Anchete
E suficient să posezi calitatea de ministru avizat de SRI ca să recomanzi tu cadrelor medicale ce să facă?
O știti pe Monica Anisie, cea care asculta precum turnătorii pe la ușile claselor. Cea care în decembrie 2019 spunea: ,,Nu trebuie să ne îngrijorăm neapărat de această evaluare a testelor PISA … Accentul la aceste evaluări nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață”. M-am uitat astăzi pe trei surse de presă să văd dacă declarația asta a lui Anisie e reală: ,,pentru copiii cu temperatura de peste 37,3, recomand cadrelor medicale să repete succesiv (nota mea … poate repeta nesuccesiv? ) acel procedeu de luare a temperaturii și să rezerve 2-5 minute pentru procesul acesta”. A ajuns cea care pare a se încadra perfect în definiția analfabetismului funcțional prin declarația despre cum percepe ea testul PISA, ca numai după 6 luni, să recomande și medicilor/cadrelor medicale ce să facă? E suficient să posezi calitatea de ministru avizat de SRI ca să recomanzi tu cadrelor medicale ce să facă? Eu v-am spus încă din urmă cu 6 luni, încă de la declarația cu PISA..., precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani.
Evaluarea PISA, după 9 ani. O poveste cu turnatori, cu o camasa de forta si cu SRI – al doilea serviciu NATO. (Video).
În urmă cu 9 ani (decembrie 2010), România era în recesiune profundă. Criza internațională a venit PESTE dezechilibrele interne majore (care au generat propria criza a economiei interne) iar indiferenta, iresponsabiltitatea si incompetenta autoritatilor combinate (monetare, fiscale, șef CSAT) au facut din recesiunea economiei Romaniei, una draconica. La nivelul anului 2015 am făcut și o estimare cât ne-a costat criza din 2008-2012 evaluând șapte criterii.
Am evaluat costul PIB-ului pierdut, scaderea averii gospodăriilor, deteriorarea activelor financiare, pierderile de capital uman în termen de salarii, pierderile de capital uman în termeni de locuri de muncă, costurile asociate cu majorarea TVA și reducerea salariilor bugetarilor, costurile asociate cu majorarea datoriilor publice.
Estimarea a condus la un cost al crizei cuprins între 130,5 miliarde de Euro și 233,5 miliarde de Euro. Costuri asociate politicilor ,,găștii”. Adică, pe cap de locuitor (inclusiv nou- născuți) între 6..529 și 11.675 de Euro. Mai mult decât pune de-o parte, în economisire, într-o viață întreagă, un român mediu.
Gasca sus mentionata (in esenta aceeasi care gestioneaza si acum economia Romaniei) a favorizat criza pana in 2008, a ignorat criza in 2008 si 2009 (ca sa se realeaga Mugur Isarescu guvernator BNR si Traian Basescu – Presedinte al Romaniei) si a luat masuri tardive, draconice si disproporționate in 2010 (majorarea TVA-ului de la 19% la 24%, taierea salariilor cu 25%), care au prelungit recesiunea.
Și despre Isărescu (Manole) și despre Băsescu (Petrov) cărora li se datorează o bună parte din factura de aproape 12.000 de Euro/capita indusă de gestionarea de către ei a crizei, opinia publică a aflat că au fost turnători la Securitate și că și-au clădit identitatile publice, cu cheiță, sau dacă preferați, cu lanț. Unul turna despre divorțuri și despre colegele care ,,enervau colegii” iar celalălat despre are deja decizie instanță că a făcut poliție politică, asigurându-și din timp propagarea până la cel mai înalt nivel al României ,,democrate”.
Turnătorul Petrov a mai prins un mandat, mintind populația in campania electorală din 2009 că ,,nu vom tăia salarii și pensii”. Sicofantului Manole i-a mers chiar mai bine: el a mai prins trei mandate (2009, 2014, 2019) și chiar bonus de 95.000 de Euro de pensionare fără să se pensioneze, mintind populația că nu vom avea niciun fel de criză: ,,poate criză de nervi”.
