Administratie
Un mister: de ce au amutit vocile ultraindignate din cazul Oprea dupa accidentul lui Bode

(Preluare Inpolitics):
În octombrie 2015, un polițist din coloana ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a decedat după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă din Capitală. Accidentul l-a propulsat în prim plan pe ministrul Oprea, pe bună dreptate, în calitate de autor moral al accidentului: ca demnitar beneficiar al serviciilor poliției și ale SPP, nu avea dreptul de a închide ochii la manevrele neprincipiale al căror unic scop era transportarea sa într-un timp cît mai scurt la destinație. Să amintim pe scurt, cu ajutorul Mediafax, Agerpres și al altor media, principalele reacții produse la acea vreme de accidentul lui Oprea.
Și cine dorește, poate face o paralelă cu reacțiile momentului, după accidentul în care a fost implicat ministrul liberal Lucian Bode.
Vă spunem noi, însă, din timp: deși situațiile sunt absolut identice – accidente auto grave produse de sfidarea de către unii demnitari a regulilor elementare de circulație, unica diferența fiind că în al doilea caz, cu mare noroc, nu au fost pierderi de vieți – între reacțiile politico-civice din 2015 și cele de acum nu există absolut nicio legătură.
Cu excepția, poate, a faptului că taberele s-au inversat perfect; cine răcnea de sfîntă indignare în 2015 tace mîlc azi, ori chiar găsește scuze, și viceversa.
Gabriel Oprea, reamintim, nu era acuzat la acea vreme că e vinovat direct de accident, ci că este autorul său moral: de ce se grăbea, avea cu adevărat dreptul la coloană oficială etc. La fel e și Bode. Doar că în cazul liberalului, acuzațiile sunt mai degrabă șoptite.
Să o luăm metodic.
22 octombrie 2015
PNL îi cere lui Oprea să dea explicaţii publice
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu îi solicită lui Gabriel Oprea să dea explicaţii publice legate de condiţiile în care s-a produs accidentul în urma căruia poliţistul care însoţea coloana oficială a vicepremierului a decedat, precizând că trebuie să răspundă la mai multe întrebări.
„Nu se poate ca printr-un vag comunicat al Poliției Capitalei să minimalizați o tragedie.Trebuie să furnizați familiei, opiniei publice, colegilor polițiști toate informațiile necesare: ce activitate a avut loc, de ce era necesară deplasarea în regim de coloană oficială, cu ce viteză se deplasa coloana?”, scrie joi, pe Facebook, Gorghiu, într-o postare intitulată „Nu aşa se face domnule vicepremier Oprea!”.
23 octombrie 2015
PNL: Autoritățile să spună în ce condiții a avut Oprea coloană oficială de când este vicepremier
Prim-vicepreședinte PNL Teodor Atanasiu spune că autoritățile trebuie să spună în ce condiții a beneficiat Gabriel Oprea de coloană oficială de când ocupă funcția de vicepremier, el afirmând că ”este regretabil că Gabriel Oprea se ascunde de câteva zile”.
”Cu toate că nu mulți își apleacă privirea spre tragicul eveniment în care un polițist aflat în misiune și-a pierdut viața, accidentul nu trebuie să treacă neobservat, autoritățile statului fiind obligate să dea toate răspunsurile necesare pentru ca vinovații și cauzele accidentului să se afle. Cer autorităților în măsură să dea aceste răspunsuri și să spună în ce condiții a beneficiat Gabriel Oprea de coloană oficială de când ocupă funcția de vicepremier”, spune prim-vicepreședinte PNL Teodor Atanasiu.
25 octombrie 2015
Iohannis: Îi poftesc de urgență în fața microfoanelor pe Ponta și Oprea să dea lămuriri
Președintele Klaus Iohannis a declarat, duminică, la Arad, că ”este inadmisibil” ca Guvernul să nu ia o poziție oficială în cazul accidentului în care și-a pierdut viața polițistul Bogdan Gigină, adăugând că îi poftește ”de urgență în fața microfoanelor pe domnii Ponta și Oprea să dea lămuriri”.
