Actualitate
CU GÂNDUL LA ROMÂNIA. Interviu cu Olga Bodrug, tânăra care a „eclipsat” necunoscutul. De la coordonarea unei echipe globale la primul proiect de cercetare a Guvernării Spațiale în State: „Există riscul de epuizare a spațiului în spațiu”

”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Olga Bodrug este tânăra ce a reușit să impresioneze prin ambiția și profesionalismul de care a dat dovadă în situații competitive. Născută în Republica Moldova, și-a dorit dintotdeauna să aibă un viitor strălucit care să eclipseze necunoscutul, astfel încât să poată impacta în mod pozitiv viețile a mai multor oameni. Cu o viziune clară, pe termen lung, Olga Bodrug a povestit pe îndelete pentru GÂNDUL.RO, într-un interviu exclusiv, despre necesitatea de a reglementa spațiul pentru binele următoarelor generații.
Pe când studia în Bucureșți, Olga Bodrug, a primit o bursă Erasmus pentru a studia în Croația, unde a avut oportunitatea să participe la o competiție extrem de strânsă, clasându-se printre cei 25 finaliști din 5000 participanți din întreaga lume. Mai mult decât atât, fusese aleasă liderul unei echipe cu minți sclipitoare. Ajunsă la Miami, Olga Bodrug a simțit că trebuie să experimenteze viața de student în America, motto-ul ei după care se ghidează fiind: Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina. Sub pașii tăi care urcă, ele se vor înmulți la nesfârșit. (Franz Kafka)
Un al doilea moment plin de emoție a fost când a aflat că va face parte dintre fondatorii unui centru spatial în SUA, o idee deja creionată în mintea Olgăi Bodrug, încă dinainte de a fi concretizată. Un alt success al tinerei românce este realizarea primului parteneriat extern și international al centrului de cercetare spațială cu un jurnal românesc.
Curiozitatea pentru corpurile cereșți i-a fost stârnită încă de când era mică de la tatăl ei, pentru că se uitau seara la stele și la eclipsele de soare printr-o bucată de sticlă specială pregătită de el pentru a vedea mai bine. Fiind născută într-o țară mică cu puține posibilități de dezvoltare, părinții i-au explicat că nu poate avea o carieră legată de astronomie sau spațiu cosmic acolo pentru că guvernatorii nu investesc în ea, au alte priorități. Așadar, Olga s-a conformat cu această idee și a mers la un liceu cu profilul mate-info, dar în țara vecină, România. Oportunitățile au dus-o spre calea economiei, dar pasiunea ei pentru spațiu a revenit pe neașteptate 10 ani mai târziu, mai exact când a mers la o conferință la Universitatea Harvard.
Olga a parcurs un drum lung până să își poată urma pasiunea pentru spațiu. A făcut liceul la Iași, universitatea la Bucureșți, o mobilitate Erasmus în Croația și una Fulbright în SUA, unde a avut oportunitatea să facă cercetare asupra spațiului.
GÂNDUL.RO: Cum ai decis să pleci din Republica Moldova?
Olga Bodrug: Când eram în ultimii ani de gimnaziu, reflectam asupra următorilor pași pe care să îi iau în carieră. Deoarece îmi doream un viitor strălucit, am decis să prind curaj să experimentez cum este învățământul în străînătate la numai 15 ani. Am aplicat la Ambasada României din Chișinău, și datorită mediei mari am fost repartizată la cel mai bun liceu din zona Moldovei, Colegiul Național Iași. După absolvirea liceului, am decis să fac următorul pas măreț în cariera mea. Am aplicat la universitate în capitală, la Academia de Studii Economice din Bucureșți.