Turnătorul Petrov a fost succedat la Cotroceni de un beneficiar de escorcherii cu case, Klaus Iohannis, căruia i-a și predat ordinul Steaua României în grad de colan(foto). Averea imobiliară personală a lui Iohannis, originată prin documente false, s-a majorat semnificativ in urma tergiversarii restituirii in patrimoniul statului a sursei alfa a averii sale imobiliare (casa obținută prin fraudă, cu un testament falsificat) și a încasării de chirii în continuare pe perioada tergiversării, prin aportul unui alt turnător al securității: turnătorul Miron, cel care în perioada în care Manole și Petrov turnaseră deja demult pentru prima oară la Securitate, fusese infiltrat în închisoarea de la Aiud, pentru a înrăutăți situați deținuților politici ai regimului comunist.
Nu ar fi reușit la Aiud fără sprijinul decisiv al lui Augustin Lazăr, fost procuror comunist, care, în baza turnătoriilor lui Miron, îl mai condamna practic încă o dată pe deținutul politic Iulius Filip, respingându-i dreptul la eliberare condiționată: ,,Te întreb, frate române, chiar dacă faci parte din aparatul de represiune, nu auzi durerea?”, îi scria Iulius Filip lui Augustin Lazăr, din pușcăria unde ,,erai transformat într-un animal. Aveam 39 de kilograme”. Peste mult timp, în România ,,democrată”, Augustin Lazăr avea să ajungă procuror general al României, convingându-l pe Iohannis să îl numească după ce a ,,strecurat” în dosarul de candidatura la cea mai înaltă funcție din Parchet, o hotărâre de clasare a infracțiunilor de escrocherii cu case ale familiei Iohannis.
Acum, Klaus Iohannis poartă epigonic ordinul Steaua României în grad de colan, care i-au fost înmânate de turnătorul Petrov. La dreapta lui, stă doamna Carmen. Despre ei, scrie în sentința definitivă a Curții de Apel Brașov din 2015, prin care familia Iohannis a pierdut casa obținută prin fraudă: ,,(…)pârâtul Klaus Werner Johannis nefiind apărat de prezumția de bună credință față de amploarea operațiunii ilicite, rezultată din hotărârile judecătorești definitiv pronunțate. Actul juridic subsecvent, întemeindu-se pe un act juridic încheiat prin fraudarea legii și fondat pe cauză ilicită, nu ar putea fi validat prin simpla invocare a bunei credințe a terțului, mai ales că acesta este soțul celeilalte părți contractante, care la rândul său a participat la întocmirea actului nul inițial.’‘. Despre colan și despre Steaua României, știm că Iohannis îl are de la turnătorul Petrov. Despre rochia din dreapta Stelei României, probabil că este cumpărată din fructificarae banilor obținuți din chiriile pe case. Într-un stat de drept, probabil că rochia ar fi fost deja executată silită iar Iohannis nu ar fi ajuns vreodată să mai poarte Steaua României în grad de colan. Totuși, doamna Iohannis ar fi putut totuși să poarte rochia de lângă colan, cu unica condiție să fi obținut în instanță suspendarea provizorie a executări silite.
Dar acest articol nu este despre România stat de drept, deși ruperea protocoalelor prin care SRI a subordonat justiția reprezintă premisele pentru construirea cu adevărat a unui stat de drept și nu al unuia simulat, chiar dacă unii încearcă chiar și în aceste momente, restaurația. Acest articol este despre cum a evoluat învățământul din România, în ultimii 9 ani: cu turnătorul Petrov Președinte și cu succesorul Iohannis, a cărui singură maculatură din primul mandat a fost un proiect epigonic, simulat: ,,România educată”. În fapt, simularea României educate. În urmă cu mai bine de doi ani, un alt turnător, la 7 ani după ce fusese decorat și care se află și acum în funcție, nici nu se sfia să vorbească despre simularea educației: ,,populația nici măcar nu trebuie să fie educată (financiar)”. Desigur, decorat:
Știrea de acum este că România a înregistrat cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani (2010-2018), la testele PISA (Programul pentru evaluarea internațională a elevilor), care arată performanța sistemului de învățământ. În aprilie 2018, 5.000 de elevi români în jurul vârstei de 15 ani, ,,eșantionați științific” din 180 de școli au participat la evaluarea internațională. Rezultatul? Analfabetismul funcțional în rândul elevilor de 15 ani este de 44%. Adică, aptitudinile lor de citire și scriere sunt inadecvate pentru ,,a face față traiului de zi cu zi și sarcinilor ca forță de muncă ce le revin și care necesită aptitudini de citire mai mari decât nivelul de bază”.
