Actualitate
Judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina aplica legea dupa “ureche” deoarece a trecut ultimul examenul de capacitate?
JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina fiindca n-a fost prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet. Legea lasa barourile sa stabileasca daca avocatul din oficiu de la parchet trebuie sa mearga cu inculpatul si la judecatorul de drepturi si libertati. Achitei a trecut ultimul examenul de capacitate dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.
Un caz revoltator este cel al unei avocate amendate de catre un judecator cu maximul prevazut de lege. Este vorba despre avocata Ioana Prajescu (foto 1), din Baroul Prahova, cea care se lupta in instanta sa-i fie anulata amenda judiciara de 5.000 de lei primita de la judecatorul Dragos Bogdan Achitei, de la Judecatoria Campina, dintr-un motiv cat se poate de uluitor.
Pentru inceput, trebuie sa precizam ca Dragos Achitei si-a facut cei doi ani de stagiu la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, obtinand cea mai mica medie la examenul de capacitate organizat in 2019, respectiv 8,634 (dovada aici). Achitei a optat sa fie numit judecator la Judecatoria Campina (detalii aici), ceea ce s-a si intamplat, presedintele Klaus Iohannis semnand in acest sens pe 16 aprilie decretul nr. 286/2019 (pe care il gasiti aici).
Revenind la cazul de fata: totul a inceput pe 10 august 2019, cand o femeie retinuta de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a fost prezentata in fata instantei pentru arestarea preventiva. Judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amanat cauza pentru ziua urmatoare, din pricina ca avocata Ioana Prajescu – care o asistase pe inculpata la audierile de la parchet – nu s-a prezentat la instanta. Totodata, judecatorul i-a aplicat avocatei amenda maxima prevazuta de Codul de procedura penala in acest caz: 5.000 de lei.
Iata ce spune art. 283 alin. (3) CPP invocat de magistrat:
„Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocati este informat cu privire la amendarea unui membru al baroului”.
Inainte sa va prezentam delicatul context legislativ, mentionam ca avocata Ioana Prajescu a contestat in instanta amenda primita. In dosarul nr. 6423/204/2019*/a1, judecatorul George Octavian Nicolae de la Judecatoria Campina a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2019.
Problema este ca textul de Cod de procedura penala citat mai sus nu specifica in ce cazuri putem vorbi despre „lipsa nejustificata a avocatului” sau „refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea”. De altfel (asa cum puteti citi mai jos), acesta este unul dintre argumentele folosite de catre avocata Prajescu in cererea de anulare a amenzii judiciare, adresata judecatorului Nicolae: faptul ca judecatorul Achitei nu a specificat teza din art. 283 alin. 3 CPP in baza careia i-a aplicat amenda.
Cautand mai departe in Codul de procedura penala, dam de articolul 91, dedicat avocatului din oficiu:
„(1) In cazurile prevazute in art. 90 (n.r. privind asistenta juridica obligatorie), daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.
(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.
(4) Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.
(5) Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. (2), cauza se amana”.
Pentru maxima claritate, prezentam definitia extensionala a organelor judiciare, asa cum apare ea in art. 30 CPP:
„Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt:
- a) organele de cercetare penala;
- b) procurorul;
- c) judecatorul de drepturi si libertati;
- d) judecatorul de camera preliminara;
- e) instantele judecatoresti”.
Dupa cum vedeti, Codul de procedura penala il obliga pe avocatul din oficiu sa se prezinte de fiecare data cand i-o cere organul judiciar, dar nu precizeaza ce se intampla cand se schimba organul judiciar. Mai exact, cand dosarul trece de la procuror la judecatorul de drepturi si libertati.
Ultimul cuvant il au barourile
Alt act relevant in acest sens este Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Abia aici gasim dezlegarea problemei si compensatia pentru textul ambiguu al Codului de procedura penala: avocatul din oficiu actioneaza in functie de ceea ce-i spune baroul.
Iata in acest sens prevederile articolelor 39 (alineatul 1), 40 si 70 (alineatul 1, litera a) din Legea nr. 51/1995:
„Art. 39 alin. 1
(1) Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.
Art. 40
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.
Art. 70 alin. 1 lit. a
(1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:
- a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala”.
Trecand din registrul legal in cel infralegal, avem doua acte normative relevante:
– Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotararea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si modificat ultima oara prin Hotararea nr. 431/2019 a Consiliului UNBR);
– Regulamentul – Cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara ale barourilor (Hotararea nr. 180/2016 a Consiliului UNBR).
Si acestea le confera barourilor puterea de a clarifica procedura reprezentarii din oficiu. In plus, Regulamentul prevede ca avocatul din oficiu de la parchet este obligat sa-l apere pe inculpat si in fata judecatorului de drepturi si libertati doar daca inculpatul cere expres acest lucru.
Cititi ce spune art. 168 alin. 1 din Statut:
„Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III”.
Vedeti si textul articolelor 35 si 43 din Regulament:
„Art. 35
In situatia in care fata de inculpat, se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.
Art. 43
Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului”.