Pe când învăța la Bucureșți, Olga a avut primit o bursă Erasmus de la Comisia Europeană pentru a învăța un semestru în Croația. Profesorii organizatori urmăreau să cerceteze cum cooperează persoane cu diferite backgrounduri culturale pentru a analiză activitatea economică a diferitor companii. La final, au primit și rezultatele acelor teste de inteligență culturală (IQ cultural). Bodrug știa că vor fi selectați doar 25 de finaliști dintre cei aproape 5000 de participanți, așa că nici nu a îndrăznit să viseze să se claseze și ea având în vedere că concura cu marile universități din S.U.A., U.K., Germania etc.. Însă i-a plăcut competiția și și-a depus silința să își reprezinte țara la cel mai înalt nivel. Datorită entuziasmului de care a dat dovadă, membrii echipei au insistat ca Olga să ocupe rolul de lider. După două luni de coordonare virtuală a unei echipe formată din membrii din SUA, Taiwan, Grenadă, Brazilia și Mexic, Olga a reușit să se califice la finală din Miami. Acolo a concurat și cu finaliștii din edițiile anterioare. Au fost niște emoțîi imense pentru ea, așa cum mărturisește, pentru că urma să fie pentru prima oară când mergea în SUA, primul vis american. Astfel, și-a dorit să experimenteze și ea viața de student în America într-o bună zi. La întoarcerea în țară, a căutat oportunități de a studia în SUA și a descoperit Fullbright România. A aplicat, a fost un program foarte competitiv a cărui evaluare a durat aproape 1 an de zile. La final au fost aleși din câteva sute de aplicanți aproximativ 14 persoane, printre care și Olga Bodrug. Beneficiind de această bursă Fulbright de la Departamentul de Stat al SUA, Olga își face masterul la Universitatea Texas A&M. Acolo Olga a trebuit să se adapteze la un sistem universitar diferit, cu cerințe mult mai mari decât cel românesc.
GÂNDUL.RO: Cum ți-ai redescoperit pasiunea pentru spațiu?
Olga Bodrug: Pasiunea pentru spațiu am redescoperit-o în 2019. În februarie reprezentasem la Universitatea Harvard, România și Republica Moldova, în Harvard Project for Asian and Internațional Affairs (HPAIR). Deși eram la secțiunea Guvernanță și Geopolitică, unul dintre seminarii a fost despre spațiu. Nu înțelesesem legătură dintre ele și nici nu mă așteptăm că acel seminar să îmi schimbe viața. Speakeri impresionanti de la NASA, SpaceX, Harvard Business School and Pardee RÂND ne-au vorbit despre necesitatea ca guvernul să cerceteze mai mult despre spațiu și că lideri din toată lumea să își unească puterile pentru a stabili reglementări în ceea ce privește explorarea spațiului cosmic. Acolo am fost și încurajată să mă alătur Space Generation Advisory Council din Viena. După acesta participare, mi-am dat seama că acesta este domeniul prin care pot aduce un impact pentru binele generației curente și următoare și în același timp să aduc renume țărilor de unde provin, Moldova și România.

GÂNDUL.RO: Cine au fost oamenii care te-au inspirat pe tot acest parcurs profesional?
Olga Bodrug: Primii oameni care m-au motivat au fost speakerii pe care i-am întâlnit în februarie 2019 la Universitatea Harvard, experții de la NASA, SpaceX, Pardee Rând și Harvard Business School.
Trei luni mai târziu, la Astrofest România, am avut oportunitatea de a cunoaște singurul cosmonaut român care a fost în spațiu, domnul Dumitru-Dorin Prunariu. Dumnealui a ținut un seminar prin care ne-a împărtășit experiența în spațiu și ne-a prezentat o perspectiva asupra viitorului acestui domeniu. La final l-am apropiat pentru un autograf și o poză și i-am mărturisit ideile pe care aș vrea să le implementez legate de spațiu. A fost plăcut impresionat și m-a încurajat să îmi urmez visul: >.
Câteva luni mai târziu am mers la studii la Texas A&M, a space-grant institution, hotărâtă să generez un impact în ceea ce privește spațiul cosmic. La competiția Student Conference on Național Affairs (SCONA) l-am cunoscut pe astronautul NASA Mike Fossum, absolvent al universității mele și în prezent COO la Universitatea Texas A&M din alt oraș, Galveston. M-a inspirat carieră dumnealui, așa că la final i-am adresat public o întrebare și m-am apropiat pentru un autograf și o poză. A fost impresionat de parcursul meu profesional din România exact în Texas.
Deoarece experiența mea Fulbright este în cadrul Bush School of Government and Public Service, acolo am aflat că președintele George Bush Sr. a avut un impact semnificativ în explorarea spațiului prin implementarea Național Security Directive 30 (NSD 30). Deoarece George H. W. Bush Presidential Library and Museum se află chiar în același campus cu facultatea mea, am avut oportunitatea de a-mi face cercetarea despre impactul Președintelui Bush 41 asupra explorării spațiului la Arhivele Naționale de acolo. De asemenea, am realizat că președintele american care a autorizat înființarea NASA, Dwight Eisenhower, este născut în Texas, culmea chiar în primul oraș în care eu am intrat din Texas. Tot în Texas a avut loc și faimosul discurs al președintelui American John Kennedy despre trimiterea primului om pe luna până la finalul decadei.