În urmă cu 9 ani (decembrie 2010), sub mandatul turnatorului Petrov erau făcute publice rezultatele PISA din 2009. Dezastruase, și l-am întrebat exact la acel moment pe Băsescu, dacă are ceva să își reproșeze ((VIDEO în articol). Atunci, copii de 15 ani testați în 2018 nu erau nici măcar elevi, ei abia în 2010 urmând să intre în clasa întâi. Evaluarea din 2009 se făcea așadar în urma rezultatelor copiilor care aveau 15 ani atunci și care, în anul 2000, se pregăteau să intre în sistemul de învățământ – când premier al României era turnătorul Manole,
Dar revenind la preșcolarii din 2009 care aveau atunci aveau 6 ani și evaluați acum, ei sunt exact cei care au beneficiat de politica de educație a turnătorului Petrov din al doilea mandat și din primul mandat al lui Iohannis. De ,,România educată”. Cei nouă ani de reforme simulate de Petrov și de Iohannis au asigurat, cu succes, pentru 5 din 10 elevi de astăzi statutul de analfabet funcțional.
În urmă cu 9 ani, bugetul avea grave probleme financiare iar România era în criză bugetară. Pretigiosul The Economist scrisese numeroase articole despre România. Spre exemplu, în 23 octombrie 2010 scrisese deja articolul ,,How NOT TO run a country”. ilustrând cu votul Parlamentului care redusese TVA-ul ,,din greșeală” la foarte puțin timp după ce îl majoraseră de la 19% la 24%. ,,A părut că este glumă de 1 Aprilie” scria The Economist despre parlamentarii care votasera ,,dupa deget”, adica dupa cum le indica liderul de grup, cu degetul in sus, si de fapt liderul de grup ar fi trebui sa arate degetul in jos.
Votul la deget al parlamentarilor români descris în octombrie 2010 (beneficiari acum de pensii speciale) îi determina pe cei de la The Economist să îl parafrezeze pe Petrov, care ne spusese că acordul cu FMI este ,,o centură de siguranță” și să definească extrem de exact ce a reprezentat în fapt acordul cu FMI: ,,o binevenită cămasă de forță externă pentru politicieni nevrotici și agitați nedecisiv’‘.
Articolul survenea exact în perioda în care erau facute publice rezultatele testului PISA din 2009 (decembrie 2010). Pe vremea aia, președinții nu simulau ,,dezbaterile” cu jurnaliștii. Prin urmare l-am întrebat pe Băsescu, la debutul celui de-al doilea mandat și cu înca 4 ani în față în care să se ocupe de educație: ce își reproșează față de educație vis-a-vis de primul mandat. Înainte l-am întrebat însă despre cămașa de forță și puteți să vedeți dialogul, în următorul fișier VIDEO, foarte rar:
Suntem la 9 ani de la acel moment. Anul 2019 a demonstrat fără dubiu că Traian Băsescu – turnătorul Petrov – a fost cel care de fapt a fost întotdeauna ,,în camășă de forță”. În cămașa de forță a Securității.
În această cămașp și-a derulat și al doilea mandat, centrat în fapt pe protocoale ticăloase prin care SRI subordona justiția de facto, în timp ce, declarativ, o dădea cu educația. Rezultanta? 44% dintre copiii de 15 ani sunt analfabeți funcțional.
La fel s-a derulat și primul mandat al lui Iohannis, în care a simulat proiectul ,,România educată”, ocupându-se în fapt cu păstrarea stats-quo-ului în justiție. În al doilea mandat, se ocupă de restaurație.
Concluziv însă, pot spune că rezultatul a 9 ani de prioritate ,,educație” și două mandate prezidențiale este cel pe care îl vedem astăzi: dintre preșcolarii din urmă cu 9 ani, aproape jumătate din ei se încadrează la ,,analfebeți funcțional”.
