Actualitate
3 miliarde de dolari, în loc de 22 de milioane/Afacerea făcută de Guvernul Dăncilă și girată personal de președintele Klaus Iohannis
(Preluare National – Catalin Tache):
”Alertă la Kogălniceanu! Se închide baza de la Incirlik” titram pe 11 decembrie, atunci când avertizam că ” specificul exces de zel mioritic va face ca liderii de la București, indiferent de culoarea politică a acestora să dovedească o grabă nebunească în deblocarea celor 12,7 miliarde de lei alocate de statul român pentru a compensa contribuția inițială americană de doar 22 milioane de dolari”. Astfel că toți cei aflați la conducerea statului român se vor înghesui să forțeze redirecționarea cât mai repede cu putință a aproximativ trei miliarde de dolari pentru megaproiectul extinderii bazei militare de la Mihail Kogălniceanu. Totul sub forma unui tribut benevol adus ”pe altarul” parteneriatului strategic româno-american.
Și cu toate că se știe că în timp ce America este țara tuturor posibilităților iar în România orice minune ține doar trei zile, proiectul a început în forță. Și dacă procedurile de expropriere pentru construcția ”autostrăzii peste Carpați” nici măcar nu au apucat să intre vreodată în linie dreaptă, lucrurile s-au pus imediat în mișcare când a venit vorba de extinderea infrastructurii bazei militare. Astfel că s-a trecut la exproprierea a 1.400 de proprietăți imobiliare din comunele constănțene Mihail Kogălniceanu și Lumina, a 2.400 de hectare de teren extravilan sau intravilan și chiar la proprietățile unor mari companii internaționale. Toată operațiunea fiind coordonată de către ministrul Apărării, de altfel generalul Ionel Ciucă fiind și cel care a promovat HG-ul pentru declanșarea procedurilor de expropriere pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de Guvern din 16 ianuarie. Iată însă că între timp a izbucnit pandemia de coronavirus, a fost declarată și starea de urgență, capacitățile statului român sunt deja puse la grea încercare, astfel că prioritățile strategice ale Ministerului Apărării Naționale păreau a fi de acum cu totul altele.
Dar uite că la fel cum medicii sunt angrenați 24 de ore din 24 în bătălia cu COVID-19, tot astfel și responsabilii Armatei forțează achiziția în regim de urgență a unei cantități tot mai mari de materiale de construcții. Astfel că producătorii ”arvuniți” sunt deja pur și simplu depășiți de solicitările săptămânale tot mai ridicate de tot felul de produse, de la banala plasă de sârmă până la materiale mult mai complexe. Și care sunt plătite ”cu banii jos”, sumele puse la dispoziție crescând halucinant de la o zi la alta. Totul pentru ca baza să fie barem împrejmuită și cu o nouă ”platformă” de primire până în data de 1 septembrie! Iar graba americanilor pare într-un fel de înțeles, mai ales că nu o fac pe banii lor, ci integral pe cheltuiala ”partenerilor” români. Dar mai ales pentru că după cum bine o știu și liderii serviciilor secrete românești, chiar dacă tac mâlc pe acest subiect, deja este dată ca și iminentă închiderea bazei militare americane de la Kurecik. Acesta fiind un ultim avertisment al președintelui Recep Erdogan că va urma, cât de curând și ultimul ”cap de pod” nuclear al Statelor Unite ale Americii în Turcia, baza de la Incirlik. Dar ceea ce este mai puțin de înțeles este de ce, în zile ca acestea, când guvernul pare deja condamnat la închiderea unei bune părți din economia românească și se dovedește încă incapabil să găsească sumele necesare susținerii procesului de suspendare a plății ratelor bancare de către populație, la fel ca în toate celelalte state europene, nimeni nu îndrăznește să-i informeze și pe partenerii americani că avem nevoie de o ”pauză”. Și că fie și o parte din cele 12,7 miliarde alocate modernizării unei baze militare străine, mai ales că România nu este momentan în război decât cu coronavirusul, ar fi bine să revină la ”matca bugetară”. Și impresionanta sumă să fie realocată Sănătății sau Economiei… Dar cine să o facă, din moment ce s-a ajuns la plăți de sute de mii de lei săptămânal doar pentru o banală plasă de sârmă…Asta ca să nu mai vorbim de ciment… Sau de cadrele metalice…
3 miliarde de dolari, în loc de 22 de milioane!
Cam aceasta este, pe scurt, afacerea făcută de Guvernul Dăncilă și girată personal de președintele Klaus Iohannis. Totul după ce de la Washington s-a anunțat sec că Administrația SUA nu va mai aloca suma promisă de 22 de milioane de dolari pentru extinderea bazei militare de la Kogălniceanu, banii urmând a fi alocați prelungirii ”gardului lui Trump” de la granița cu Mexicul. Iar reacția imediată a autorităților de la București a fost una demnă de un adevărat partener, astfel că România s-a angajat că va prelua de una singură toată această corvoadă financiară, dacă prima putere a lumii nu o mai poate face! O decizie însă care ne va costa scump! Al naibi de scump! La propriu! Întrucât, nu se știe încă de ce, statul român s-a decis să aloce pentru implementarea proiectului de extindere, upgradare și modernizare a infrastructurii bazei militare aeriene de la Kogălniceanu nu 22 de milioane, ci halucinanta sumă de 12, 7 miliarde lei!