”În legătură cu acest eveniment, am un singur comentariu de făcut: iată, suntem în cea de-a cincea zi și nu avem o luare de poziție oficială din partea Guvernului, așa ceva este inadmisibil. Opinia publică așteaptă lămuriri și îi poftesc de urgență în fața microfoanelor pe domnii Ponta și Oprea să dea aceste lămuriri, și nu mă refer aici la partea penală a accidentului în care, din nefericire, a murit un polițist care a fost în timpul serviciului, ci mă refer la latura politică și la lămuriri de ordin general”, a declarat șeful statului.
25 octombrie 2015
Protest la Universitate, după accidentul lui Oprea
Zeci de persoane s-au adunat, duminică, la fântâna de la Universitate, pentru a cere demisia ministrului de Interne, Gabriel Oprea, proteste similare fiind anunţate şi în alte localităţi din ţară.
„Considerăm total inacceptabil abuzul de putere de care se face vinovat Gabriel Oprea, ministru de interne şi vice-premier în Guvernul României. Suntem indignaţi văzând tentativele de muşamalizare a tragediei de către reprezentanţi ai guvernului, ministerului şi unei părţi a mass-mediei. Deplângem moartea la datorie a unui tânăr poliţist, o moarte pentru care Gabriel Oprea se află în culpă morală şi instituţională. Dorim o anchetă liberă de influenţă politică şi realizată în deplină transparenţă. Dar înainte de acest lucru cerem demisia lui Gabriel Oprea din toate funcţiile executive pe care le ocupă. Împreună spunem NU abuzului de putere”, potrivit mesajelor de pe reţelele de socializare prin care a fost anunţată acţiunea de la Universitate.
26 octombrie 2015
O petiţie online pentru demiterea ministrului Oprea a adunat în 4 zile aproape 16.000 de semnături
O petiţie online intitulată „Demisia, Oprea! Încetați abuzul de coloane oficiale!” şi iniţiată la două zile după accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină, care însoţea coloana oficială a vicepremierului, a adunat în patru zile aproape 16.000 de semnături. În petiţie, lansată pe site-ul petitieonline.com, se solicită demiterea ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, pentru abuzul de funcție în folosirea ilegală a coloanelor oficiale.
26 octombrie 2015
Deputat PNL: În momentul accidentului, Oprea era în mașină cu două persoane, între care o consilieră
Deputatul PNL Dan-Cristian Popescu susține că la momentul accidentului în care și-a pierdut viața polițistul Bogdan Gigină vicepremierul Gabriel Oprea era în mașină cu două persoane, ”între care și o consilieră suspect de apropiată”.
”Am informația că la momentul producerii accidentului în mașina domnului Oprea se mai aflau două persoane, între care și o consilieră, se aude, suspect de apropiată! Dar pentru a evita orice confuzie, îl invit să ne spună public dacă este adevărat sau nu!”, a scris deputatul liberal pe contul său de Facebook.
26 octombrie 2015
Pro Lex îi cere lui Gabriel Oprea să se retragă din viaţa publică
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex” îi cere viceprim-ministrului Gabriel Oprea să dea dovadă de onoare şi să se retragă din viaţa publică, precizând că decesul poliţistului Bogdan Gigină este doar unul dintre efectele ordinelor nelegale date de şefii din Poliţie.
26 octombrie 2015
Iohannis: M-am întâlnit cu Oprea, l-am sfătuit să demisioneze
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că s-a întâlnit cu ministrul Gabriel Oprea luni seară şi l-a sfătuit să demisioneze. ”Având în vedere că opinia publică este foarte preocupată de evenimentul de săptămâna trecută, accidentul în care din nefericire a murit un polițist la datorie, am avut o intervenție ieri și în continuare astăzi l-am invitat pe vicepremierul Gabriel Oprea la o discuție fiindcă am dorit să primesc lămuriri. Am avut o discuție în cursul serii și l-am sfătuit pe Gabriel Oprea să își dea demisia. Ce va face domnul Oprea va decide și probabil va face și un anunț public”, a anunțat președintele Klaus Iohannis, luni seară.
