Anchete
POVESTEA LUI NICUȘOR DAN
De ceva vreme mă uit cum se rostogolesc niște evenimente ciudate în jurul Primăriei Municipiului București, dezvaluie jurnalistul Flaviu Butnaru.
Primul lucru pe care vreau să îl remarc este deplina instalare a planului de management instaurat de Comunitatea Politică Amstetten, prin larga contribuție a Primarului Haupl și a viceprimarului Vienei, doamna Rennate Brauner și coparticipația lui Sorin Mircea Oprescu.
Totul sub egida doctorului „Voi face o Capitală ca Viena”, proiect început în timpul lui Oprescu și continuat cu putere în timpul lui Firea.
Singurul care și-a dat seama de acest plan a fost autorul acestor rânduri.
Am avut o întâlnire cu Nicușor Dan între mandatul 1 și mandatul 2 al lui Oprescu și i-am spus încă de atunci că binele sau răul îi vine de la relația cu poliția locală și, din păcate pentru el, nu m-a crezut.
Ei, uite cum se confirmă acest lucru.

Poliția Locală a Municipiului Bucuresti a fost, sau mai bine zis, a reprezentat imaginea fidelă a corupției care a paralizat primăria.
Bine, structura de poliție, în general, este măcinată de cancerul corupției instituționalizate la nivel de stat. Aici nu mai este vorba numai de poliția locală și poliția națională. Pentru că între acestea a fost vorba de o dulce coabitare.
Poliția Locală, deși trebuia să fie un model de organism reformat al poliției, a eșuat în mod lamentabil.
Povestea acestui eșec este tare lungă. Ea pornește din epoca în care foștii securiști, mascați după revoluție în jandarmi și apoi în polițiști, au migrat spre pensionare la Gardienii Publici deveniți subsecvent Poliție Comunitară și apoi Poliție Locală.
Ei, la București și cu reverberații în întreaga țară, rolul de conducător de oști i-a revenit unui anume Bolboacă și unei găști întregi de securiști reformați. Lângă ei s-au lipit cadre compromise, cu abateri disciplinare mari, venite de peste tot și de pe aiurea din armată, poliție, TS (trupe de securitate). În general, cei care nu mai aveau loc, din cauze disciplinare, în structurile reformate ale ordinii publice și siguranței naționale, erau absorbiți în Corpul Gardienilor Publici.
Bolboacă devenise un al doilea Parcalabescu (fost șef al Gărzilor Patriotice) în variantă mai proastă.
Lângă Bolboacă s-au adunat indivizi gen Pordea (magicianul de la Cadre care peste noapte te făcea din JAC, ofițer superior la rang de maior), gen Trică (pui de securist care nu mai avea loc în structura SRI), iar lista pe care o pot face este tare lungă. Pecinginea a început de la București în anul 1994 și s-a întins repede în toată țara pe întreaga structură a Gardienilor Publici. Un rol extrem în crearea acestei putreziciuni de organism l-a avut Ministerul de Interne și conducerile acestui minister în ani de zile.
Sigur, nu putem generaliza. Au fost și ofițeri care își meritau gradele și funcția, dar prea puțini.
La această instituție pârâtă în pază și ordine publică (Corpul Gardienilor Publici) au aderat organele administrației publice locale, unele obligate să accepte înființarea pazei contractuale, altele care vroiau să aibă la mână un organism de bătăuși autorizați. Pentru că trebuie știut că întreaga promoție a anului 1990 a așa zisei Academii de Poliție a fost redistribuită în țară la Prefecturi. Adică un soi de securiști mai altfel.
La puțin timp după această redistribuire, în organismul Ministerului de Interne au fost primiți, prin recomandare, oameni ceva mai tineri, gen Ion Țincu.
Și nu degeaba spun acest nume – Ion Țincu.
Individul s-a strecurat frumos în democrație, dar viciile l-au distrus. Din poziția de șef la Corpul de Control al ministrului de interne cu atribuții de coordonare și control asupra prefecților, acesta a avut o ascensiune în jos, cam în picaj, de a ajuns director general al Poliției Locale a Municipiului București.
Ei, el este autorul unei păstrări în funcție a unor rebuturi sau promovarea altor asemenea rebuturi.
Perioada lui Țincu la Poliția Locală este momentul în care Nicușor Dan a început să aibă probleme. Problemele lui Nicușor vin de la un făgărașan de-al lui, unu de se cheamă Bania. Acest Radu Bania (om ahtiat de putere și bani) a ajuns în perioada lui Țincu șef al Serviciului Ordine Publică și pion principal în acțiunea de blocare a lui Nicușor Dan la protestul ce avea loc cu ocazia demolării Pieței Matache.
Acolo, Poliția Locală a avut rol determinant în înlăturarea manifestanților conduși de Nicușor Dan. Și de atunci, împotriva lui Nicușor, s-a creat un val de revoltă la nivelul angajaților unelte – polițiști locali.