Bani care vor fi ”pompați” în proprietatea unei ”entități” străine, fie ea și US Army! România urmând a se alege în schimbul celor aproximativ trei miliarde de dolari investiții directe cu ”prezența sporită a trupelor americane pe teritoriul țării”.
Ciucă, totul pentru colocare!
Și pentru că până și ”guvernul meu” trebuie să justifice totuși luarea unor astfel de măsuri excepționale cu un impact major asupra bugetului de stat, generalul Ionel Ciucă a justificat în cele din urmă introducerea pe ordinea de zi suplimentară a unei ședințe de la Palatul Victoria a acestei Hotărâri. Astfel că ministrul Apărării a explicat cât se poate de succint că ”este vorba despre baza unde colocăm împreună cu structurile Statelor Unite”!!!
Teama de S400 ?
Și totuși, doar de dragul acestei ”colocări” să aducă Armata Americană nu mai puțin de 10.000 de militari la Kogălniceanu, așa după cum Pentagonul a informat deja Bucureștiul? Și doar pentru aceeași ”colocare” să facă Guvernul României un asemenea efort bugetar uriaș, cu care am fi reușit lesne să construiască barem o mult visată autostradă peste Carpați? Ca să nu mai vorbim că, după cum reiese din infomațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, nu doar că în plină pandemie și stare de urgență eforturile logistice de împrejmuire a bazei nu doar că au stagnat, dar ele sunt ”turate” pe zi ce trece. Cu tot cu alocarea de urgență, în regim săptămânal, a unor sume deja halucinant de mari. Sau să fie teama că odată cu achiziția de către Turcia a primelor ”baterii” a rachetelor rusești S400, soarta bazelor de la Kurecik și Incirlik este ca și pecetluită. Și atunci impresionanta cantitate de armament pe care SUA îl deține încă în cele două baze trebuie retrasă de urgență. Ceea ce ar explica de altfel și graba nebună ca până cel târziu în septembrie să se asigure ”împrejmuirea” bazei pentru buna asigurare a pazei militare…?
(Preluare National – Catalin Tache):
”Alertă la Kogălniceanu! Se închide baza de la Incirlik” titram pe 11 decembrie, atunci când avertizam că ” specificul exces de zel mioritic va face ca liderii de la București, indiferent de culoarea politică a acestora să dovedească o grabă nebunească în deblocarea celor 12,7 miliarde de lei alocate de statul român pentru a compensa contribuția inițială americană de doar 22 milioane de dolari”. Astfel că toți cei aflați la conducerea statului român se vor înghesui să forțeze redirecționarea cât mai repede cu putință a aproximativ trei miliarde de dolari pentru megaproiectul extinderii bazei militare de la Mihail Kogălniceanu. Totul sub forma unui tribut benevol adus ”pe altarul” parteneriatului strategic româno-american.
Și cu toate că se știe că în timp ce America este țara tuturor posibilităților iar în România orice minune ține doar trei zile, proiectul a început în forță. Și dacă procedurile de expropriere pentru construcția ”autostrăzii peste Carpați” nici măcar nu au apucat să intre vreodată în linie dreaptă, lucrurile s-au pus imediat în mișcare când a venit vorba de extinderea infrastructurii bazei militare. Astfel că s-a trecut la exproprierea a 1.400 de proprietăți imobiliare din comunele constănțene Mihail Kogălniceanu și Lumina, a 2.400 de hectare de teren extravilan sau intravilan și chiar la proprietățile unor mari companii internaționale. Toată operațiunea fiind coordonată de către ministrul Apărării, de altfel generalul Ionel Ciucă fiind și cel care a promovat HG-ul pentru declanșarea procedurilor de expropriere pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de Guvern din 16 ianuarie. Iată însă că între timp a izbucnit pandemia de coronavirus, a fost declarată și starea de urgență, capacitățile statului român sunt deja puse la grea încercare, astfel că prioritățile strategice ale Ministerului Apărării Naționale păreau a fi de acum cu totul altele.