E prea mult dacă îi rog pe foștii sau actuali Președinți, turnători sau nu, să nu se mai ocupe ei de educație și să se întoarcă la casele lor (aia din Mihăileanu, obținută prin fraudă în cazul lui Petrov respectiv la una dintre cele rămase la Sibiu și care nu vor fi executate silit pentru recuperarea de către stat a sumelor obținute prin fraudarea legii de către familia Iohannis)? E prea mult?
E prea mult dacă îl rog pe Iohannis sau pe paiața lui, Ludovic Orban, să evalueze dacă declarația ministrului educației: ,,Nu trebuie să ne îngrijorăm neapărat de această evaluare a testelor PISA … Accentul la aceste evaluări nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață” se încadrează în definiția analfabetismului funcțional? Adică dacă aptitudinile ei de citire a evaluării PISA sunt la un nivel mai mare decât cel de bază și dacă face față sarcinilor ce îi revin ca ministru al educației și cercetării. Pentru că sincer, faptul că nu o îngrijorează faptul că aproape 5 din 10 elevi de 15 ani sunt anlafabeți funcțional, mă face să mă întreb: dar ea cum este?
E prea mult dacă rog Serviciul Român de Informații (SRI) să accelereze procesul de lustrație a celor aflați încă în funcții de decizie și a paiațelor lor?
E prea mult dacă învederez SRI-ului că este o problemă MAJORĂ de securitate națională faptul că ,,excepțiile care privesc securitatea națională” în ceea ce privește ,,deconspirarea securității” sunt încă pe la butoane direct sau indirect prin paiațele lor și rezultatele le vedem în fiecare zi?
Dar poate că SRI-ul este mulțumit că 5 din 10 copii de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Unii cu siguranță le pot deveni colegi, după ce vor face 18 ani, în legătura unor paiațe denumite legal și ,,excepții”. Și atunci, poate SRI-ul consideră că nu este prea mult și achiesează la opinia că nu este îngrijorător faptul că 5 din 10 copii de 15 ani eșuează ,,în privința aplicării cunoștințelor în situații concrete de viață”. Aprops, doamna Anisie, soție de procuror ,,partener” cu domnu’ Cumpănașu, are aviz de la SRI? (Sava N.).
Anchete
Curtea de Apel Ploiești, zguduită de un dosar disciplinar: judecătorii Fundătureanu și Stancu, în vizorul CSM
Judecători la grătar disciplinar: Fundătureanu și Stancu, întorși pe toate părțile la CSM
De la mantaua Justiției la halatul disciplinar
Judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin-Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Ploiești, nu mai stau demult doar în lumina discretă a sălii de judecată. Acum sunt sub reflectorul Secției pentru judecători în materie disciplinară din CSM, acolo unde, vor nu vor, își vor afla soarta în dosarul în care sunt acuzați că și-ar fi exercitat funcția cu rea-credință, în baza art. 271 lit. s, teza I, din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Publicația Lumea Justiției a dezvăluit acest caz, care riscă să devină exemplu de manual despre cum ajunge un dosar disciplinar să atârne greu peste imaginea unor magistrați cu notorietate.
Când suspendarea devine executare: acrobatica juridică în cazul Chițoiu
În centrul scandalului se află felul în care cei doi judecători au soluționat dosarul fostului ministru al Economiei, Daniel Chițoiu. Mai exact, este vorba despre transformarea condamnării cu suspendare aplicate în primă instanță pentru infracțiunea de ucidere din culpă într-o condamnare cu executare în apel.
Nu vorbim despre o simplă diferență de interpretare juridică, ci despre un salt spectaculos de la o soluție mai blândă la una cu consecințe maxime pentru inculpat, salt care a ridicat importante semne de întrebare și a stat la baza acțiunii disciplinare. Cazul a fost prezentat în detaliu de Lumea Justiției, care a documentat traseul acestui dosar și efectele deciziei pronunțate de completul din care făceau parte Fundătureanu și Stancu.
CSM, marele arbitru: sentința se lasă așteptată
Teoretic, miercuri, 4 noiembrie 2026, Secția pentru judecători în materie disciplinară din cadrul CSM ar fi trebuit să se pronunțe în acest dosar. Practic, rotițele instituționale au mai făcut o tură: pronunțarea a fost amânată pentru joi, 5 noiembrie.
