Connect with us

Actualitate

Procurorii militari s-au făcut că anchetează Securitatea/Newsweek Romania confirma dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova

Publicat

pe

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt formatori de „opinie”.

Ziarul Incisiv de Prahova a publicat sute de articole despre acesta tema. In sfarist, un ziar de renume confirma dezvaluirile noastre, Newsweek Romania.
O serie de evenimente bizare din zilele tulburi ale Revoluției din decembrie ’89, petrecute la Brașov, au fost anchetate superficial de procurorul Cătălin Ranco Pițu, actual candidat la șefia Secției Parchetelor Militare (SPM).
Acesta nu lămurește aspecte esențiale în cazul ”Tudor Molan”, care ștaș din Brașov unul dintre teroriștii care au tras asupra militarilor și revoluționarilor, și a recunoscut acest lucru. În plus, el a afirmat că a folosit o armă pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Secția Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului General a finalizat rechizitoriul în Dosarul Revoluției în aprilie 2019 și l-a înaintat instanței de judecată.
Procuror de caz a fost Cătălin Ranco Pițu (foto), iar rechizitoriul a fost contra-semnat de fostul șef al SPM, Gheorghe Coșneanu. Pițu este în momentul de față candidat la șefia Secției Parchetelor Militare, funcție rămasă vacantă după ce Coșneanu a fost trimis la pensie, începând cu 3 ianuarie.
Principalul reproș care le este adus procurorilor militari este că au evitat să ancheteze responsabilitatea Securității conduse de generalul Iulian Vlad în crimele din timpul Revoluției, în special după 22 decembrie 1989.
Despre vinovăția securiștilor a scris istoricul Mădălin Hodor, în studiul intitulat „Cine a tras în noi după 22- Studiu asupra vinovățiilor pentru victimele Revoluției Române din decembrie 1989”, semnat împreună cu Andrei Ursu și Roland O. Thomasson.
Studiul a fost publicat în revista Noua Revistă a Drepturilor Omului (NRDO) din aprilie 2018. Acest studiu este un instrument foarte eficient în a demonstra ”stângăciile”, ca să folosim un eufemism, procurorilor militari în investigarea evenimentelor din decembrie ’89.
În mod evident, rechizitoriul poate fi lesne catalogat drept incomplet, superficial, în ciuda faptului că a fost așteptat 30 de ani de opinia publică din România.
Newsweek România a analizat cazul ”Tudor Molan” și a identificat multe vulnerabilități în rechizitoriu, fiind vorba fie despre incompetență, fie de lipsă de preocupare pentru aflarea adevărului.
Tudor Molan este, după cum spuneam, printre puținii suspecți de terorism- dacă nu singurul- care a recunoscut acest lucru. Doar în primă fază. A admis că a tras asupra brașovenilor cu o armă, ce i-a fost pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Declarația aceasta susține ipoteza cercetătorilor Ursu, Hodor și Thomasson, potrivit căreia ”teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad.
Din păcate, Tudor Molan nu a mai recunoscut ulterior că a primit arma de la un ofițer de Securitate și a murit în arest, în condiții suspecte, la începutul anului 1990.
Ce s-a întâmplat în decembrie ’89
Reconstituirea evenimentelor se bazează pe studiul celor trei istorici, Ursu, Hodor și Thomasson, dar și pe sinteza efectuată în 1994 de Parchetele Militare despre cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, ce are la bază concluziile Comisiei Senatoriale, dosar nr. 53/J.I.3, la capitolul intitulat „Suspecţi de acte terorist-diversioniste”. Sinteza este citată pe larg în rechizitoriul SPM de anul trecut.
Astfel, pe 24 decembrie 1989, Procuratura Militară Brașov a dispus începerea urmăririi penale pentru deţinere ilegală de armament și a emis mandatul de arestare nr. 24/301 pe numele lui Tudor Molan, de profesie poștaș, care a depus în Arestul Miliţiei judeţene Braşov.
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989, locotenentul Negulescu conducea un pluton de militari amplasat în zona Oficiului Poștal nr. 1 din Brașov. După o noapte în care în zona centrală a orașului s-a tras din toate părțile și au existat numeroase victime, el a primit ordinul să cerceteze turnul Bisericii Evanghelice, loc în care existau informații că s-ar fi adăpostit ”teroriști”.
Însoțit de militarii din subordine, ofițerul s-a deplasat în zonă și după ce oamenii săi au executat un foc de baraj asupra turnului, ofițerul a cercetat intrarea în biserică și a descoperit că aceasta era încuiată.
De asemenea, ușa de acces spre turn era și ea încuiată pe dinafară, astfel încât a tras concluzia că nimeni nu ar fi putut urca sus pentru a trage. Tocmai când se pregătea să se întoarcă și să raporteze rezultatele misiunii sale, atenția i-a fost atrasă de strigătele unor cetățeni, care i-au semnalat că doi indivizi înarmați au sărit gardul cimitirului protestant și au fugit în direcția unor blocuri din zonă.
Însoțit de o parte a plutonului, a pornit în urmărirea lor, dar nu a ajuns prea departe, pentru că, în dreptul intrării în Cimitirul Evanghelic, a dat nas în nas cu un civil, care avea pe umăr un PSL (pușcă semiautomată cu lunetă- n.a.) și muniție.
Respectivul era urmat de o mulțime agitată care striga <<Uite-l! Uite-l! Ăsta e!>>. Soldatul M. Mustețiu, unul dintre militarii din pluton, l-a somat să se predea.
Conform declarației acestuia dată în fața procurorilor militari, în acel moment <<civilul>> Tudor Molan, a ridicat mâna stângă în sus, iar cu dreapta a îndreptat arma asupra militarilor, cu intenția de a deschide focul asupra lor.
Mustețiu a executat foc de avertisment la picioare cu pistolul-mitralieră din dotare, fără a-l lovi. Cetățenii, care între timp l-au ajuns din urmă pe civil, i-au smuls arma, l-au imobilizat și au început să-l lovească.
Conform aceluiași martor, în momentul când oamenii i-au predat respectiva armă, a observat că avea cartuș pe țeavă și încă două în magazie.