Dar uite că la fel cum medicii sunt angrenați 24 de ore din 24 în bătălia cu COVID-19, tot astfel și responsabilii Armatei forțează achiziția în regim de urgență a unei cantități tot mai mari de materiale de construcții. Astfel că producătorii ”arvuniți” sunt deja pur și simplu depășiți de solicitările săptămânale tot mai ridicate de tot felul de produse, de la banala plasă de sârmă până la materiale mult mai complexe. Și care sunt plătite ”cu banii jos”, sumele puse la dispoziție crescând halucinant de la o zi la alta. Totul pentru ca baza să fie barem împrejmuită și cu o nouă ”platformă” de primire până în data de 1 septembrie! Iar graba americanilor pare într-un fel de înțeles, mai ales că nu o fac pe banii lor, ci integral pe cheltuiala ”partenerilor” români. Dar mai ales pentru că după cum bine o știu și liderii serviciilor secrete românești, chiar dacă tac mâlc pe acest subiect, deja este dată ca și iminentă închiderea bazei militare americane de la Kurecik. Acesta fiind un ultim avertisment al președintelui Recep Erdogan că va urma, cât de curând și ultimul ”cap de pod” nuclear al Statelor Unite ale Americii în Turcia, baza de la Incirlik. Dar ceea ce este mai puțin de înțeles este de ce, în zile ca acestea, când guvernul pare deja condamnat la închiderea unei bune părți din economia românească și se dovedește încă incapabil să găsească sumele necesare susținerii procesului de suspendare a plății ratelor bancare de către populație, la fel ca în toate celelalte state europene, nimeni nu îndrăznește să-i informeze și pe partenerii americani că avem nevoie de o ”pauză”. Și că fie și o parte din cele 12,7 miliarde alocate modernizării unei baze militare străine, mai ales că România nu este momentan în război decât cu coronavirusul, ar fi bine să revină la ”matca bugetară”. Și impresionanta sumă să fie realocată Sănătății sau Economiei… Dar cine să o facă, din moment ce s-a ajuns la plăți de sute de mii de lei săptămânal doar pentru o banală plasă de sârmă…Asta ca să nu mai vorbim de ciment… Sau de cadrele metalice…
3 miliarde de dolari, în loc de 22 de milioane!
Cam aceasta este, pe scurt, afacerea făcută de Guvernul Dăncilă și girată personal de președintele Klaus Iohannis. Totul după ce de la Washington s-a anunțat sec că Administrația SUA nu va mai aloca suma promisă de 22 de milioane de dolari pentru extinderea bazei militare de la Kogălniceanu, banii urmând a fi alocați prelungirii ”gardului lui Trump” de la granița cu Mexicul. Iar reacția imediată a autorităților de la București a fost una demnă de un adevărat partener, astfel că România s-a angajat că va prelua de una singură toată această corvoadă financiară, dacă prima putere a lumii nu o mai poate face! O decizie însă care ne va costa scump! Al naibi de scump! La propriu! Întrucât, nu se știe încă de ce, statul român s-a decis să aloce pentru implementarea proiectului de extindere, upgradare și modernizare a infrastructurii bazei militare aeriene de la Kogălniceanu nu 22 de milioane, ci halucinanta sumă de 12, 7 miliarde lei!
Bani care vor fi ”pompați” în proprietatea unei ”entități” străine, fie ea și US Army! România urmând a se alege în schimbul celor aproximativ trei miliarde de dolari investiții directe cu ”prezența sporită a trupelor americane pe teritoriul țării”.
Ciucă, totul pentru colocare!
Și pentru că până și ”guvernul meu” trebuie să justifice totuși luarea unor astfel de măsuri excepționale cu un impact major asupra bugetului de stat, generalul Ionel Ciucă a justificat în cele din urmă introducerea pe ordinea de zi suplimentară a unei ședințe de la Palatul Victoria a acestei Hotărâri. Astfel că ministrul Apărării a explicat cât se poate de succint că ”este vorba despre baza unde colocăm împreună cu structurile Statelor Unite”!!!
Teama de S400 ?
Și totuși, doar de dragul acestei ”colocări” să aducă Armata Americană nu mai puțin de 10.000 de militari la Kogălniceanu, așa după cum Pentagonul a informat deja Bucureștiul? Și doar pentru aceeași ”colocare” să facă Guvernul României un asemenea efort bugetar uriaș, cu care am fi reușit lesne să construiască barem o mult visată autostradă peste Carpați? Ca să nu mai vorbim că, după cum reiese din infomațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, nu doar că în plină pandemie și stare de urgență eforturile logistice de împrejmuire a bazei nu doar că au stagnat, dar ele sunt ”turate” pe zi ce trece. Cu tot cu alocarea de urgență, în regim săptămânal, a unor sume deja halucinant de mari. Sau să fie teama că odată cu achiziția de către Turcia a primelor ”baterii” a rachetelor rusești S400, soarta bazelor de la Kurecik și Incirlik este ca și pecetluită. Și atunci impresionanta cantitate de armament pe care SUA îl deține încă în cele două baze trebuie retrasă de urgență. Ceea ce ar explica de altfel și graba nebună ca până cel târziu în septembrie să se asigure ”împrejmuirea” bazei pentru buna asigurare a pazei militare…?
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
-
Exclusivacum 4 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 4 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 4 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 2 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL „ANTIGRINDINĂ”: CUM S-A TRANSFORMAT „SCUTUL NAȚIONAL” ÎN MAȘINA DE SPĂLAT BANI CU TENTACOLE SPRE KREMLIN ȘI OTRĂVIREA RECOLTELOR!
-
Exclusivacum 4 zilePensiile de serviciu, o himera? Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă: „România rămâne fără polițiști și militari!”