Încă o zi de suspans, încă o zi de speculații, încă o zi în care întrebarea plutește deasupra sistemului judiciar: vor considera membrii Secției că a existat rea-credință în modul de exercitare a funcției sau vom vorbi doar despre o interpretare juridică „nefericită”, dar acoperită de independența judecătorului?
Justiția la ralanti: amânări, emoții și ochii ațintiți spre CSM
Amanarea pronunțării nu este o noutate în peisajul judiciar românesc, dar aici miza este una specială: nu e vorba de soarta unui justițiabil oarecare, ci de cariera a doi judecători de curte de apel, ajunși în poziția incomodă de a fi evaluați disciplinar chiar de către colegii lor de sistem.
Fundătureanu și Stancu sunt, în acest moment, „fierți la foc mic”: nu în sala de judecată, ci în dosarul disciplinar în care fiecare cuvânt din hotărârile lor este întors pe toate fețele. Orice soluție va da Secția pentru judecători va conta nu doar pentru cei doi magistrați, ci și pentru semnalul transmis către întreg corpul profesional: unde se termină libertatea de apreciere și unde începe răspunderea pentru modul în care este aplicată legea?
„Stați pe fază!” – episod nou în serialul responsabilității magistraților
Dosarul disciplinar al judecătorilor Fundătureanu și Stancu este mai mult decât un simplu caz punctual: este un test pentru cât de serios tratează sistemul judiciar propriile suspiciuni de derapaj.
Așa cum remarcă Lumea Justiției, povestea nu este doar despre un fost ministru condamnat cu executare, ci despre mecanismele prin care deciziile judecătorilor pot fi supuse controlului disciplinar atunci când există suspiciunea de rea-credință.
Pentru moment, concluzia e una singură: joi, 5 noiembrie, toate privirile sunt întoarse spre CSM. Stați pe fază – urmează deznodământul unui episod fierbinte din culisele Justiției române. (Irinel I.).
Anchete
Procurorul-fantomă, bolnav în acte, sănătos în anonimat
Un procuror a dispărut oficial din schemă „pe motive de sănătate”, dar a rămas perfect ascuns după paravanul instituțional. Secția pentru procurori a CSM a decis, marți, 3 noiembrie 2026, suspendarea acestuia din funcție pe caz de boală, potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției. Până aici, totul pare procedural. De aici încolo începe teatrul absurd.
Procuror bolnav, dar fără nume, fără boală, fără identitate
În mod spectaculos, opinia publică este informată că „un procuror” a fost suspendat. Care procuror? Surpriză: nu se poate spune.
De ce a fost suspendat? Din nou, surpriză: nu se poate spune nici asta.
Nici identitatea magistratului nu este dezvăluită, nici diagnosticul. Știm doar că există „o boală” și „un procuror”. Restul e secret de stat, pare-se.
Transparență în stil autohton: sistemul judiciar anunță că are o problemă, dar nu cu cine, nu cu ce, nu de ce. Doar așa… „să se consemneze la dosar” că se întâmplă ceva, undeva, cu cineva.
Minuta CSM: poezie instituțională în limbă de lemn
Tot ce a ajuns în spațiul public este minuta seacă a Secției pentru procurori a CSM:
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât suspendarea din funcție a unui procuror, începând cu data de 03.11.2026, până la rămânerea definitivă a Raportului de expertiză al Comisiei medicale de specialitate”.
Tradus din „limbă de lemn administrativă” în română curentă:
– Nu vă spunem cine e.
– Nu vă spunem ce are.
– Nu știm cât durează.
– Dar să știți că am făcut o ședință și am decis ceva foarte important, pe care nu îl puteți verifica.
Conform Lumea Justiției, acesta este nivelul maxim de „informare” oferit publicului: un procuror fantomă, o boală misterioasă și un raport medical viitor, care va rămâne, aproape sigur, la fel de discret ca personajul principal.
Sistemul care se ascunde după perdea
În timp ce justiția se predică în numele transparenței și al responsabilității, propriii ei oameni devin, brusc, personaje anonime atunci când apar probleme. Când e de lăudat, apar nume, funcții, bilanțuri triumfaliste. Când e de explicat o suspendare pe boală, totul se transformă în joc de umbre: „un procuror”, „o boală”, „o comisie”.