După ce situația s-a mai liniștit, locotenentul Negulescu l-a scos pe Molan din clădirea Poștei și l-a dus la sediul Comitetul Județean de Partid unde se instalase conducerea revoluționară.
Aici l-a predat generalului Florescu (rechizitoriul procurorilor militari menționează numele Florea- n.red.), comandantul garnizoanei, ales ad-hoc șef al F.S.N. Brașov, și i-a raportat circumstanțele în care l-a capturat. Florescu a decis să cheme imediat un procuror militar și l-a dat în paza unui ofițer aflat în sediu, împreună cu arma capturată, solicitând ca acesta să-l interogheze.
Spre surprinderea tuturor, Molan, nu numai că a recunoscut senin că a tras în noaptea de 22/23 decembrie 1989 asupra oamenilor și militarilor adunați în Piața Centrală din Brașov, dintr-un cavou aflat în incinta Cimitirului Evanghelic, dar a afirmat și că primise arma de la un ofițer de Securitate pe nume Morariu. Despre acesta a spus că era coordonatorul unei rețele formate din colaboratori înarmați, care au primit aceeași misiune ca și el.
La indicațiile lui, militarii au scris pe două bucăți de plic alb numele a opt persoane, însoțite de adresele lor și de tipul de armă cu care ar fi fost înarmați (pistoale, puști cu lunetă și arme automate) de același ofițer Morariu.
Când procurorul Câmpean i-a luat prima declarație, în aceeași zi, Molan a reconfirmat în scris cele relatate verbal. A oferit și alte detalii. A recunoscut că era informator al Securității și că face parte din rețeaua dirijată de locotenentul-major Lazăr Morariu, ofițer de obiectiv la Oficiul Poștal nr. 1, unde el se angajase din anul 1973.
Conform celor relatate de el, pe 20 decembrie 1989, ar fi fost convocat, împreună cu alte persoane, la o casă conspirativă situată într-o vilă de pe Dealul Cetății, unde Morariu le-ar fi dat arme și le-ar fi ordonat să tragă în „oamenii și militarii adunați în piață”.
De asemenea, ofițerul de Securitate ar fi afirmat că situația „s-a înrăutățit” și că „nu ne vor mai lua prin surprindere ca la Timișoara”.
Neconcordanțe între istorici și procurori
Cei trei istorici susțin că Tudor Molan și-a schimbat declarația inițială pe 25 decembrie. Procurorii militari spun că pe 25 decembrie Molan și-a menținut declarațiile inițiale, pe care le-a schimbat abia pe 31 decembrie.
El a modificat un singur aspect din cele relatate inițial: nu a mai recunoscut că are arma de la ofițerul de Securitate Morariu.
În acest punct apar noi neconcordanțe între istorici și procurori.
Procurorii susțin că Molan i-a ”îndepărtat din declarații pe ofițerii de securitate”. Care ofițeri, din moment ce Molan a menționat un singur nume: Morariu? Lucru menționat, culmea, în rechizitoriul SPM.
Apoi procurorul Pițu întărește ideea că au fost mai multe persoane: ”Persoanele indicate în declaraţiile iniţiale au negat orice legături cu faptele relatate de Molan Tudor”.
Mai mult, chiar procurorii recunosc că au luat declarații doar de la ”martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia.”
Nu a fost interogat ofițerul Morariu sau alte persoane care să confirme sau să infirme cele susținute de Molan în declarația inițială.
Ca să nu mai vorbim de faptul că, la 15 ianuarie 1990, Mihai Clipea, a declarat, potrivit cotidianului ”Adevărul”, că la 23 decembrie 1989 se afla în arestul Miliţiei Braşov, unde a stat în celulă cu Molan.
Clipea a afirmat că, după câteva zile, în aceeaşi cameră a fost introdus şi ofiţerul de Securitate Lazăr Morariu, adică exact cel pe care Tudor Molan îl indicase că ar fi stat la originea activării reţelei de informatori care au tras din diverse puncte.
Mărturia lui Mihai Clipea lipsește din rechizitoriul întocmit de procurorul- candidat Pițu.
Referitor la acest caz, fostul senator Adrian Popescu-Necşeşti, membru în Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, declara: „Acest Morariu l-a găsit pe Molan în celulă şi l-a bătut, i-a spart sternul, i-a spart coastele, ca să revină asupra declaraţiilor. Molan a murit pentru că a fost bătut în închisoare de acel ofiţer de Securitate care i-a dat arma. Cazul Molan e unul concret în care se vede că teroriştii au fost agenţi recrutaţi de Securitate”.
O neconcordanță și mai flagrantă: istoricii spun că Molan ar fi susținut că primit arma ”de la Victor Adochiței, rezident al rețelei dirijate de Morariu, pe data de 22 decembrie 1989, orele 16.00.”
Procurorii insistă că Molan a indicat doi indivizi necunoscuți. ”În dimineaţa de 23.12.1989, mergând la serviciu, în dreptul şcolii de partid, doi indivizi necunoscuţi l-au obligat să ia de la ei arma cu lunetă , l-au condus la cimitir, de unde a tras şi el câteva focuri de armă.”
Numele Adochiței este important, pentru că cercetările pot fi extinse și se poate ajunge la ”rețeaua Morariu”. Un aspect pe care procurorul Pițu l-a ignorat.
În plus, Secția Parchetelor Militare nu a cercetat o chestiune extrem de importantă din dosar.
”La data de 27 decembrie 1989, procurorul militar a întocmit o notă în care a consemnat că i s-a confirmat telefonic de către comandantul UM 01090 Predeal că arma respectivă (cu care Molan a recunoscut că a tras- n. red.) aparţine acelei unităţi şi a fost în dotarea soldatului I.L. care a fost împuşcat mortal în noapte de 22/23.12.1989 în apropierea poştei din Braşov”.
Acest aspect nu a fost verificat de procurorul Pițu, iar șeful său ierarhic nu i-a cerut să investigheze în profunzime.
În rechizitoriu scrie doar că ”în cimitir s-au găsit unele tuburi de cartuşe, pentru arma ZB şi pentru pistol mitralieră calibru 7,62 mm”.
Procurorii SPM menționează însă: ”Inexplicabil este faptul că până la 27.12.1989 nu a existat nicio preocupare în legătură cu arma şi muniţia găsite asupra lui Molan Tudor. Nu se ştie unde a stat şi cine a preluat-o până la această dată (…)”
Asta înseamnă că în acest interval arma putea fi înlocuită. Ceea ce impunea cu atât mai mult o cercetare mai amănunțită.
Mistere medicale
Pe de altă parte, istoricii scot în evidență o sarabandă de mistere medicale, care culminează cu moartea lui Tudor Molan.
Astfel, pentru că procurorul Câmpeanu avea deja dubii referitoare la declarațiile acestuia, a decis, după schimbarea bruscă a celor relatate de Molan, să-l supună unui examen medical complet, inclusiv psihiatric.
Comisia medico-legală compusă din doctorii Alexandru Moga (medic primar) Mihaela Gădărițeanu și Horia Bota (medici psihiatri) l-a examinat pe Teodor Molan în ziua de 28 decembrie 1989.
Concluziile expertizei cu nr. 4073/E au fost că are „discernământ păstrat” și că „prezintă unele leziuni corporale (excoriații și echimoze) pentru vindecarea cărora necesită îngrijire medicală”.
Prin urmare a devenit necesară efectuarea unei investigații medicale mai atente, care s-a realizat pe 3 ianuarie 1990. Laboratorul de Medicină Legală Brașov a eliberat, la această dată, o expertiză care menționează că Molan Tudor a fost examinat radiologic și „prezintă fracturi cu deplasarea posterioară a coastei a IX-a dreapta și a coastelor VIII-IX stânga. Loviturile pot data din 23 decembrie 1989 și necesită 14-15 zile îngrijire”.
Deși, de la ultima examinare medicală, cea din 28 decembrie 1989, starea sănătății lui Molan părea să se fi agravat, din nou nu exista nici un indiciu că aceasta ar fi fost de natură să îi pună viața în pericol.
Adevăratul mister medical a început însă în noaptea de 8/9 ianuarie 1990, pentru că, în respectiva noapte, Tudor Molan a decedat în celula în care era încarcerat în arestul Miliției Brașov.
Autopsia, efectuată de același medic, Alexandru Moga, cel care îl consultase prima dată în 28 decembrie 1989, menționează că „la nivelul scheletului toracic se constată fractura transversală a corpului sternal și fractura coastelor de II-XII, pe linie axială medie”.
Asta înseamnă că toracele lui Tudor Molan fusese zdrobit. În mod paradoxal, se menționează că moartea a fost „patologică, neviolentă și s-a datorat insuficienței cardiace acute”.
Dosarul a fost redeschis în 1995
Această neconcordanță flagrantă i-a atras atenția generalului magistrat Ioan Dan, în anul 1994, când a cerut redeschiderea anchetei în cazul Molan. Era nemulțumit și de faptul că toate cercetările fuseseră sistate încă din 1990.
Cazul primise un NUP motivat de „decesul suspectului”, dar soluția era complet ilegală pentru că se referea doar la acuzația inițială de „deținere ilegală de armament”, fără să facă nicio trimitere la faptul că Molan fusese reținut de fapt ca suspect de terorism și nici la moartea bizară a acestuia.
Despre deces se afirma că era rezultatul bătăii din 23 decembrie 1989. La 30 august 1994, procurorul Ioan Dan a întocmit Ordonanța de efectuare a expertizei medico-legale în cazul Molan.
În document a introdus un set de întrebări concrete, între altele cerând ca experții legiști de la „Mina Minovici” să-i răspundă clar dacă o persoană poate supraviețui timp de 17 zile (23 decembrie 1989-8/9 ianuarie 1990) cu toracele zdrobit, așa cum se descoperise la autopsie.
În sinteza Parchetelor Militare dată publicităţii în 1994 se arată că verdictele medicilor sunt contradictorii şi absurde şi că decesul lui Molan a survenit ca urmare a unor lovituri primite după ce a fost arestat.
„Dacă fracturile constatate la autopsie ar fi survenit ca urmare a loviturilor primite în 23 decembrie, este greu de crezut că Molan Tudor putea supravieţui peste două săptămâni în condiţiile în care fiecare inspiraţie sau expiraţie este însoţită de mişcarea permanentă a grilajului costal şi, deci, de dureri insuportabile. La momentul examinării din 28 decembrie, Molan nu acuza astfel de dureri”, se arată în sinteza Parchetului.
Procurorul solicitase inițial toate datele medicale de la IML Brașov și primise răspunsuri mai mult decât ciudate. De fapt, pe 3 ianuarie 1990 nu se făcuse nicio radiografie deoarece „în perioada decembrie 1989 – ianuarie 1990 lipseau substanțele reactive”, apoi că se făcuse ceva, dar „substanțele reactive erau de proastă calitate și citirea rezultatelor putea fi viciată”.
În esență, aducând motive care erau la limita plauzibilului, IML Brașov nu se clintea de la concluzia că Molan murise în 8/9 ianuarie 1990 din cauza loviturilor de pe 23 decembrie 1989. Care concluzie se potrivea ca o mănușă cu NUP-ul din 1990.
Răspunsul de la „Mina Minovici” a venit cu adresa A5/12862/24.03.1995 și conținea următoarele concluzii: „Moartea lui Molan Tudor a fost violentă, politraumatism cu fracturi multiple, fracturi ale scheletului toracic (fracturi de stern, coastele laterale). Modul de producere: posibila comprimare între două corpuri dure”.
Problema era că respectiva expertiză conținea și sintagma „Pot data din 23.12.1989”, ceea ce anula întregul raționament.
Superficialitate
În rechizitoriul SPM, procurorul Pițu expediază toate aceste întâmplări bizare în doar câteva fraze: ”Cazul a făcut şi obiectul cercetărilor recente, fiind obţinute declaraţiile martorilor , martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia. Relatările pot fi analizate în cuprinsul volumului III – Declaraţii. Este prezentată o stare de fapt confuză, aşa cum rezultă şi din Sinteza amintită. Cert este că, imediat după reţinere, Molan Tudor a suferit violenţe fizice extreme în zona toracico-abdominală şi la cap, astfel încât întreaga sa conduită ulterioară a fost grevată de consecinţele acestor traumatisme.”
Cu alte cuvinte, Molan a fabulat rostind numele securitului Morariu, din cauza loviturilor primite.
Apoi vine concluzia care îngroapă cu totul acest caz: ”Cel mai important element este identificarea armei găsită asupra lui Molan Tudor ca aparţinând unei unităţi MApN. Pe cale de consecinţă, se poate afirma că nu există probe certe care să-l catalogheze pe Molan Tudor ca fiind terorist sau membru al vreunei structuri militare interne total legendate. De altfel, circumstanţele în care acesta a fost reţinut (plimbându-se pe străzile din Braşov, pe lumina zilei, cu arma în mână, la vedere) nu denotă un comportament militar profesionist”.

