Actualitate
CADEREA FNI, FIRUL ROSU, ANTICIPATELE SI CORONAVIRUSUL. CE LE LEAGA?
(Preluare Inpolitics):
Aparent nimic. Dar curînd s-ar putea să vedem lucrurile din altă perspectivă. Una care să confirme pentru a mia oară vechea vorbă din bătrîni că nu e pentru cine se pregătește, e pentru cine se nimerește. Așa că n-ar fi de mirare ca PNL să se scufunde în caz de anticipate pe motiv de coronavirus, cum s-a scufundat CDR în 2000 pe motiv de FNI și firul roșu.
Scurt remember.
În anul electoral 2000, regimul Constantinescu-CDR, confruntat cu o situație neplăcută în sondaje, a încercat să lovească în PSD prin amorsarea a două scandaluri: căderea orchestrată a FNI prin zvonuri discret lansate în media și dezvăluirile privind firul roșu dintre București și Kremlin, instalat în 1996.
Primul ar fi trebuit să lege electoral PSD, de care Sorin Vîntu era extrem de apropiat – în special de gruparea Iliescu – de nenorocirea a sute de mii de români afectați de prăbușirea fondului de investiții. Al doilea era un atac încă mai direct la Ion Iliescu, virtual președinte în sondaje, care ar fi trebuit să-i consolideze imaginea de rusofil care a supervizat instalarea unei legături directe cu Kremlinul.
Planul nu o fi fost rău pe hîrtie.
Doar că au apărut niște ”mici” probleme pe parcurs.
Mai precis, cei din conducerea partidelor din CDR nu au știut – așa cum s-a aflat ulterior – despre existența unui contract între FNI și CEC-ul condus de un țărănist. Așa că furia păgubiților s-a îndreptat imediat spre CDR, investitorii cerînd să fie despăgubiți de instituția statului.
În al doilea caz, nu Iliescu s-a dovedit a fi cel mototolit, ci preacuratul Meleșcanu, ministrul de Externe din 1996 care se ocupase de instalarea firului roșu, dar care poza în 2000 în pro-occidental și reformist.
Ori, Meleșcanu era programat de structurile care îi susțineau partidul să ia din zestrea electorală a lui Ion Iliescu și a PSD, ceea ce înseamnă că distrugerea lui politică a menținut intactă forța social-democraților.
CDR a decontat crunt cele două manevre electorale, PSD și Iliescu au cîștigat zdrobitor, PNTCD ieșind cu totul din istorie, iar Emil Constantinescu fiind nevoit să abandoneze. CDR s-a desfăcut pe bucăți și s-a salvat cine a putut.
20 de ani mai tîrziu, avem un partid, PNL, și un președinte care încearcă o manevră electorală de forță, alegerile anticipate, pentru a prinde pe picior greșit același PSD.
Să nu ajungă să regrete asta, la fel ca CDR în 2000.
Ceea ce a explodat în aceste zile în Italia ar putea avea consecințe inimaginabile la noi, inclusiv politice.
Că ne-a speriat coronavirusul cînd acționa în China e una, dar că focarul de infecție s-a mutat acum într-o țară apropiată, cu vreo 1,5 milioane de români în ea, e cu totul altceva. Infinit mai grav.
Italia se confruntă cu starea de urgență, orașe întregi se pun în carantină, se închid cu zecile școli, spitale, restaurante, magazine, tribunale, se anulează competiții sportive, sunt afectate pînă și defilările de modă. Străzile multor orașe sunt goale, se golesc magazinele, se fac provizii, iar măștile au ajuns aur veritabil.
Numărul deceselor nu e mare, deocamdată, dar sperie puternic rata de contaminare, extrem de ridicată.
Din păcate în acest caz, între China și Italia sunt diferențe care pot agrava lucrurile: prima are un regim autoritar care poate impune mult mai lesne restricții cetățenilor, a doua e un model de democrație unde drepturile omului sunt mai greu de încălcat, plus că italienii sunt recunoscuți și pentru un anume nivel de indisciplină civică.