„Părea că s-au aliniat toate astrele pentru ca ceea ce mi-am dorit să fie la un pas de îndeplinire”, spune cu emotie Olga Bodrug
Desi Texas A&M nu este o universitate axată exclusiv pe spatiu, Olga a reușit să își găsească calea și să îmbine toate pasiunile sale in jurul domeniului spatial. Olga Bodrug mărturisește cu uimire că a conștientizat faptul că pasiunile dezvoltate de-a lungul timpului (economie, diplomație, guvernanță, reglementare) s-au îmbinat având ca numitor comun spațiul, iar cireașa de pe tort a fost momentul în care i-a fost făcută invitația să contribuie la înființarea centrului spațial, lipsa acestuia fiind sesizat de ambițioasa româncă.
„Uitandu-mă pe site-ul facultății, am observat că exista numeroase centre specializate în diferite domenii, dar niciunul axat pe spatiu. Având în vedere faptul că Texas A&M este space-grant institution, ca avem 4 absolventi ai acestei universitati care sunt astronauti, ca Centrul Johnson al NASA este aflat la numai 2 ore distanta, ca una dintre facultati este fondata de Presedintele Bush care a avut un impact semnificativ asupra explorarii spatiului, am propus sa fie infiintat un centru spatial sau ca insitutia noastra sa adopte o strategie mareata cu privire la cercetarea spatiului. La inceput, acest obiectiv parea imposibil de realizat. Spre surpriza mea, cateva luni mai tarziu am primit invitatia de a contribui la infiintarea Space Government Research Center la universitatea mea, Texas A&M, si oferta pentru un internship in calitate de Asistant de Cercetare la Bush School, pe care am acceptat-o. Prin intermediul acestui internship am ocazia sa fac cercetare despre principalii actori in domeniul spatial, despre problemele cu care guvernele si companiile se confrunta in ceea ce priveste explorarea spatiului cosmic„, povestește Olga Bodrug.
Intensitatea maximă a sentimentului de bucurie a fost atinsă în două momente care au făcut-o pe Olga Bodrug să fie mândră de cele ce urmau, când a aflat că se numără printre cei 25 din 5000 de finaliști ai competiției globale de business X-Culture și când i-a fost făcută invitația pentru ajutorul la înființarea centrului spațial și coordonarea primului proiect de echipa prin care un jurnal românesc a devenit primul partener extern și international.
Olga a avut șansa să coordoneze primul proiect al echipei de internship, care a constat în publicarea unui articol de cercetare cu privire la impactul lansării recente NASA-SpaceX a celor doi astronauți spre Internațional Space Station. Articolul a fost publicat în jurnalul românesc The Market For Ideas (TMFI), aflat sub auspiciile Fundației Româno-Americane pentru Promovarea Educației și Culturii. Astfel, acesta a devenit primul partener extern și international care se plănuiește a fi lansat în 2021.
Proiectul a constat în publicarea unui articol de cercetare cu privire la impactul lansării recente NASA-SpaceX a celor doi astronauți spre Internațional Space Station. Articolul a fost publicat în jurnalul românesc The Market For Ideas (TMFI), aflat sub auspiciile Fundației Româno-Americane pentru Promovarea Educației și Culturii.
Economia spațială…
Economia spațială cuprinde totalitatea activităților economice legate de spațiu, efectuate de către actori publici și privați în vederea dezvoltării și oferirii de produse și servicii permise de spațiu. Pe măsură ce această se dezvoltă, crește și dependență de servicii bazate pe sateliți. Este fără îndoială cea mai captivantă industrie a viitorului, existând așteptări că această să genereze venituri de câteva trilioane de dolari, în special din mineritul de asteroizi și turismul spațial, spune Olga Bodrug.
Tânăra aspirantă la crearea unui centru spațial spune că posibilitatea de a merge în spațiu în prezent se compară cu călătoriile reduse cu avionul din trecut din cauza costurilor ridicate. O problemă care poate apare în urma competiției create de trimiterea sateliților este „lipsa spațiului în spațiu.” Prețul chiriei în spațiu va crește în timp, cum se întâmplă pe o piață imobiliară.