Așa se explică acum incidentul Petculeț, incident care îl are ca protagonist în rol principal de candidat la primărie pe Nicușor Dan.
Petculeț nu a acționat de capul lui ca să îi facă necazuri lui Nicușor Dan. Nu, cine gândește așa se află în mare eroare.
Pentru cine nu știe, Petculeț este ușor de controlat și condus. Mai precis, manevrat.
Pentru că Petculeț este protagonistul unei suite de încălcări ale legii. De la afacere cu permise de conducere (în strânsă legătură cu angajați ai Brigăzii de Poliție Rutieră), la înmatriculări auto, la trafic de influență, fapte care i-au adus și condamnare, la alte mici găinării.
Apoi Petculeț locuiește în sectorul 5, casa lui fiind construită fără autorizație. Cei de la Disciplina în Construcții din cadrul Primăriei Sectorului 5 fiind și autorii unei somații de demolare a casei în care Petculeț a băgat cam toți banii câștigați cu atâta trudă pe când se ocupa pentru sine și pentru alții de tot felul de mașinațiuni.
Un rol în menținerea lui Petculeț pe poziția de angajat al Poliției Locale a Municipiului București l-a avut cel care îl putea struni, adică fostul director general adjunct Adrian Vătu (o altă persoană controversată din istoria Primăriei Municipiului București și Poliției Locale).
Revenind la scandalul Petculeț, trebuie spus că după arestare, acesta a fost protejat de Ion Țincu și reangajat la Patrula Călare Mun-Bucuresti. Despre patrula călare am mai vorbit. Este dosarul de la DNA pe care l-a avut Oprescu și Țincu, dar și alte persoane cu funcții de conducere din cadrul Poliției Locale a Municipiului București.
Iar acum, de câteva zile, stupoare, ajung să aflu că Petculeț își reîncepe stilul de lucru.

Dar, oameni buni (mă refer aici și la Ciprian Ciucu), problema Petculeț ascunde în spate un șir întreg de scandaluri și încălcări ale legii.
Treburi pe care a ajuns să le afle târziu și Horia Scarlat, atunci când a ajuns director la Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București.
Și toate astea, credeți-mă, sunt o mică parte din adevărurile cu care m-am confruntat ca inspector în cadrul Poliției Locale a Municipiului București.
În șapte ani de funcție publică numai la Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București am ajuns să cunosc multe din dedesubturile Primăriei Municipiului București și a instituțiilor subordonate.
Poveștile sunt lungi, frumoase și palpitante.

În cadrul acestei povești se circumscrie și scandalul cu mașinile poliției locale, consumul de carburant, accidente provocate, lucruri aflate în analiza poliției și a DNA.
La capitolul ăsta sunt de povestit tare multe despre Cristian Mândroc și Mihai Bărăceanu.
Dar despre astea, are vorbele la el, Vali Buzea care nu știu cum nu spune nimic despre necazurile pe care le-a avut la Poliția Locală…
Anchete
Circul „Rezist” în doliu: Cum a căzut în păcat „Sfântul” Beșu, procurorul cu trecut de spion și prezent de victimă pe Facebook
Este jale mare în cortul „rezistenței” de serviciu, acolo unde doliul s-a așternut mai ceva ca praful pe dosarele uitate. Propaganda care obișnuia să ridice statui de lut oricărui personaj care scotea un sunet împotriva sistemului este acum în pragul unei crize de nervi. Motivul? Unul dintre „eroii” de afiș ai celebrului documentar Recorder – acea peliculă care trebuia să fie racheta de lansare pentru asaltul grupărilor #rezist-USR asupra marilor instituții de forță precum ICCJ, DNA și PICCJ – s-a defectat în plin marș triumfal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că idolul tribunelor progresiste a fost, în sfârșit, luat la întrebări acolo unde doare mai tare: la disciplina muncii.
De la umbrele DIPI, la lumina reflectoarelor și înapoi în boxa acuzaților
Personajul principal al acestei melodrame cu epoleți și robă este Laurențiu Beșu (fost Ionel, pentru cunoscători), un traseist profesional de lux: fost ofițer DIPI, fost judecător și, mai nou, metamorfozat în procuror. Se pare însă că deprinderile de „spion” mor greu, sau poate că domnul Beșu a confundat confidențialitatea dosarelor cu scenariul de film. Inspecția Judiciară a decis să îi strice feng-shui-ul reformist, exercitând acțiunea disciplinară pentru o abatere care, în orice stat normal, ar ridica sprâncenele până la tavan: nerespectarea secretului deliberării și a confidențialității lucrărilor. Mai pe românește, „eroul” nostru a uitat că legea 303/2022 nu este opțională, nici măcar pentru cei care pozează în salvatori ai neamului pe ecranele televizoarelor (Irinel I.).
