi s-a înscris la doctorat, iar apoi a ajuns vicepreședinte, secretar general și – din 2019 – președinte al AEP.
Autoritatea Electorală Permanentă este instituția care se ocupă de pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
În 2019, partidele politice au primit în total de la bugetul de stat subvenții de peste 250 milioane lei, conform Europa Liberă. (Sava N.).
https://pressone.ro/cnatdcu-ii-declara-plagiatori-pe-fostul-sef-dga-catalin-ionita-si-pe-actualul-sef-al-aep-constantin-mituletu-buica?fbclid=IwAR0Spnxtdhti0eGymPjUD5C_DYp2uzWLeGg7mA6PyNoRNy31qKNkQWHaFt0
Exclusiv
NOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
Într-un sistem care pare să funcționeze după principiul „legea e pentru muritori, nu pentru șefi”, un agent de poliție a simțit pe propria piele ce înseamnă să-ți faci meseria fără să te închini la gradele din oglinda retrovizoare. Povestea sancționării ilegale a unui membru SIDEPOL, demascată recent de Ministerul Afacerilor Interne, pare desprinsă dintr-un manual de intimidare de joasă speță, unde cercetarea disciplinară devine arma preferată pentru reglat conturi între „stăpâni” și „executanți”.
Când „brațul legii” lovește în cine nu trebuie: Ofițerii cu imunitate divină
Totul a început de la un gest care, într-o țară normală, ar fi trecut neobservat: un polițist de teren a oprit în trafic un autoturism. Ghinionul lui? În mașină nu se aflau niște cetățeni obișnuiți, ci doi ofițeri din cadrul Direcției de Ordine Publică a IGPR, care, probabil, se considerau deasupra controalelor rutiere banale. Potrivit informațiilor furnizate de SIDEPOL, în loc să prezinte documentele și să-și continue drumul, eminențele cenușii ale Poliției Române au considerat că aplicarea sancțiunilor contravenționale este un act de „răzbunare”.
Aparent, pentru unii șefi din IGPR, verificarea legalității în trafic este o ofensă personală, nu o atribuție de serviciu. Astfel, realitatea a fost răstălmăcită până când polițistul care a aplicat legea a fost transformat, prin proceduri forțate și interpretări subiective, în „vinovatul” de serviciu.
Controlul Intern sau cum să inventezi vinovății peste termenul de expirare
Dacă circul n-ar fi fost complet, au intrat în scenă „specialiștii” de la Direcția Control Intern. Acești veritabili magicieni ai hârțogăriei au decis că un polițist merită ars la salariu cu 10% timp de două luni, ignorând un detaliu „minor”: legea. Deși dosarul penal pe aceleași fapte fusese deja clasat – deci infracțiunea nu exista nici măcar în imaginația procurorilor – brațul înarmat al birocrației interne a insistat să lovească.
Cea mai mare sfidare a logicii juridice rămâne însă gestionarea timpului. Deși conducerea cunoștea fapta încă din anul 2023, s-au trezit să aplice sancțiunea abia la finalul anului 2025. O întârziere care pute nu doar a incompetență, ci a rea-voință calculată, încercând să resusciteze un caz prescris doar pentru a preda o lecție de „umilință” celor care nu știu să închidă ochii în fața gradelor mari.
MAI dă cu prescripția în capul „executanților” din IGPR
Sindicatul SIDEPOL a intervenit în acest teatru al absurdului, demonstrând la forul superior că tot castelul de nisip construit de IGPR este o ilegalitate flagrantă. Ministerul Afacerilor Interne a fost nevoit să pună capăt mascaradei, confirmând că sancțiunea a fost aplicată cu încălcarea brutală a termenelor legale.
Rezultatul? Admiterea contestației și anularea dispoziției semnate de Inspectorul General al Poliției Române. O victorie amară care scoate la iveală un putregai sistemic: utilizarea cercetărilor disciplinare ca instrument de presiune.