27 octombrie 2015
Predoiu: Dacă eram cinici ca Ponta, ne făceam că plouă, ca să nu-l supărăm pe Oprea
Poziţia „corectă” a PNL faţă de responsabilitatea lui Gabriel Oprea în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină a „înstrăinat” PNL „de orice cale de comunicare cu balamaua UNPR”, deci „exact pe dos” faţă de ce susţine premierul Ponta, a declarat marţi prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu.
„Dacă eram cinici și haini la suflet, așa cum ne-a demonstrat dânsul că poate fi, ne făceam că plouă acum ca să nu-l supărăm pe generalul Oprea și eram sigur la guvern în februarie, dacă nu mai devreme”, spune Predoiu.
28 octombrie 2015
APADOR-CH şi SAR cer DNA să cerceteze folosirea abuzivă a coloanelor oficiale
APADOR-CH și SAR au cerut DNA să se sesizeze din oficiu şi să facă cercetări cu privire la folosirea abuzivă a echipajelor poliţiei rutiere,după informaţiile apărute în presă potrivit cărora ministrul Gabriel Oprea a folosit coloana oficială în aproape toate deplasările, chiar şi în interes
28 octombrie 2015
Moțiune Anti-Oprea introdusă de PNL în Senat
Opoziţia a depus, ieri, la Senat moţiunea simplă îndreptată împotriva ministrului de Interne, Gabriel Oprea. Documentul, intitulat „Gabriel Oprea, demis pentru sfidare, aroganţă, abuz şi dispreţ în exercitarea funcţiei publice“, este semnat de 49 de senatori liberali şi neafiliaţi.
2 noiembrie 2015
PNL a retras moţiunea anti-Oprea de pe agenda Senatului
Moţiunea simplă „Gabriel Oprea, demis pentru sfidare şi aroganţă” depusă de PNL la Senat a fost restrasă de pe ordinea de zi ţinând cont de tragicul eveniment din club Colectiv, a anunţat luni liderul grupului PNL, Ion Popa.
6 noiembrie 2015
Liberalii redepun moțiunea anti-Oprea
PNL a redepus la Senat o moțiune simplă intitulată „Gabriel Oprea trebuie să plece! Fără coloană oficială” și solicită ca dezbaterea acesteia să aibă loc, conform Regulamentului, săptămâna viitoare.
În moțiune, liberalii îi cer lui Gabriel Oprea să spună cine își asumă moartea lui Bogdan Gigină, cine este responsabil și dacă a fost polițistul de la Rutieră presat să ruleze, pe motocicletă, mult prea repede, în condiții meteo improprii.
Cu prea mare întîrziere, un an mai tîrziu, Gabriel Oprea a demisionat din Senat, după ce și guvernul său căzuse după tragedia de la Colectiv. Demisia sa venea după o agitație profundă la nivel politic și social, întinsă pe multe luni de zile după accidentul sus pomenit. În cazul, repetăm, identic, dacă nu chiar mai grav, ca atitudini și circumstanțe, al accidentului produs de ministrul liberal Lucian Bode, pare că toate vocile au amuțit brusc, de la Klaus Iohannis pînă la premierul Orban, parlamentari ai puterii, ONG-uri, sindicate, influencerii de pe net, petiționari online, mitingiștii pentru democrație șamd.
Încă puțin și ministrul va fi decorat de președinte pentru că și-a riscat viața, pe mizerabila infrastructură pedesistă, în exercițiul funcțiunii pentru că, nu-i așa?, aflăm de la șeful său de guvern că “probabil se întorcea pentru a-și desfășura activitatea la minister”.
Administratie
Sindicatul „Forța Legii” critică planul Guvernului de reorganizare a sistemului sanitar: „Nu se poate reduce totul la costuri!”

