(Preluare Inpolitics):

Prof. univ dr. Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie, scoate la lumină, într-un interviu pentru Spotmedia.ro, o serie de probleme majore create de felul în care actualii guvernanți gestionează pandemia, de la lipsa uniformității testelor pînă la modul de organizare și la componența deficitară a grupului de comunicare.

Întrebat, astfel, dacă testarea anti-Covid e la fel peste tot, calitativ, Rafila confirmă că nu: ”Această problemă a fost de la început. De la Comisia Științifică am trimis Ministerului Sănătății o propunere de instituire a unui sistem de control extern de calitate și de instruire, care să fie coordonat la nivelul centrelor universitare. Încă nu s-a materializat. Din ceea știu eu, în majoritate, testele sunt efectuate corespunzător, dar e suficient spațiu de îmbunătățire a calității testării”.

Probleme la testare vin și de la calitatea testelor și a medicilor care le fac: ”Este importantă calitatea testelor, dacă reactivii sunt cei corespunzători și se află în termen de valabilitate, dar mai ales dacă personalul medical care realizează aceste teste are experiență de lucru în diagnosticul molecular. Cred că aici au fost și încă sunt probleme, pentru că este importantă experiența, să poți sesiza diferitele erori care pot apărea. Doar stăpânirea unei tehnici de lucru, mai ales dacă a fost deprinsă de curând, după un training sumar, nu este suficientă. De aceea, regret că actualul ministru al Sănătății nu a corectat încă eroarea comisă de predecesorul său, de a defavoriza specialitatea de Microbiologie Medicală, care ar putea ajuta la îmbunătățirea calității diagnosticului molecular al bolilor transmisibile” mai spune Rafila.

Rafila critică și mesajele venite dinspre grupul de comunicare, dar și dinspre guvernanți în ansamblu, care au dus la pierderea încrederii cetățenilor:

”Eu cred că încrederea s-a pierdut din două motive. Pe de-o parte, mesajele contradictorii lansate în spațiul public de oameni politici, de persoane publice, chiar de unii medici fără nicio specializare în domeniul bolilor infecțioase, mesaje care susțin că totul este umflat, exagerat sau chiar fals. Și că nu este nevoie de măsuri de protecție!!(…) Pe de altă parte, în zona strategiei de comunicare la nivel guvernamental pot fi făcute multe alte lucruri încât mesajele să nu fie doar cifre și recomandări seci, ci să implice mai multă empatie, dar și mai multă siguranța, pentru că acuratețea datelor este esențială pentru credibilitatea datelor. Ce aș face eu? Aș încerca adaptarea mesajelor publice la comportamentul populației și la evoluția situației pandemiei, astfel încât și alte categorii profesionale, sociologi, psihologi, antropologi, să contribuie la elaborarea și transmiterea mesajelor. Ar trebui o echipă complexă, care să evalueze permanent situația și să gândească conținutul, modul și momentul potrivite pentru transmiterea mesajelor” mai spune Rafila.

Reamintim că mesajele grupului de comunicare sunt opera a doi jurnaliști cvasi-anonimi, Adrian Manciu și Sorina Coșbuc, mult timp ținuți la secret.

Rafila mai critică și modul deficitar în care se face gestionarea instituțională a pandemiei:
”Nu sunt în măsură să dau sfaturi Ministerului Sănătății, dar din punctul meu de vedere ar trebui să existe o organizare piramidală care să aibă centrul de comandă la minister, în cele trei zone importante: supraveghere epidemiologică și diagnostic; asistență medicală; managementul resurselor umane necesare în pandemie, atât pentru zona sănătății publice, cât și pentru asistența pacienților Covid și nu numai(…)Aceste centre operative ar trebui să se întâlnească zilnic și să fie coordonate de o persoană cu putere de decizie de la nivelul Ministerului Sănătății, eventual câte un secretar de stat. S-ar impune o evaluare zilnică a situației din teren și luarea imediată a măsurilor referitoare la alocarea de personal, la modul în care pacienții au acces la paturile de spital și la ATI” spune specialistul.