Concluzia: Legea e egală, dar nu pentru „Băieții Deștepți” din Inspectorat
Acest caz rămâne o pată pe obrazul instituției, demonstrând că, în timp ce polițiștii din stradă sunt vânați pentru că își fac treaba, birourile călduțe de la București sunt ocupate cu „interpretări subiective” și intimidări. Rămâne o întrebare legitimă: cine răspunde pentru timpul și resursele consumate în această încercare disperată de a sancționa un om nevinovat, doar pentru a proteja egoul rănit al unor ofițeri care au uitat că, înainte de a fi șefi, sunt supuși aceleiași legislații rutiere ca orice alt român? (Cerasela N.).
Anchete
Mită de 100 de euro, refuzată categoric: Doi polițiști din Călărași au ales onoarea în locul banilor „murdari”
Doi agenți de poliție din municipiul Călărași au devenit protagoniștii unui gest de integritate care face cinste uniformei statului român. Aceștia au respins ferm tentativa unui tânăr șofer de a „stinge” o contravenție rutieră cu o bancnotă de 100 de euro, demonstrând că profesionalismul nu are preț de negociere.
Tentativă de „negociere” în trafic: RCA-ul lipsă, biletul spre dosarul penal
Totul a început ca un control de rutină pe străzile municipiului Călărași. Agenții de poliție Anghel Sofian Gabriel și Din George Alex, din cadrul Biroului de Ordine Publică, au interceptat în trafic un autoturism condus de un tânăr de 21 de ani. Verificările au scos la iveală o neregulă gravă: vehiculul rula fără o poliță RCA valabilă, fapt ce atrage după sine sancțiuni aspre și reținerea certificatului de înmatriculare.
În loc să își asume responsabilitatea, tânărul conducător auto a încercat o metodă „clasică” de a scăpa de lege. Acesta le-a oferit celor doi agenți suma de 100 de euro, sperând că banii vor înlocui amenda și măsurile complementare.
Onoarea sub uniformă: Un „NU” hotărât corupției
Reacția polițiștilor a fost însă una exemplară și lipsită de ezitări. Gestul tânărului a fost respins imediat, iar cei doi agenți au trecut la etapa următoare a aplicării legii: sesizarea organelor de anchetă pentru infracțiunea de dare de mită.
Sursa informației, sindicatul SIDEPOL (din care fac parte cei doi agenți), a salutat public atitudinea membrilor săi, subliniind că astfel de gesturi sunt esențiale pentru a reclădi încrederea populației în instituția Poliției Române. „Onoarea și corectitudinea sunt valori esențiale în această profesie”, au transmis reprezentanții organizației sindicale, mândri de colegii lor care nu s-au lăsat tentați de câștiguri ilicite.
Lecție de profesionalism la 21 de ani
Cazul de la Călărași servește drept avertisment pentru toți cei care cred că pot eluda legea prin „mici atenții”. Pentru tânărul șofer, miza a crescut dramatic: de la o simplă sancțiune contravențională pentru lipsa asigurării, acesta se confruntă acum cu rigorile Codului Penal.
Atitudinea agenților Anghel Sofian Gabriel și Din George Alex este prezentată ca un model de bune practici în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Într-un sistem adesea criticat, astfel de momente în care agenții își fac datoria „ca la carte” reprezintă, în viziunea colegilor de breaslă, pași concreți către o societate în care legea este egală pentru toți, indiferent de suma oferită la geamul mașinii de poliție. (Sava N.).
Featured
Fiasco la ANAF: Sechestru pe „fantome” și vânătoare de vrăjitoare în scandalul celor 200 de mașini dispărute
Marele scandal al mașinilor evaporate din gestiunea Fiscului se dovedește a fi, în realitate, o farsă birocratică de proporții. În timp ce conducerea instituției indică posibile acte de corupție, realitatea din teren este mult mai absurdă: inspectorii au pus sechestru pe bunuri care existau doar în dosare, în timp ce evazioniștii au avut tot timpul din lume să își „curețe” parcurile auto.
Sechestru pe iluzii: Mașinile care n-au văzut niciodată curtea Fiscului
O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, scoate la iveală un adevăr stânjenitor pentru autoritățile fiscale. Mult trâmbițata dispariție a 200 de autoturisme sechestrate este, în fapt, un eșec sistemic. Bunurile pe care ANAF plănuia să le scoată la licitație nu au fost niciodată în custodia instituției, ele figurând doar „scriptic” în bazele de date, în timp ce fizic erau de mult înstrăinate de proprietari.