Anchete
Linia roșie în magistratură: CSM tranșează dilema incompatibilităților pentru judecători și procurori în sectorul non-profit
Într-un efort de a clarifica limitele de conduită și etică profesională, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o decizie de o importanță majoră pentru membrii corpului judiciar. Hotărârea stabilește unde se termină libertatea de asociere a unui magistrat și unde începe starea de incompatibilitate, vizând raporturile acestora cu organizațiile neguvernamentale.
Libertate de asociere cu limite: Membru fondator, o postură permisă de lege
Dilema magistraților care doresc să se implice în societatea civilă a primit un răspuns oficial din partea Comisiei de lucru nr. 1 – reunite „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Conform unei analize publicate de Lumea Justiției, forul a stabilit că nu există niciun impediment legal pentru ca un judecător, procuror sau auditor de justiție să dețină calitatea de membru fondator al unei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Această decizie vine să confirme faptul că simplul act de a pune bazele unei asociații sau fundații nu intră în conflict cu exigențele funcției de magistrat. Totuși, distincția devine extrem de fină atunci când vine vorba de rolurile active în gestionarea și controlul acestor entități.
Interdicția de la „control”: De ce funcția de cenzor este incompatibilă cu roba de magistrat
Dacă statutul de membru fondator este acceptat, CSM a trasat o demarcație clară în ceea ce privește funcțiile de supraveghere. Comisia a apreciat că funcția de judecător sau procuror, precum și cea de auditor de justiție, este total incompatibilă cu rolul de cenzor al unei asociații fără scop patrimonial.
Argumentul central rezidă în natura activității de cenzor, care presupune o implicare directă în verificarea gestiunii și a operațiunilor financiare ale unei entități private. O astfel de responsabilitate ar putea genera conflicte de interese sau ar putea afecta imparțialitatea și prestigiul magistratului, care trebuie să rămână străin de orice activitate ce implică un control administrativ-financiar în sectorul privat.
Avertisment pentru viitorii magistrați: Incompatibilitatea se instalează din prima zi de curs la INM
Decizia CSM aduce clarificări esențiale și pentru cei aflați la început de drum în cariera juridică. Comisia a stabilit că „momentul zero” al nașterii stării de incompatibilitate pentru auditorii de justiție coincide cu data începerii efective a cursurilor de formare inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM).
Astfel, tinerii juriști care dețin funcții de cenzor în diverse organizații neguvernamentale trebuie să renunțe la aceste calități înainte de a păși pe băncile INM. Această „curățenie” profesională este obligatorie pentru a asigura integritatea procesului de formare și pentru a evita orice viciu de procedură în parcursul lor către ocuparea funcțiilor de judecător sau procuror. Comunicarea CSM vine ca un răspuns ferm la o solicitare oficială, menită să elimine orice zonă gri din interpretarea legii privind statutul magistraților. (Irinel I.).
Anchete
Ascensiunea lui Marius Voineag la vârful Parchetului General: O nouă funcție strategică înainte de mandatul de adjunct al Cristinei Chiriac
Peisajul de la vârful Ministerului Public trece prin reconfigurări administrative importante. În așteptarea preluării mandatului plin de adjunct al Procurorului General, fostul șef al DNA, Marius Voineag, primește o poziție cheie în structura de conducere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), asigurând o tranziție de putere sub auspiciile Consiliului Superior al Magistraturii.
Delegare strategică la CSM: Voineag preia frâiele Secției de Urmărire Penală
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ședința de marți, 26 aprilie 2026, o mișcare tactică în ierarhia marilor parchete. Potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, Marius-Ionuț Voineag a fost delegat oficial în funcția de procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală din cadrul PICCJ.
Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, marchează revenirea fostului șef anticorupție într-o zonă de decizie majoră. Delegarea va intra în vigoare la data de 6 mai 2026 și este programată să dureze până la data de 29 iunie 2026, asigurând astfel continuitatea actului de conducere într-una dintre cele mai sensibile secții ale Parchetului General.
Un interimat scurt spre „marea numire” din 30 iunie
Această funcție temporară servește drept anticameră pentru poziția de înaltă demnitate pe care Marius Voineag o va ocupa începând cu vara acestui an. Din 30 iunie 2026, Voineag va părăsi regimul de delegare pentru a-și începe mandatul de trei ani în funcția de adjunct al Procurorului General, post în care va face echipă cu Cristina Chiriac.
Hotărârea CSM precizează clar caracterul tranzitoriu al prezentei numiri: „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea […] până la data de 29.06.2026, inclusiv, sau până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii”. Astfel, Voineag, care în prezent figurează ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, își consolidează parcursul spre vârful sistemului judiciar, preluând atribuții executive imediate în gestionarea dosarelor de urmărire penală la nivel național. (Irinel I.).
-
Ancheteacum 4 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Featuredacum 4 zileLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță