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Cel mai mare scandal din Politia Locala Ploiesti de la infiintare pana in prezent și o incercare disperata de mușamalizare pe măsură/Despre aceasta „impartialitate” oare stie Adrian Vaida? Adrian Dobre stie ce face?

Publicat

pe

De

Precizam intr-un articol anterior ca circul și pâinea sunt folosite și acum la pachet, nu doar când se apropie momentul unui exercițiu democratic – votul.

Totodata, precizam ca primarul PNL Adrian Dobre si seful politiei locale Ploiesti au „furat startul” si vor sa ne ofere circ.

Luați-vă popcornul și asistati la circ/Primarul PNL Adrian Dobre si seful Politiei Locale Ploiesti au furat startul si ne ofera circ inainte de campania electorala

„Diferenţa dintre prostie şi gripă este aceea că pentru gripă există vaccin“

Seful Politiei Locale Ploiesti – prietenul procurorului Negulescu Mircea – sfidează legea, bunul simţ si inteligența functionarilor publici din subordine


Am precizat ca, la data de 12.09.2019, in cadrul sedintei cu Politia Locala tinuta de primarul PNL Adrian Dobre la sala de sedinte de 500 de locuri de la Consiliului Judetean Prahova, „stapanul” a ordonat sanctionarea unui politist local deoarece a „patat imaginea primariei si institutiei”.
La nivelul Politiei Locale Ploiesti exista o Comisie de Disciplina, legal constituita, prin decizia nr 548/15.09.2017, in conformitate cu art 27 alin 2 din HCL 62/2015 privind aprobarea Regulamentului de Organizare si Functionare al Politiei Locale Ploiesti.
Exista o problema majora si in ulimul timp membrii din aceasta comise nu mai raspundeau „comenzilor” de executie venite de la Adrian Vaida pentru „fetisurile” sale si/sau de la primarul Adrian Dobre.
Pentru a schimba comisia de disciplina care nu mai raspundea la „comenzi”, la „rugamintea” lui Vaida, sindicatul Politiei Locale Ploiesti „Mihai Viteazul” emite o adresa (1534/19.09.2019) exact la 7 (sapte) zile de la solicitarea lui Dobre (de sanctionare a politistului local) pentru schimbarea membrului din partea sa.
Ulterior, Adrian Vaida, prietenul procurorului Negulescu Mircea a infiintat ilegal o alta comisie de disciplina si cu aceasta ocazie incearca sa isi termine „fetisurile” cu contestatarii sai din „fabrica”.
Astfel, la doua saptamani de la ordinul primit de la „stapan” (in data de 12.09.2019 in sedinta sus mentionata), Adrian Vaida emite decizia nr 321/04.10.2019 prin care infiinteaza de la sine putere o alta comisie de disciplina, cu incalcarea flagranta a prevederilor art 4 alin 3 din HG 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina .
Am dezvaluit ca in aceasta decizie se stipuleaza in fals ca toti membrii din vechea comisie de disciplina si-au dat demisiile, fapt nereal si am precizat ca detinem declaratii inregistrate audio in care membrii din Comisia de Disciplina infiintata legal prin decizia nr 548/15.09.2017 precizeaza ca nu si-au dat demisia si nu au stiut ca nu mai fac parte din Comisia de Disciplina si/sau ca s-a infiintat o alta comisie de disciplina!
Totodata, am dezvaluit cum seful Politiei Locale Ploiesti sfidează legea, bunul simţ si inteligența functionarilor publici din subordine, tot referitor la aceasta deja celebra comisie de disciplina.
In acest numar va prezentam o musamalizare grosolana a acestei comisii de disciplina, chiar daca este infiintata ilegal de eternul director general adjunct, Adrian Vaida.
Precizam ca la ora actuala nu avem date care sa ateste daca „fantomaticul” Adrian Vaida are elemente despre aceasta musamalizare fiind complice sau afla din ziarul nostru, ca de obicei….
„Liniștea de dinaintea furtunii”…

Politistul local (propus a fi sanctionat de o comisia de disciplina „impartiala” si infiintata abuziv si ilegal) a „executat” un ordin al unui superior (inlocuitorul sefului de birou) si a parasit traseul si locatia unde era repartizat. Reaminitim ca seful biroului i-a intocmit referat de comisie, cu toate ca stia de ordinul inlocuitorului sau asa cum stiau si toti membrii „impartiali” din comisia de disciplina condusa cu „onor” de fostul secretar PMP Prahova, masonul Bogdan Petrescu.
In autoturismul de serviciu la „comiterea” sanctiunii contraventionale nu existau doar doi politisti locali ci patru politisti locali.
Spre stupoarea noastra, investigatia releva ca s-a luat o singura „declaratie” doar de la politistul local aflat in dreapta soferului si nu si de la politistii locali aflati pe bancheta din spate, tocmai pentru a se musamaliza alte abateri disciplinare ale sefilor ierarhici. Politistii locali din spatele conducatorului auto au fost invizibili pentru „impartiala” comisie de disciplina.

Vorbim doar de „impartialitate” deoarece ziarul Incisiv de Prahova „deocamdata” nu incerca alte ipostaze in care l-ar pune „Necuratul, Rasputin ori apusul unei lumi” sa intrebe oficial de integritate si/sau conflict de interese (la aceste intrebari  conducerea institutiei va rapunde cu siguranta in instanta si/sau in fata organelor comptente).
Unde dai si unde crapa, asta da „impartialitate”!
Luați-vă popcornul și asistati la circ alaturi de noi, urmeaza dezvaluiri incredibile.  Garantam ca intrece orice imaginatie a prostiei, a tupeului si a mai multor prevederi din Codul Penal. Urmeaza cel mai mare scandal din Politia Locala Ploiesti de la infiintare pana in prezent.