Sursa citată subliniază că acest „fiasco” este rezultatul direct al unor proceduri de inspecție sterilă, care consumă resurse umane imense fără a produce rezultate palpabile. Inspectorii se văd nevoiți să „aresteze” hârtii, în timp ce bunurile reale dispar în hățișul unor procese interminabile.
Război intern: Conducerea dă vina pe angajați, sindicatele acuză sistemul
În loc să analizeze vidul legislativ, președintele ANAF, Adrian Nica, a ales să alimenteze suspiciunile de corupție în rândul propriilor subalterni. Într-un comunicat oficial, acesta a vorbit despre „posibile comportamente neconforme” și „suspiciuni privind integritatea unor angajați”, declanșând o serie de monitorizări interne pentru a alinia stocurile faptice cu cele de pe hârtie.
Replica sindicaliștilor nu s-a lăsat așteptată și este una devastatoare. Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”, a declarat pentru Ziarul Național că șeful ANAF pare să simtă „o plăcere perversă” în a-și acuza colegii înainte de a face o cercetare reală. Conform liderului sindical, nimeni nu este atât de nesăbuit încât să lase să dispară o mașină aflată în responsabilitatea sa directă; problema este că mașinile nu au intrat niciodată în acea responsabilitate.
Legislație pentru „fraieri”: Cum scapă marii evazioniști cu Lamborghini
Principala acuzație adusă de sindicate vizează procedurile învechite care „leagă de mâini și de picioare” inspectorii fiscali. În timp ce Fiscul se judecă ani de zile cu o firmă, bunurile acesteia pot fi vândute de nenumărate ori. Rezultatul? Inspectorii ajung să facă controale la „mortăciuni” – firme fantomă deținute de persoane care nu sunt de găsit, unde singura captură rămâne „praful de pe tobă”.
„Ne trimit să-l prindem pe ăla care fuge de tine cu Lamborghini, în timp ce noi suntem legați la ochi”, a punctat ironic Dorin Modure. Mesajul este clar: sistemul actual permite celor care cunosc portițele legale să se descurce, în timp ce ANAF rămâne să gestioneze o bază de date plină de sechestre pe bunuri inexistente, oferind publicului spectacolul unei eficiențe care se oprește la marginea colii de hârtie.
NOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
Într-un sistem care pare să funcționeze după principiul „legea e pentru muritori, nu pentru șefi”, un agent de poliție a...
Marea ghenă ploieșteană: Cum se dă „Bin Go” la miliarde sub bagheta magicianului Ganea și a Primarului-Fanfară!
Orașul lui Caragiale a depășit faza de vodevil și a intrat oficial în epoca „penalului de aur”. În timp ce...
DE LA DOSARE PENALE, CU ONORURI, ÎN SEIFUL APĂRĂRII NAȚIONALE: EPISODUL „ADRIANA MIRON” ȘI FARSA „FĂRĂ PENALI”
Să ne așezăm comod și să admirăm, încă o dată, spectacolul grotesc al politicii românești, unde sloganurile se transformă în...
Ploiești, capitala kitsch-ului ilegal: Unde panoul dă tonul și Primăria doarme-n papuci
Orașul Ploiești, un exemplu strălucitor de haos urbanistic și de cum „băieții deștepți” fac legea, în timp ce autoritățile se...
Ploiești: Republica gunoaielor și circul politicienilor amuțiți! Când 10 milioane de euro se evaporă, dar primarul e prea ocupat cu gimnastica și fanfara!
Orașul lui Caragiale s-a transformat definitiv în scenă principală a absurdului, unde piesa se joacă pe banii contribuabililor, cu un...
Epopeea „proprietății intelectuale” la MAI: Când satira sindicatelor a spulberat iluzia birocraților!
Era să râdem cu lacrimi la începutul anului 2025, când pe holurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și prin cotloanele Inspectoratului...
Ospiciul Antigrindină: Pacienții plătesc tratamentul, medicii sifonează banii și ne servesc pește cu argint!
