Actualitate
Firma unui fost ofițer SRI Iași, contract pentru kituri de diagnosticare a coronavirusului de 14 milioane de euro

Firma Praxis Medica SRL, care ar fi contractat kiturile de diagnosticare a coronavirusului produse în Coreea de Sud, aparține soților Critina și Cristian Hristodorescu, ultimul dintre aceștia fost ofițer la SRI Iași, dezvaluie cei de la 7 Iasi .
Aceeași firmă se află sub contract cu Casa de Sănătate a MApN, MAI, SRI, STS, dar și a magistraților.
Conform presei de la Seul, produsele importate vor fi distribuite în 20 de spitale mari din România.
ONG-uri, ziariști și politicieni au ridicat problema finanțării serviciilor de informații prin intermediul unor societăți paravan, în special după izbucnirea scandalului Hexi Pharma
„Firma ieșeană Praxis Medica SRL a semnat un contract cu firma coreeană Bioneer pentru importarea sistemului de diagnoză moleculară ExiStation și a unor kituri de diagnostic a Covid-19”, anunță G4Media, citând presa sud-coreeană. Aceeași publicație citează aceleași surse de la Seul și adaugă faptul „că valoarea contractului ar avea o valoare de 2.4 miliarde woni (66,6 milioane lei / 13,8 milioane euro). În plus, altă publicație coreeană spune că produsele importate vor fi distribuite în 20 de spitale mari din România, sub coordonarea Ministerului Sănătății”
Firma Praxis Medica SRL aparține soților Cristina și Cristian Hristodorescu. Acesta din urmă, în vârstă de 51 de ani, este fost ofițer al SRI Iași, activând în cadrul acestei structuri până în urmă cu aproximativ 15 ani.
Societatea comercială deține mai multe laboratoare de analize medicale și s-a aflat sub contract cu Casa de Sănătate a MApN, MAI, SRI, STS, dar și a magistraților.
Au primit cadou o firmă cu 3,7 milioane de lei capital social
Firma a fost înființată în anul 2002 de către Violeta Popa, o femeie care acum ar trebui să fie la vârsta de 76 de ani. În noiembrie 2006, aceasta a cedat cu titlu gratuit părțile sociale ale firmei către soții Hristodorescu. Astfel, Cristinei Hristodorescu i-au revenit 52 la sută din acțiuni, iar soțului acesteia, Cristian Hristodorescu, 48 la sută din părțile sociale.
„În urma acestor operațiuni, capitalul social rămâne neschimbat, în valoare de 374.025 lei, iar subsemnata Popa Violeta renunță la toate drepturile de orice natură asupra societății”, se arată în documentul înregistrat la Registrul Comerțului în luna noiembrie a anului 2006.
Sediul firmei se află într-o casă cu un singur nivel pe o uliță din zona Țicău – Podu de Fier.
Veșnica întrebare: societăți paravan ale serviciilor de informații?
Legăturile dintre societățile comerciale conectate la bugetul public prin intermediul unor mega-contracte și serviciile de informații au dat apă la moară atât ONG-urilor, politicienilor, ziariștilor și nu în ultimul rând adepților teoriilor conspiraționiste.
Cel mai recent scandal care a alimentat astfel de ipoteze a fost Hexi Pharma, când jurnaliștii care au avut sub lupă cazul au relatat despre legăturile dintre SRI și oameni din interiorul companiei. Iată câteva exemple din perioada scandalului:
RO: Șefii Hexi Pharma se încurajau între ei că îi ajută comunicatul SRI și că „de undeva o să vină scăpare”
Călin Popescu Tăriceanu: „Evident că sunt nişte nereguli care s-au produs. Este evident că practicile de liberă concurenţă, de liberă competiţie nu au fost respectate. Sunt suspiciuni că în spatele acestei firme s-ar afla inclusiv un serviciu secret care foloseşte firma ca sursă de venituri, deci un paravan comercial de fapt pentru alte activităţi, lucru care iarăşi nu este normal. Știţi că în România e o veche discuţie dacă serviciile de informaţii e bine sau e neindicat să facă activităţi comerciale. Nu există transparenţă, nu putem să ştim dacă este ceva de genul acesta, deci ar trebui mai multe măsuri luate”
Revista 22: „Una dintre primele ipoteze folosite pentru explicarea cazului Hexi Pharma, chiar înainte de moartea patronului Dan Condrea, a fost bazată pe influența ocultă a serviciilor secrete românești care ar fi acoperit activitatea firmei, ceea ce ar explica dezvoltarea acesteia și modul în care a ajuns să obțină contracte fără licitație”
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”