Din nou aceeasi „tactica”/Victimizarea
Probabil de aceea Adrian Vaida a inceput din nou sa „schelalaie” (pe la sefi din institutii si/sau pe la birourile din Politia Locala Ploiesti) ba ca un sef de birou si inlocuitorul acestuia ii blocheaza vasta sa „activitate” (probabil  activitatea de a sta pe telefon si/sau pe calculator), ba ca are necazuri cu cei care il apara pe politistul local introdus in comisia de disciplina, cu „propunerea” de a fi sanctionat ilegal… Oare pana si la nivelul subconștientul sau (daca are asa ceva) au ajuns „niscai” semnale ca problemele  sunt  foarte grave, cu precadere a celor prevazute in articolele din Codul Penal? (Cristina T.).

Citeste in continuare

Actualitate

Florin Citu, turnatorul securitatii Manole si fostul lucrator in comertul exterior din proximitatea Securitatii Statului – DIE, Misu Negritoiu

Publicat

pe

De

Ministrul finantelor publice, Florin Citu, a refuzat sa dea curs invitatiei Comisiei Economice, Industrii si Servicii a Senatului Romaniei, motivand ca el nu vine decat in fata Comisiei de Buget Finante. Pe motiv ca pe el nu il evalueaza acesta Comisie. Ho ho ho… Suspect comportamentul ministrului de finante, care in mod evident nu de evaluare se fereste ci nu vrea sa dea raspunsuri la intrebarile unor parlamentari, legitime. In trecut au mai incercat asta doua personaje nascute de sistemul de dinainte de 1989: turnatorul securitatii Manole (cunoscut si ca Mugur Isarescu), si fostul lucrator in comertul exterior din proximitatea Securitatii Statului – DIE, Misu Negritoiu. ,,Cadru de incredere”. Isarescu pana la urma s-a dus (dupa ce si-a asigurat complicitatea lui Tariceanu care sa scurticircuiteze dezbaterile, si nu numai a lui). Dar s-a dus. Negritoiu nu s-a mai dus, dupa ce a incercat sa ia in bascalie Parlamentul, exact cum incearca astazi fostul sau angajat de la ING Bank Romania, banca ce incalca embargoul impus de SUA Iranului, respectiv Florin Citu. Dar Parlamentul l-a revocat pe Negritoiu…. In acest context il invit pe domnul Citu, care fuge de Parlament la fel ca Negritoiu, sa citeasca scrisoarea deschisa transmisa de mine Parlamentului Romaniei in 1 noiembrie 2016, dupa ce anterior (ianuarie 2015) avertizasem Comisiile pentru combaterea Abuzurilor din Parlament asupra practicilor nelegale prin care Misu Negritoiu a cartelizat societatile de asigurari sa scumpeasca RCA si sa creeze criza de pe piata asigurarilor. Caretelizarea a fost chiar consfiintita prin protocol de catre ASF, institutie aflata atunci sub protocol cu SRI. Nu trebuie sa uitati ca abia in decembrie 2018, Consiliul Concurentei a ajuns la concluzia pe care eu o formulam Parlamentului Romaniei inca din ianuarie 2015 si a amendat societatile de asigurare RCA (timp in care au mai fost furati bani de la asigurati), pentru ca s-au inteles la pret. Practic, societatile de asigurare au furat bani de la asigurati, la scutul protocoalelor si mesajelor publice ticaloase ale lui Misu Negritoiu, semnatar de protocol cu SRI. Amenda data de Consiliulu Concurentei in decembrie 2018 a fost de 53 de milioane de Euro, bani sustrasi de la asigurati, prin intelegere neconcurentiala la pret. Sustin cu tarie parlamentarii si Parlamentul Romaniei sa nu se lase pacalit de atitudinea alde Negritoiu, importata si de domnul Florin Citu. Merita sa recititi integral scrisoarea mea deschisa catre Parlament, din 1 noiembrie 2016, precizeaza jurnalistul si analistul economic Radu Teodor Soviani. (Cerasela N.).

„Scrisoare deschisă către Parlamentul României referitoare la cazul Mișu Negrițoiu-ASF”