România, o republică bananieră unde plouă cu minciuni și se mănâncă argint pe banii tăi! Bine ați venit, dragi contribuabili...
„Șeful arestului” a condus „dreptul”: Când IGPR a descoperit (după 5 ani) că legea e… obligatorie!
Bucurați-vă, iubiți contribuabili! Ministerul Afacerilor Interne, prin atotputernicul Inspectorat General al Poliției Române (IGPR), a livrat recent o nouă demonstrație...
Paștele negru al uniformei: Cum Guvernul Bolojan i-a pus pe polițiști la postul mare permanent!
România, țara absurdului unde apărătorii legii și ordinii sunt tratați mai prost decât ultimul funcționar de la ghișeu. Într-o mișcare...
Safari de noapte în Gorj: Când poliția joacă de-a v-ați ascunselea cu minorii la volan și părinții agresivi!
În pitorescul județ Gorj, unde, se pare, adrenalina curge mai ceva ca râul Jiu, o intervenție care ar fi putut...
Circus maximus Antigrindina – Când statul e „Pilot” fără busolă, „operativ” fără omologare și „toxicolog” fără neuron!
EXCLUSIV: România, țara în care „protecția” ți-o iei în cap (sau în farfurie)! Ani la rând, scena politică și administrativă...
IPJ Prahova: Biroul Control Intern, „orbul găinilor” cu brevet oficial? Cum se acoperă minciunile polițiștilor în fața body-cam-ului!
Prahova, un tărâm unde absurdul judiciar atinge cote alarmante, continuă să defileze cu un spectacol demn de comedia neagră, regizat...
Ploiești, capitala gunoaielor și a milioanelor evaporate: Când Primarul joacă teatrul absurd pe spinarea ta!?
Stimați ploieșteni, dragi spectatori la cel mai grotesc show administrativ al ultimelor decenii! Ridicați-vă de pe scaunele pline de praf...
Fabrica de fericire: Rețeta scandalului, cu zahăr fantomă și autorități adormite sub bagheta „baronului” Nan de la COCA-COLA PLOIEȘTI!
Ați crezut vreodată că fericirea poate fi fabricată? Dar, mai important, că poate fi jefuită, sub ochii „vigilenți” ai instituțiilor...
Fluierul pervers și corul tăcerii: Când „Don Juan-ul” dâmbovițean al FRF transformă loturile naționale în pepiniere de fete mamă la 15 ani!
O „educație” cu sămanța indoielii: Cazul Tătăranu și ruina morală a sportului românesc! Pregătiți-vă pentru o poveste care nu doar...
-
Exclusivacum 5 zile
IPJ Prahova: Biroul Control Intern, „orbul găinilor” cu brevet oficial? Cum se acoperă minciunile polițiștilor în fața body-cam-ului!
-
Exclusivacum 5 zile
Ploiești, capitala gunoaielor și a milioanelor evaporate: Când Primarul joacă teatrul absurd pe spinarea ta!?
-
Exclusivacum 5 zile
Fabrica de fericire: Rețeta scandalului, cu zahăr fantomă și autorități adormite sub bagheta „baronului” Nan de la COCA-COLA PLOIEȘTI!
-
Exclusivacum 5 zile
Circus maximus Antigrindina – Când statul e „Pilot” fără busolă, „operativ” fără omologare și „toxicolog” fără neuron!
-
Exclusivacum 2 zile
Marea ghenă ploieșteană: Cum se dă „Bin Go” la miliarde sub bagheta magicianului Ganea și a Primarului-Fanfară!
-
Featuredacum 5 zileScandal la Rezervele de Stat: Milioane de litri de combustibil, gestiune sub semnul haosului și ilegalității!
-
Exclusivacum 3 zile
DE LA DOSARE PENALE, CU ONORURI, ÎN SEIFUL APĂRĂRII NAȚIONALE: EPISODUL „ADRIANA MIRON” ȘI FARSA „FĂRĂ PENALI”
-
Exclusivacum 4 zile
Paștele negru al uniformei: Cum Guvernul Bolojan i-a pus pe polițiști la postul mare permanent!