Decana baroului ia atitudine
Dupa cum puteti citi in documentele atasate integral la sfarsit, decana Baroului Prahova, Emanuela Antonescu (foto 2), ii ia apararea avocatei Ioana Prajescu, sustinandu-i in totalitate argumentele si adaugand ca judecatorul de drepturi si libertati ar fi trebuit sa cunoasca Regulamentul-cadru:
„Necunoasterea acestui Regulament nu absolva de o eventuala vina a abuzului partea care il incalca.
Avand in vedere atitudinea instantei fata de Hotararile organelor de conducere, respectiv UNBR, ne vedem nevoiti sa sesizam organele abilitate in rezolvarea acestei situatii create exclusiv de dumneavoastra (fiind un caz singular)”.
Iata mai intai incheierea prin care judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amendat-o pe avocata Ioana Prajescu:
„Judecatorul de drepturi si libertati,
avand in vedere ca inculpata nu este asistata de un avocat, precum si Procesul-verbal incheiat de grefierul de sedinta in data de 10.08.2019, ora 15:50, fila nr. 10 din dosar, in care se arata ca a fost contactata telefonic dna avocat Dobre Cristina (coordonator SAJ pe judetul Prahova) si i s-a adus la cunostinta continutul Rezolutiei de la fila nr. 9 din dosar si necesitatea de a lua legatura cu dna avocat Prajescu Ioana pentru a se prezenta la termenul acordat la data de 10.08.2019, ora 15:45, aceasta precizand ca a inteles si ca vom primi raspunsul Baroului, dispune ca grefierul de sedinta sa mearga sa o contacteze din nou telefonic pe dna avocat Dobre Cristina pentru a preciza daca a luat legatura cu dna avocat Prajescu Ioana, in vederea prezentarii si asigurarii asistentei juridice obligatorii a inculpatei.
Grefierul de sedinta, in data de 10.08.2019, ora 16:07, in timpul sedintei, din dispozitia judecatorului de drepturi si libertati, procedeaza la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, punandu-i in vedere necesitatea prezentarii dnei avocat Prajescu Ioana, in calitatea sa de aparator ales din oficiu. Dna avocat Dobre Cristina precizeaza ca este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru dna avocat Prajescu Ioana este valabila numai la politie si la parchet.
Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie incidentul procedural ivit.
Reprezentantul Ministerului Public considera ca acelasi avocat care a fost desemnat in faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece acesta face parte din urmarirea penala. A mai precizat ca avocatul trebuie sa participe la orice procedura care are loc la urmarirea penala, conform protocolui incheiat intre Ministerul Justitiei si UNBR.
Inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica lasa la aprecierea instantei.
Judecatorul de drepturi si libertati
Fata de mentiunile din Procesul-verbal din data de 10.08.2019, incheiat de grefierul de sedinta, si de cele din prezenta Incheiere de sedinta cu privire la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, constata lipsa nejustificata, fara asigurarea substituirii, a dnei avocat Prajescu Ioana, desemnata aparator din oficiu pentru inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica, conform delegatiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 0011011.
Potrivit art. 3 alin. 1, 4, 5 Cod procedura penala, art. 53 lit. C Cod procedura penala, art. 5 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor, inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei cu nr. 14511/14.02.2019, art. 91 Cod procedura penala, art. 40 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, art. 168, art. 169 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 64/2011 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, dna avocat Prajescu Ioana are calitatea de avocat desemnat din oficiu in faza de urmarire penala, respectiv pentru toate procedurile desfasurate de organele de urmarire penala si de judecatorul de drepturi si libertati, si are obligatia de a se prezenta ori de cate ori este chemata.
Fata de cele mentionate mai sus, in temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, o va sanctiona pe dna avocat Prajescu Ioana cu amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei, pentru lipsa nejustificata si neasigurarea substituirii.
Va dispune efectuarea de verificari in sistemul DEPABD pentru a fi obtinute datele de identitate ale dnei avocat Prajescu Ioana, in vederea punerii in executare a amenzii judiciare aplicate.
Totodata, se va emite adresa catre Baroul Prahova pentru desemnarea unui alt aparator. In adresa se vor mentiona obiectul procedurii, numele si prenumele inculpatei, incadrarea juridica a faptei pentru care este cercetata si termenul de judecata care va fi acordat la 11.08.2019, ora 09:00, astfel incat sa-i permita avocatului care va fi desemnat pregatirea apararii.
De asemenea, se va emite o adresa catre Baroul Prahova prin care se va comunica un extras din considerentele si dispozitivul prezentei incheieri de sedinta cu privire la incidentul procedural al neprezentarii dnei avocat Prajescu Ioana.
In vederea prezentarii inculpatei la termenul urmator, va dispune emiterea unui mandat de aducere cu executare efectiva”.
Prezentam pasajele esentiale din cererea avocatei Prajescu de anulare a amenzii judiciare primite de la judecatorul Achitei:
„In faza de urmarire penala, am asigurat si asigur asistenta judiciara obligatorie justitiabilei Dumitru Loredana-Fanica (…), cercetata in dosarul penal nr. 1689/P/2019 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal, si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal.