„Cum în trecut posibilitatea de a călători cu avionul era oferită doar persoanelor cu venituri foarte mari, la fel va fi și cu mersul în spațiu inițial. Ulterior, odată cu avansarea cercetării, costurile călătoriei în spațiu vor fi reduse, astfel că din ce în ce mai mulți oameni vor avea acces. Problema este că există riscul de epuizare a spațiului în spațiu, dacă prea multe companii vor dori să activeze în această industrie. În cele din urmă, am putea vedea, pentru spațiu, un sistem similar modului în care aeronavele au coridoare de zbor și sloturi pe un aeroport pentru a încărca / descărca pasagerii și a efectua decolări / aterizări. Din cauza concurenței ridicate, există o piață secundară pentru destinațiile de plasare prin satelit în spațiu. Când trimit un satelit, investitorii privați ocupă spațiul. Apoi, îl închiriază că pe o proprietate imobiliară a cărei valoare vă crește exponențial în timp. Companiile mari precum SpaceX, Amazon, OneWeb și Facebook dezvoltă proiecte care implică lansarea a mii de sateliți”, explică Olga Bodrug.
… și reglementarea spațială
„Pe măsură ce economia spațială se dezvoltă, creând o concurență strânsă și aducând beneficii întregii umanități, este necesară o reglementare bine dezvoltată privind explorarea spațiului exterior. Legislația și politica în domeniul spațiului trebuie să găsească soluții pentru gestionarea concurenței și pentru situațiile de „epuizare” a spațiului în spațiu și să se asigure că legea este aplicată corect. Guvernele ar trebui să încurajeze companiile spațiale, deoarece acestea ar putea obține beneficii enorme, fie direct, prin impozitare, fie indirect, prin impactul spațiului asupra economiei estimate sa ajunga chiar si la 5 trilioane de dolari. Companiile private, la rândul lor, trebuie să își revendice dreptul de a utiliza spațiul eficient pentru a crea valoare pentru ei și acționarii lor și, în acest proces, să ofere beneficii întregii umanități, cum ar fi conectivitatea globală la Internet prin sateliți, minerale valoroase prin asteroizi minieri, posibilitatea turismului spațial sau chiar a colonizării altor planete”, explică tânăra româncă.

GÂNDUL.RO: Ce iți propui în viitor?
Olga Bodrug: Planul meu pentru viitor este să continui să ajut la înființarea centrului la universitatea mea, undeva în jurul anului 2021. Până atunci activăm că Space Governance Research Group, făcând cercetare și conexiuni cu alți membri ai universității interesați, realizând parteneriate. Avem o conferință de echipă în luna noiembrie. Când vom ajunge în etapă ce presupune în căutarea finanțarii eu voi fi fi coordonatorul acestui proces.
GÂNDUL.RO: Cum este să fii un ambasador cultural român în străinătate?
Olga Bodrug: Pentru mine este o onoare să pot reprezenta națiunea română în străinătate. Am avut un rol temporar de ambasador cultural român încă din 2017, când am mers la studii în Croația și la competiția din Miami, apoi în februarie 2019 când am mers la competiția Harvard în Cambridge, Massachusetts. Ulterior, începând cu iunie 2019, mi-am asumat activ acest rol ca student Fulbright roman, reprezentând națiunea română oridecate ori am avut ocazia.
Olga Bodrug mărturisește cu emoție că i-a dăruit de 1 martie un mărțișor unui român stabilit în Texas de câțiva zeci de ani, domnul Constantin Barbu, arhitectul Bisericii Ortodoxe din Houston. Acel moment i s-a intipărit adânc în minte datorită chipului luminat și trezit de amintiri la vederea mărțișorului pentru prima data după vreo 30 de ani. Aceeași emoție o împărtășește cu cei din jur, de câte ori are ocazia, pentru a povești despre tradițiile și obiceiurile din Republica Moldova și România.
„Chiar dacă sunt născută în Republica Moldova, consider că facem parte din același popor românesc, avem aceleași tradiții și obiceiuri. Când te afli într-o altă cultură, poți adapta caracterisiticile pe care le consideri benefice propriei personalități, dar esența rămâne aceeași. Într-un an de când mă aflu în State, am continuat să sărbătoresc sărbătorile romanești și moldovenești. De fiecare dată când este o sărbătoare românească, împărtășesc tradițiile noastre cu prietenii și profesorii din America. Fac postări pe social media despre semnificația acestora, cum ar fi a mărțișorului, a Paștelui, a Rusaliilor, a iei. Gândul meu este mereu la România și la Republica Moldova, la familie, la prieteni. Ambele au un loc special în inima mea și mă simt mândră sunt româncă, să port ia românească la evenimente, să vorbesc despre tradițiile și obiceiurile noastre. Din aceste motive, mă bucur că pot da ceva înapoi comunității românești prin realizarea acelui parteneriat cu un jurnal din România și sper să mai am oportunități asemănătoare de a crea o punte de legătură între România și Statele Unite”, spune în încheiere Bodrug.

Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 12 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!