Pamfletar vorbind, nici nu mai e nevoie de satiră: textul oficial al CSM e deja un mic scenariu de comedie neagră. Tot ce lipsește este nota de subsol:
„Orice asemănare cu transparența este pur întâmplătoare.” (Irinel I.).
Anchete
Rotirea de scaune la vârful justiției: CSM, fabrica de șefi „aleși pe bune”
Noiembrie 2026 aduce, din nou, marea loterie a funcțiilor de conducere din Justiție. Potrivit publicației Lumea Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii se pregătește să valideze și să numească noii șefi de instanțe, alături de cei vechi care și-au mai adjudecat încă un mandat, ca la abonament.
Marea ședință de ștampilat: 5 noiembrie, ziua scaunelor bine lipite
Joi, 5 noiembrie 2026, Secția pentru judecători a CSM se reunește în ședință pentru a bifa, cu grijă și solemnitate, rezultatele „concursului sau examenului” pentru funcțiile de conducere din instanțe: curți de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și instanțe militare.
Un maraton de validare, desfășurat – cum altfel? – după procedura clasică: multă hârtie, multă formă, zero surprize.
Concursul s-a derulat între iulie și noiembrie 2026, perioadă în care, oficial, s-a măsurat competența, iar neoficial s-au strâns rândurile în jurul scaunelor de conducere, ca nu cumva să se piardă vreunul pe drum.
„Concurs” sau confirmare? Cine a mai auzit de emoții la astfel de examene?
În limbaj oficial, avem „concurs sau examen pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor”. În traducere liberă, avem un proces în care cei deja instalați se întorc, cu aer resemnat, să-și ridice noul mandat, iar câțiva noi intrați sunt primiți în club, cu condiția să nu deranjeze masa.
Tot potrivit Lumea Justiției, aceeași ședință a Secției pentru judecători nu se oprește doar la validarea rezultatelor, ci merge până la capătul formalității: votul pentru numirea efectivă în funcțiile de conducere. Ca într-o piesă de teatru prost repetată, finalul e cunoscut de la început, dar actorii se prefac că trăiesc intens fiecare replică.
Justiția, între decor și regie: șefii se schimbă, sistemul rămâne
Noii șefi de instanțe, dar și cei care își prelungesc mandatele, vor fi „numiți” în funcții în această săptămână. Cu aerul unor mari schimbări, sistemul anunță triumfător ceea ce pare mai degrabă o rotire de scaune decât o reformă.
CSM bifează încă o procedură, judecătorii de la vârf își securizează încă câțiva ani de conducere, iar Justiția românească își continuă traseul, având grijă ca forma să fie impecabilă, chiar dacă fondul rămâne, de cele mai multe ori, ferit de ochii publicului.
Pamfletar vorbind, nu asistăm la o „numire în funcții de conducere”, ci la o reînnoire de abonamente la putere. Cu ștampila CSM, bineînțeles. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zilePoliția Penitenciară, trădată la vârf: 18 luni de mandat Burcu și o încredere făcută praf
-
Exclusivacum o ziPOLIȚIA PENITENCIARĂ DE LA TÂRGȘOR, ÎN PRIMĂ LINIE FĂRĂ TRUPE: LIDERUL ADRIAN GRIGOROIU CERE GRUPĂ DE INTERVENȚIE ACUM
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova & „Structuri SRL”: de la girofar în șanț la amprentare abuzivă și sigiliu fals pe gaze
-
Exclusivacum o ziOPERAȚIUNEA PREDATORUL: Cum a transformat IPJ Prahova amprentarea, girofarul în șanț și sigiliile false pe gaze într-o doctrină de hărțuire de stat
-
Exclusivacum o ziM.A.I. – Chestorul cu vilă și Duster de la stat: cum arată „naveta de lux” pe banii fraierilor în uniformă
-
Exclusivacum 4 zileMinisterul Afacerilor Interne, SRL Feudal: Legea e secretă, șefii sunt veșnici, iar plângerile se spală „în familie”
-
Exclusivacum 2 zileStatul vrea „pensia la retur”: cum îi aleargă MAI pe pensionari după banii plătiți legal
-
Actualitateacum 4 zileScut invizibil pentru infrastructura critică: Noua paradigmă a apărării antiaeriene în fața amenințării dronelor