Având în vedere că societatea RST MEDIA, prin contractul de achiziție publică nr. 4229/13.12.2013 a avut ca obiect inclusiv comunicarea externă a Autorității de Supraveghere Financiară, stabilirea și urmărirea procedurilor de comunicare ale Autorității de Supraveghere Financiară, facem următoarele precizări:
RST MEDIA se delimitează ferm și categoric de scrisoarea Președintelui ASF, domnul Mișu Negrițoiu, aceasta neîncadrându-se în niciun fel în procedurile de comunicare implementate de RST MEDIA, în baza contractului cu ASF. Aceste metode sunt exclusiv utilizate din bagajul personal al domnului Mișu Negrițoiu. În niciun fel RST MEDIA nu poate fi asociată cu acest tip de comunicare în baza contractului pe care l-a încheiat cu ASF în anul 2013.
Mai mult, RST MEDIA, în executarea contractului cu ASF a implementat transparența răspunsului complet și concret și nu transmiterea de mesaje sau intenții în cadrul comunicărilor ASF. Principala preocupare a RST MEDIA în derularea contractului a fost comunicarea de informații certe și date cât mai complete destinate celor care le-au solicitat sau diverselor categorii de public și instituții în drept a afla informații reale, necenzurate, de la ASF.
În toată perioada în care RST MEDIA a întocmit și diseminat efectiv comunicări pentru ASF nu a existat nici măcar o situație care să se apropie de conținutul scrisorii personale a lui Mișu Negrițoiu către Parlamentul României și regretăm că o asemenea comunicare poartă sigla ASF în interesul personal al unui funcționar atâta timp cât scrisoarea lui Mișu Negrițoiu introduce judecăți de valoare, intenții litigioase, interpretări legislative și poziții personale ale unui funcționar.
RST MEDIA a avut în permanență obligații contractuale față de Autoritate, ca instituție, și nu față de funcționari ai acesteia, respectând rolul de a disemina informațiile de interes public. De aceea RST MEDIA atrage atenția Parlamentului României, mass-mediei și opiniei publice că tonul adoptat de Președintele ASF în scrisoarea către Parlament se circumscrie tonului privind comunicarea internă cu RST MEDIA.
Așa cum Mișu Negrițoiu a încercat să înlăture obligațiile legale de comunicare exercitate de RST MEDIA, într-un mod identic, Președintele ASF încearcă să amputeze obligația constituțională și legală a Parlamentului României de a sancționa derapaje majore și abateri de la mandatul încredințat funcționarilor, atunci când acestea se produc. În fapt, cele două spețe reprezintă extensia unei conduite abuzive, prejudicioase, care a determinat pe de-o parte perturbarea activității ASF prin amputarea funcției legale, obligatorii, de purtător de cuvânt al Autorității, iar pe de altă parte o încercare a lui Mișu Negrițoiu de a se sustrage funcției de control și supraveghere a Parlamentul României și a Comisiilor Parlamentare.
Prin îndepărtarea nelegală a domnului Radu Soviani din poziția de purtător de cuvânt al ASF, Mișu Negrițoiu a neutralizat orice obstacol în reacția internă a ASF în scopul și având ca efect eșecul major al pieței asigurărilor, prin majorarea nesustenabilă a RCA, intenție a lui Mișu Negrițoiu despre care RST MEDIA a învederat Parlamentul României încă din urmă cu 1 an și 9 luni (20 ianuarie 2015), efect sancționat de Parlamentul și Guvernul României prin recunoașterea exceselor asigurătorilor supravegheați de către ASF, astfel încât cele două instituții au constatat și au acționat în sensul temporizării evoluției iraționale a tarifelor RCA.
Conduita lui Mișu Negrițoiu care și-a asigurat complicitatea unor funcționari din ASF pentru îndepărtarea RST MEDIA și a domnului Radu Soviani din poziția de purtător de cuvânt, prin acțiuni și inacțiuni inițiate în scopul prejudicierii noastre, a condus la necesitatea tranșării în justiție a situației litigioase.
Considerăm că modalitatea prin care Președintele ASF a înțeles să mandateze și să conducă poziția procesuală a ASF în litigiul cu RST MEDIA trebuie analizată foarte atent de către Parlamentul României și de către mass-media, atâta timp cât acțiunile lui Mișu Negrițoiu au fost de natură să submineze poziția judiciară a ASF, situație creată de Mișu Negrițoiu atunci când a dispus ca reprezentarea juridică a ASF să fie făcută într-o modalitate care naște suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni.
Tonul și conținutul scrisorii Președintelui ASF din 31.10.2016 către Parlamentul României se circumscriu disprețului față de lege prin care ASF a înțeles să nu respecte o solicitare a instanței Curții de Apel București din data de 15.09.2016, în litigiul dintre ASF și RST MEDIA, litigiu în care societatea de Avocatură Mușat și Asociații a ,,reprezentat’’ Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest aspect confirmă încă o dată prejudicierea Autorității prin conduita abuzivă a lui Mișu Negrițoiu.
Situația pe care o reclamăm este subminarea judiciară a Autorității de Supraveghere Financiară într-un mod care a creat dubii și față de instanța de judecată, suspiciunea RST MEDIA fiind aceea că atribuirea contractului de asistență juridică de către ASF s-a efectuat exclusiv pe raporturile istorice dintre Mișu Negrițoiu și Gheorghe Mușat.
În ceea ce îl privește pe domnul Gheorghe Mușat, acesta a fost lucrător al Securității Statului înainte de 1989, iar în ceea ce îl privește pe domnul Mișu Negrițoiu, avem elemente concurente care ne îndreptățesc să credem că și domnia sa a fost sub contract cu Departamentul Securității Statului până în 1989, conform legii.
Mai mult, asocierea și modalitatea în care au acționat Mișu Negrițoiu și Gheorghe Mușat în litigiile cu RST MEDIA se aseamănă până la identificare cu modalitățile operative legendate ale fostei securități și se traduc prin abuz de încredere publică și utilizarea funcției cu încălcarea regimului incompatibilităților. Față de acest aspect precizăm că RST MEDIA a inițiat demersurile judiciare de devoalare și sancționare a acestor fapte.
Pentru a explica mai concret afirmația de mai sus arătăm că în data de 15.09.2016, Curtea de Apel București a pus în vedere Autorității de Supraveghere Financiară ca până la termenul din 27.10.2016 să depună contractul de asistență juridică pe baza căruia Mușat și Asociații reprezintă ASF în litigiul cu RST MEDIA. Ulterior dispoziției instanței Curții de Apel București, în data de 18.10.2016, o altă instanță, a Judecătoriei Sectorului 3, a respins acordarea cheltuielilor de judecată efectuate de ASF cu Mușat și Asociații prin factura nr. 209/08.02.2016 (factură transmisă personal domnului Mișu Negrițoiu), după ce RST MEDIA a reclamat faptul că factura sus-menționată reprezintă servicii fictive.
Acest aspect coroborat cu calitatea de lucrător al Securității București a domnului Gheorghe Mușat, precum și calitatea de lucrător a domnului Mișu Negrițoiu înainte de 1989, conform legii, ne conduce la ideea că amenințările la adresa Parlamentului cu contestația în instanța a unei eventuale revocări a domnului Mișu Negrițoiu de către Parlament se bazează exclusiv pe legăturile de serviciu dinainte de 1989 ale domnului Mișu Negrițoiu și afectează grav autoritatea de drept și democrația în România și pe încrederea pe care Mișu Negrițoiu o are că va obține introducerea în circuitul civil a unei hotărâri irevocabile, care să îi sprijine poziția. Beneficiul obținut/urmărit de către Mișu Negrițoiu acționând în modalitatea de mai sus este eludarea răspunderii față de actul abuziv comis.
RST MEDIA se identifică cu poziția Parlamentului României din scrisoarea lui Mișu Negrițoiu în sensul că domnul Mișu Negrițoiu a utilizat același ton față de RST MEDIA în scopul de a influența nelegal activitatea de purtător de cuvânt al Autorității a domnului Radu Soviani iar ulterior, pe o perioada de aproape 7 luni, în mod abuziv, a încercat determinarea RST MEDIA de a denunța ea însăși contractul sub amenințarea (adusă la îndeplinire în decembrie 2014) a unor prejudicii materiale și a ruperii contractului de către Mișu Negrițoiu.
RST MEDIA nu a făcut abatere de la standardele legale și profesionale de comunicare și ca urmare a suferit o denunțare abuzivă a contractului care a făcut și face obiectul unui litigiu în instanță, domnul Mișu Negrițoiu angrenând întregul sistem relațional de care dispune în principal din lucrători din cadrul Securității Statului dinainte de 1989 în vederea introducerii în circuitul civil a unei hotărâri judecătorești irevocabile în scopul de a hărțui RST MEDIA și pe domnul Radu Soviani, de a produce prejudicii și ca o răzbunare rezultată din neachiesarea RST MEDIA la manoperele dolosive inițiate de Mișu Negrițoiu.
În acest sens, RST MEDIA nu va precupeți niciun efort în a demantela sistemul relațional prin care Mișu Negrițoiu, în mod abuziv, a subminat poziția judiciară a ASF, în dauna interesului public, excedând mandatului acordat de Parlament, prin lege.
Față de cele ce urmează informăm opinia publică cu privire la încheierea de ședință din data de 15.09.2016 a Curții de Apel București, pe care ASF nu a respectat-o, punând astfel Autoritatea de Supraveghere Financiară în poziția de a nu se supune unei dispoziții a puterii judecătorești la care Mișu Negrițoiu, în mod ipocrit face vorbire în scrisoarea către Parlamentul României.
Deasemenea informăm opinia publică și cu privire la factura prin care ASF a plătit servicii judiciare domnului Mușat pentru servicii ce nu au fost recunoscute de instanță ca fiind opozabile RST MEDIA, reprezentând probabil alimentarea din bani publici a domnului Mușat.
Referitor la efectele conduitei descrise mai sus, deplângem consecințele în rândul magistraților pe care aceste manopere le imprimă dar în același timp numai denunțarea lor poate contribui la consolidarea statului de drept, regula legii și respectarea separației puterilor în stat.
Tehnicile și sistemul relațional utilizat astfel de domnul Mișu Negrițoiu aparțin unor vremuri demult apuse, care nu mai sunt compatibile cu statutul de stat membru NATO și al Uniunii Europene.
În niciun caz responsabilitatea lucrătorilor Autorității de Supraveghere Financiară nu trebuie decontată de Autoritate și nu poate fi împietată autoritatea publică a acestei instituții de actele abuzive ale unei persoane prinse și desprinse dintr-un organism defunct care încă nu vrea să își accepte condiția. A bon entendeur, salut.
Cu aleasă considerație,
Radu Soviani
Jurnalist independent