Intenția guvernului de a reorganiza rețeaua sanitară prin evaluarea numărului de paturi, internări și transferuri între spitale este o temă recurentă și necesară, dar aceasta nu poate avea ca unic obiectiv reducerea costurilor, se arată într-un comunicat de presă al Sindicatului Național „Forța Legii”. Sindicatul avertizează că numărarea paturilor și a internărilor fără a analiza cauzele acestor cifre poate conduce la decizii greșite.
Reorganizarea trebuie să țină cont de nevoile reale ale populației și de accesul la servicii de calitate
Reorganizarea sistemului sanitar „trebuie să fie fundamentată pe: nevoile reale de sănătate ale populaţiei, accesul echitabil la servicii medicale de calitate și respectarea statutului profesional al personalului medical și reziliența sistemului în fața unor crize sanitare (precum pandemia COVID-19)”, se arată în comunicatul de presă semnat de vicepreședintele Sindicatului Național „Forța Legii”, Marius Sepi.
Legarea salariilor medicilor de „performanța” spitalului, o măsură inechitabilă
În ceea ce privește intenția Guvernului de a modifica mecanismul de salarizare a personalului medical, corelând veniturile acestora cu activitatea desfășurată de spitale, SNFL este de părere că legarea veniturilor medicilor de „performanța” spitalului riscă să accentueze inechitățile între unități mari și mici, între centre universitare și spitale din mediul rural. „Este esențial ca salarizarea să reflecte complexitatea muncii, competențele, responsabilitățile și riscurile profesionale – nu doar indicatorii financiari sau statistici decuplați de realitatea de la patul bolnavului”, precizează SNFL.
Risc de descurajare a personalului medical și de scădere a calității actului medical
În plus, deși scopul declarat al acestor măsuri este „reducerea risipei”, Sindicatul Național „Forța Legii” avertizează că implementarea lor fără o consultare reală cu specialiștii din domeniu și cu organizațiile reprezentative ale salariaților poate avea efecte nedorite, precum descurajarea personalului medical din spitalele mai mici sau slab finanțate, ceea ce poate accentua exodul către centre mari, sectorul privat sau străinătate, și scăderea calității actului medical, acolo unde presiunea pe „performanță financiară” va duce la externalizări grăbite sau la refuzul unor internări necesare, pentru a evita costuri „nejustificate”.
Sindicatul solicită transparență, dialog social real și fundamentare profesională
Sindicatul Național „Forța Legii” solicită Guvernului transparență, dialog social real și fundamentare profesională în procesul de reformă sanitară. Personalul medical trebuie să fie partener în acest proces, nu doar o „variabilă de ajustare” în ecuația bugetară. „O reformă sustenabilă în Sănătate trebuie să urmărească în primul rând binele pacientului și siguranța salariaților, nu doar optimizarea financiară pe termen scurt”, subliniază Sindicatul Național „Forța Legii”. (Paul D.).
Administratie
Simina Tănăsescu, noul președinte al CCR: Un nou capitol pentru justiția constituțională din România?

Alegerea unui nou președinte al Curții Constituționale (CCR) este un moment crucial pentru sistemul juridic românesc. Simina Tănăsescu, cu o carieră academică solidă și experiență în drept constituțional, a fost recent investită în această funcție importantă. Numirea sa ridică întrebări despre viitorul CCR și direcția pe care o va lua instituția sub noua conducere.
Simina Tănăsescu: Un profil academic solid și experiență în drept constituțional
Simina Tănăsescu a fost aleasă noul președinte CCR cu cinci voturi din nouă, un moment semnificativ pentru Curtea Constituțională a României. Considerată o voce a reformei în cadrul CCR, ea aduce o vastă experiență în drept constituțional și european. Născută în 1968, Simina Tănăsescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991 și a obținut titlul de doctor cu distincție la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța, în 1997. Activitatea sa academică este remarcabilă, fiind autoarea a peste 75 de studii, articole și cronici publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate. Printre lucrările sale notabile se numără „Principiul egalităţii în dreptul românesc” (1998), „Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică” (2002) și „Reforma constituţională: analiză şi proiecţii” (2012).