Sunt toate șansele ca epidemia din Italia să ia amploare mare în perioada care urmează.
Doar în zonele afectate pînă acum, Veneto și Lombardia, trăiesc aproape 200.000 de români.
Iar asta ridică un uriaș semn de întrebare: ce se va întîmpla cînd peste puține săptămîni zeci și zeci de mii de români din Italia vor veni în România pentru sărbătorile pascale?
Ministerul Sănătății tocmai a anunțat că românii care se întorc în țară din Veneto și Lombardia, unde s-au înregistrat cazuri de coronavirus, vor sta în carantină 14 zile.
Și recunoaște că „România ar putea fi mai expusă la apariția de cazuri de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul național, din cauza dinamicii călătoriilor cetățenilor români pe rutele terestre și aeriene dintre cele 2 țări. Autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia sau care au calatorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care trebuie să stea după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Aceste măsuri sunt similare cu cele aplicate de autoritățile italiene”, se arată într-un comunicat oficial.
Dacă vin cîteva zeci de români ar mai fi cum ar mai fi.
În ce carantină pot fi băgați, însă, cîteva zeci de mii?
Unde vor fi ținuți și cît timp, pentru că deja s-a descoperit că incubația e nu de 14, ci de 27 de zile?
Presa de la noi relatează deja despre apeluri disperate făcute de rudele din țară către românii din Italia să revină urgent acasă.
În contrapondere, autoritățile, cu președintele Klaus Iohannis în frunte, ar putea – sunt obligați, mai corect spus – să ajungă în situația de a face un apel public contrar, cerîndu-le să rămînă în Italia pentru a nu băga și România în malaxor.
Îi vede cineva, însă, pe Klaus Iohannis, Ludovic Orban ori Raluca Turcan să facă asemenea apeluri?
Preocuparea lor de moment e în cîte secții vor vota românii din Italia la anticipatele pe care le vor provocate cu tot dinadinsul, nu coronavirusul din peninsulă.
A cere diasporenilor să nu vină acasă ar crea riscul ca aceștia să se enerveze și să sancționeze PNL la vot.
Cum să-și asume liberalii și Iohannis asemenea risc?
”Descălecarea” coronavirusului în România în săptămînile care vin va găsi, foarte probabil, o criză politică și o administrație emasculată, cu un guvern interimar și – poate – un parlament la fel.
Autorități incapabile instituțional să adopte anumite decizii.
În ianuarie 1999, România s-a confruntat cu o criză teribilă, e vorba de mineriada de la Costești, cînd minerii au înfrînt forțele de ordine și amenințau să ia cu asalt capitala.
Ce s-a întîmplat atunci își amintesc mulți: guvernanții vremii au descoperit cu stupefacție că nu au nici măcar cadrul legal necesar decretării stării de urgență.
Președintele Emil Constantinescu a convocat parlamentul în sesiune extraordinară în regim de urgență, a convocat și CSAT la fel de urgent, iar guvernul Radu Vasile a făcut ședință în noaptea de 21-22 ianuarie pentru a emite ordonanța de urgență care să reglementeze starea de urgență.
Noaptea, ca hoții, ar fi zis azi tefeliștii…
Singura ședință de guvern din istoria postdecembristă derulată noaptea.
Acum, nici măcar acest lucru nu ar fi posibil, pentru că guvernul Orban nu poate da OUG-uri, ba nici ordonanțe simple.
Ce se va întîmpla dacă se derulează scenariul pesimist și România cade prada epidemiei de coronavirus pe filiera italiană?
Nimeni nu poate spune cu precizie în acest moment; atît doar că planurile politico-electorale ale guvernanților s-ar putea să sufere niște ”ajustări” pe care în prezent nici nu le visează.
Istoria a dovedit cu vîrf și îndesat că socoteala de acasă și cea din tîrg se potrivesc destul de rar, de regulă.
Iar epidemiile, spre deosebire de alegeri, nu prea se pot controla cu ajutorul serviciilor.
Nu cu al SRI, cel puțin, care ne amintim cum s-a făcut de rîs în 2006, cînd cu gripa aviară. (
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