Citeste in continuare

Actualitate

Oreste Teodorescu, controversatul prieten al lui Rareș Bogdan și susținător al lui Klaus Iohannis, cu dosar clasat la DNA și dat în judecată de Fisc pentru datorii la stat

Publicat

pe

De

O serie de documente oficiale din buletinul procedurilor de insolvență, arată că Oreste Teodorescu, controversatul prieten al europarlamentarului PNL Rareș Bogdan și susținător înfocat al președintelui Klaus Iohannis, a avut un dosar pe rolul DNA, dosar care a fost clasat, și un al doilea dosar ce a fost stămutat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, dezvaluie PRESA CURATĂ.

Cu teren sechestrat și în Constanța și multe probleme cu Fiscul
Însă la întrebările lichidatorului judiciar al firmei lui Oreste, „Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a comunicat faptul că nu a fost identificat niciun dosar penal în care numitul Teodorescu Scarlat Alexandru Oreste să fie cercetat în calitate de suspect sau inculpat”.
În timpul procedurilor de insolvență privind firma 2 Palaghia & 0 Production SRL, lichidatorul firmei acestuia constată că „debitorul a figurat în procedura executării silite, fiind emise somații, popriri bancare, popriri la terți și întocmindu-se un proces verbal de sechestru pentru bunurile imobile aflate în Vama Veche, județul Constanța”.
Același lichidator a constatat în timpul aceleiași proceduri că Primăria Limanu a constatat că există un teren în patrimoniul debitorului, bun ce urma la finalul anului 2019 să fie valorificat.


Cu datorii la stat de 401.812 de lei
La finalul anului 2018, potrivit buletinelor procedurilor de insolvență, firma lui Teodorescu, 2 Palaghia & 0 Production SRL, figura în tabelul definitiv al creanțelor cu o creanță către DGRFP București Sector 3 și către DGITL Sector 3 de 401.812,62 lei, însemnând 85.492 de euro.


Datele Monitorului Oficial arată că firma 2 Palaghia & 0 Production SRL a fost înființată în martie 2005 de Silviu Progoană (80%), Teodorescu Scarlat Alexandru Oreste (10%) și cetățeanul suedez Palaghia Lionelo Arthur(10%), cu un capital social subscris de 10.000.000 de lei, cu administrator Teodorescu Scarlat Alexandru Oreste și cu domeniu principal de activitate – activități cinematografice și video.


În 2006, iese din firmă cetățeanul suedez, intră băiatul lui Prigoană, Adrian Honorius Prigoană, firma își închide activitatea pentru următorii 3 ani, până pe 31 iulie 2009, și tot în același an, iese din firmă și Silviu Prigoană, iar societatea își extinde domeniile secundare de activitate cu recuperarea deșeurilor și resturilor nemetalice reciclabile, manipulări, depozitări și colectarea, tratarea altor reziduuri, publicitate și intermedieri în comerțul cu combustibili minerali, produse chimice pentru industrie și material lemnos.
În 2015, și băiatul lui Prigoană, Honorius Prigoană iese și el din firmă, astfel că din 31 martie 2015, societatea 2 Palaghia & 0 Production SRL este deținută integral (100%) de Teodorescu Scarlat Alexandru Oreste.
În 2018, societatea intră în faliment și își deschide insolvența la Tribunalul București, iar în 2019, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, ca reprezentant al Administrației Sector 3 a Finanțelor Publice, îl dă în judecată pe Teodorescu Scarlat Alexandru Oreste pentru atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență iar cererea este respinsă la Tribunalul București la finalul anului 2019.
Însă Finanțele fac apel în proces, următorul termen de judecată în speța Finanțe contra Teodorescu Scarlat Alexandru Oreste fiind pe 6 februarie 2020 la Curtea de Apel București.