Cum se alege președintele CCR? Un proces democratic și echilibrat
Conform Constituției României, Curtea Constituțională este formată din nouă judecători, fiecare având un mandat de nouă ani, fără posibilitatea de prelungire. Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României, asigurând un echilibru instituțional esențial. Președintele CCR este ales prin vot secret, pentru un mandat de trei ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de cinci zile de la înnoirea Curții. În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea în primul tur, se organizează un al doilea tur între primii doi clasați.
Rolul președintelui CCR: Coordonare, conducere și reprezentare
Președintele CCR joacă un rol crucial în coordonarea și conducerea activității Curții Constituționale, asigurând funcționarea eficientă și imparțială a acestei instituții fundamentale. Printre responsabilitățile președintelui CCR se numără gestionarea ședințelor, coordonarea activității judecătorilor și reprezentarea instituției în relațiile cu alte autorități. Având în vedere experiența sa anterioară ca și consilier prezidențial și judecător CCR din 2019, Simina Tănăsescu este pregătită să gestioneze aceste responsabilități complexe.
Impactul numirii: Spre o CCR mai modernă și eficientă?
Alegerea Siminei Tănăsescu ca noul președinte CCR ar putea reprezenta un nou capitol în activitatea Curții Constituționale. Considerată o promotoare a reformei, numirea sa sugerează o potențială direcție către modernizarea și eficientizarea proceselor decizionale ale instituției. Un aspect important al acestei alegeri este susținerea transpartinică de care s-a bucurat Simina Tănăsescu. Pe lângă sprijinul președintelui Nicușor Dan, ea a primit voturi și din partea unor judecători apropiați PSD, precum Cristian Deliorga și Giani Stan, demonstrând abilitatea sa de a construi consens dincolo de liniile politice. Experiența sa academică solidă și publicațiile sale indică faptul că activitatea CCR sub conducerea sa va fi caracterizată de o abordare riguroasă și bine fundamentată teoretic a problemelor constituționale complexe.
Ce urmează? Următorii ani, decisivi pentru rolul CCR în statul de drept
Numirea Siminei Tănăsescu în funcția de președinte al CCR deschide un nou capitol pentru Curtea Constituțională. Experiența sa academică și susținerea transpartinică sugerează o abordare pragmatică și orientată spre reformă. Următorii ani vor fi cruciali pentru a observa modul în care viziunea sa se va concretiza în deciziile și activitatea CCR, consolidând astfel rolul instituției în statul de drept din România.
Administratie
Prutul, baraj în calea migrației ilegale: Români și moldoveni, umăr la umăr împotriva traficului de migranți
-
Administratieacum 4 zile
Schimbare majoră în Penitenciare: Apelul de Dimineață devine „treaba tuturor”, ofițerii coboară pe secții
-
Exclusivacum o zi
FSANP către magistrați: „A venit și rândul vostru! Ați fost complici, nu ați acționat în numele legii”
-
Exclusivacum 4 zile
Sistemul Penitenciar, impotmolit in trecut: „Groparii” incă păzesc cimitirul ANP, Directorul General Burcu, singur impotriva „grelei moșteniri”
-
Exclusivacum 4 zile
Sistemul Antigrindină sub lupa: Adevăruri incomode și intâlniri decisive
-
Featuredacum 4 zile
De cine se tem magistrații? Poliția va asigura protecție totală pentru judecători și procurori, inclusiv pensionari, familiile și avuțiile lor
-
Exclusivacum 4 zile
România are mai puțini polițiști în stradă in 2025
-
Exclusivacum 3 zile
Antigrindina, o bombă cu ceas pentru agricultura prahoveană: Prefectul Nicodim promite, dar fermierii rămân în alertă!
-
Exclusivacum 3 zile
Sindicatul Diamantul acuză Guvernul că refuză să ofere informații despre „majorarea de excelență” și se consideră deasupra legii