Despre acest proces în care Fiscul l-a acționat în judecată pe susținătorul controversat al lui Klaus Iohannis, audiat în trecut și în alt dosar la DIICOT, a relatat prima oară cancan.ro. (Paul D.).

ORESTE

BREAKING NEWS. Fiscul l-a dat în judecată pe unul dintre cel mai cunoscuți oameni de televiziune din România! Motivul… — https://bit.ly/3aKMh9W

Publicată de Cancan.ro pe Duminică, 26 ianuarie 2020

Citeste in continuare

Parteneri


Harmony Beauty Salon Ploiesti

Salon HARMONY, str Cantacuzino din Ploiești (intersecția Moș Craciun )
Servicii oferite :
- micropigmentare sprâncene
-extensii gene
- coafor
-unghii gel
-Cosmetica / tratamente cosmetice
- sala Fitness pt femei
FACEBOOK: https://www.facebook.com/Harmony-Beauty-Salon-278929815636909/

Partener special – probleme juridice

Știri calde

Actualitate13 ore ago

Cel mai mare scandal din Politia Locala Ploiesti de la infiintare pana in prezent și o incercare disperata de mușamalizare pe măsură/Despre aceasta „impartialitate” oare stie Adrian Vaida? Adrian Dobre stie ce face?

Precizam intr-un articol anterior ca circul și pâinea sunt folosite și acum la pachet, nu doar când se apropie momentul...

Actualitate13 ore ago

Florin Citu, turnatorul securitatii Manole si fostul lucrator in comertul exterior din proximitatea Securitatii Statului – DIE, Misu Negritoiu

Ministrul finantelor publice, Florin Citu, a refuzat sa dea curs invitatiei Comisiei Economice, Industrii si Servicii a Senatului Romaniei, motivand...

Actualitate13 ore ago

Oreste Teodorescu, controversatul prieten al lui Rareș Bogdan și susținător al lui Klaus Iohannis, cu dosar clasat la DNA și dat în judecată de Fisc pentru datorii la stat

O serie de documente oficiale din buletinul procedurilor de insolvență, arată că Oreste Teodorescu, controversatul prieten al europarlamentarului PNL Rareș...

Actualitate13 ore ago

Donație anonimă de 300.000 lei și vânzare secretizată de 167.000 euro

Fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc s-a remarcat, în mandat, printr-un accident auto în București cu mașina de la minister...

Actualitate13 ore ago

Judecatorul CSM Bogdan Mateescu si-a varsat naduful pe judecatoarele Dana Girbovan si Adriana Stoicescu

Judecatorul CSM Bogdan Mateescu (foto), poreclit „Bobita Matilet”. Aflat joi, 23 ianuarie 2020, la bilantul Tribunalului Valcea, membrul CSM si-a...

Actualitate13 ore ago

Atenție la Rareș Bogdan

Cine are urechi de auzit să audă. Și să mă creadă pe cuvânt. Rareș Bogdan funcționează ca un seismograf. Un...

Actualitate13 ore ago

VIRUSUL CHINEZ – AR FI UN MOMENT BUN SA NE PANICAM?

(Preluare Inpolitics): Ultimul sfert de secol a adus cu sine în prim plan mai mult ca în alte epoci perspectiva...

Actualitate13 ore ago

Avem lista remanierii!/”Vedetele” nu sunt pe placul Cotrocenilor

(Preluare National – Catalin Tache): Cum șansele ca așa-zisa moțiune de cenzură să treacă sunt pur și simplu infime, oamenii...

Actualitate1 zi ago

„Mongolii, ungurii, turcii, nemții, rusii nu au făcut românilor atât rău cât au făcut politicienii noștri în două decenii”- un adevăr dureros rostit de un academician român

Un renumit istoric roman pune punctul pe „i” si analizeaza ce s-a intamplat cu Romania dupa 1989 intr-un interviu acordat...

Actualitate1 zi ago

Cine vrea din nou controlul SRI pe ANAF?/Guvernul actual nu mai are nicio legatura cu programul de guvernare pe care trebuie sa il EXECUTE si pe care refuza sa il execute

Pe zi ce trece se observa ca guvernul actual nu mai are nicio legatura cu programul de guvernare pe care...

Actualitate1 zi ago

În 1998, rafinăria Teleajen a fost privatizată prin ordin direct al lui Emil Constantinescu

Cine le-a deschis ușa rușilor în România. Emil Constantinescu, rol principal (Preluare Newsweek România): În 1998, rafinăria Teleajen a fost...

Actualitate1 zi ago

Iar acum ce ne facem, stimați aliați?

Un scandal cât casa s-a declanșat. În urma unei dezvăluiri mediatizate de site-ul Cotidianul. Despre practici sexuale inadmisibile în baza...

Actualitate1 zi ago

Găinari cu ștaif

La început au fost doar BRD-ul și Banca Transilvania, dar acum văd că și BCR-ul (probabil mai sunt și altele,...

Actualitate1 zi ago

Bogată limbă română, cât de săracă ai ajuns!

Mi-a spus astăzi o prietenă că e în ”a hurry”, că se grăbește la ”job” pentru un ”meeting office cu...

Actualitate2 zile ago

Adrian Vaida (seful Politiei Locale Ploiesti si prieten al fostului procuror Negulescu Mircea) se detonează si îl aruncă pe primarul PNL – Adrian Dobre – in ghearele procurorilor/Documente

Administrația încercuită de incompetenți aroganți Mulți dintre managerii de vârf din conducerea Politiei Locale Ploiesti sunt mediocri și incompetenți, aceasta...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Top Articole Incisiv