Cercetarile au avut loc in prezenta mea in ziua de vineri, 09.08.2019, dar au continuat si a doua zi, sambata, 10.08.2019, fiind contactata telefonic de catre organele de cercetare penala din cadrul Politiei Campina, aducandu-mi-se la cunostinta ca trebuie sa ma prezint din nou la sediul Politiei mun. Campina in vederea indeplinirii altor proceduri, ceea ce am si facut, aceasta activitate incetand in jurul orelor 15:00 ale zilei de sambata.
Am aflat ulterior ca tot in data de 10.08.2019, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina a propus si masura arestarii preventive a numitei Dumitru Loredana Fanica, totodata ca am fost sanctionata cu 5.000 lei, prin incheierea sedintei camerei de consiliu din acea zi.
Din lecturarea acelei incheieri, am constatat ca intre judecatorul de drepturi si libertati Achitei Dragos Bogdan si avocat Dobre Cristina – coordonatorul SAJ pe judetul Prahova – au existat opinii diferite referitoare la prezenta mea in instanta in vederea asigurarii asistentei juridice obligatorii a numitei Dumitru Loredana Fanica.
Astfel ca, in insasi incheierea sedintei camerei de consiliu din data de 10.08.2019, este mentionata pozitia Baroului Prahova, aceea ca: este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru subsemnata este valabila numai la Politie si Parchet.
In practicaua incheierii de sedinta a camerei de consiliu, se arata ca si procurorul de sedinta – Teodorescu Valentin, reprezentant al Ministerului Public – considera ca ‘acelasi avocat care a fost desemnat la faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive (…) si ca se impun aplicarea unei amenzi judiciare’.
Astfel fiind, in lipsa mea, fara ca eu sa fiu instiintata in vreun mod (nota telefonica sau adresa) ca trebuie sa fiu prezenta la Judecatoria Campina in data de 10.08.2019, la ora 15:45, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca lipsesc nejustificat si nu mi-as fi asigurat substituirea, dispunand sanctionarea cu amenda.
Consider ca am fost sanctionata abuziv, eu fiind delegata sa reprezint interesele justitiabilei doar in dosarul nr. 1689/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campina, si NU in dosarul nr. 6423/204/2019 al Judecatoriei Campina, mandatul meu privind asistenta judiciara obligatorie incetand, conform si prevederilor Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hot. 180 din 17.12.2016 a UNBR.
Totodata, am contactat si reprezentantii Baroului Prahova in vederea emiterii unui punct de vedere. Baroul mi-a comunicat faptul ca, prin raportare la disp. art. 35 si 43 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hotararea 180 din 17.12.2016 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ‘instanta de judecata trebui sa emita o noua adresa si este obligatoriu a se prezenta un nou aparator, iar pentru a putea asigura asistenta suspectei ar fi trebuit ca, in prealabil, sa-si exprime expres acordul in acest sens’, acord ce nu exista la dosarul cauzei.
Art. 35 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor prevede ca ‘in situatia in care fata de inculpat se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.
De asemenea, art. 43 arata: ‘Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei, inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.
Or, asa cum am mai aratat, nu am obtinut acordul expres al inculpatei si nici presedintele completului de judecata nu a formulat o adresa catre Baroul Prahova, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.
Mai mult, in incheierea de sedinta a camerei de consiliu se arata ca am fost sanctionata cu suma de 5.000 lei conform art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, dar fara a se arata, in mod expres, teza in baza careia am fost sanctionata.
Acest text de lege arata doua situatii distincte privind sanctionarea – si anume:
– Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii,
sau
– Refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.
Or, subsemnata, nu am lipsit nejustificat si nici nu am refuzat asistenta judiciara obligatorie. Din cate am inteles, in cca. 15 min. dupa terminarea sedintei de judecata, cand ‘s-a constatat lipsa mea nejustificata’, grefierul de sedinta a contactat coordonatorul de oficii – av. Ursuleanu Miralena – si i-a inmanat o adresa din partea instantei, pentru asigurarea asistentei obligatorii pentru termenul din data de 11.08.2019, solicitand prin aceasta in mod expres ‘un alt avocat’, in conditiile in care in dosarul nr. 6423/204/2019 nu exista vreo delegatie pentru asigurarea asistentei juridice obligatorii pe numele meu.
In situatia in care, prin absurd, s-ar mentine o astfel de sanctiune, pe principiile evocate de acest complet de judecata (singular, de altfel), se poate invoca, cu lejeritate, nulitatea masurilor luate fata de inculpati (masurile arestarii preventive, in cursul urmaririi penale), intrucat acelasi aparator nu poate, conform regulamentului, sa asigure asistenta obligatorie, atat in faza cercetarii penale, cat si la masura arestarii, masura luata de judecatorul de drepturi si libertati, nu de procurorul de caz.
Consider ca masura sanctionarii subsemnatei este nelegala, prin raportare la dispozitiile Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, sens in care solicit admiterea prezentei cereri si anularea sanctiunii aplicate.
Totodata, invederez instantei ca acest Regulament-cadru nu trebuie publicat in Monitorul Oficial pentru a fi cunoscut si aplicat de instanta de judecata.
In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a pronuntat Decizia nr. 1262 din 19 martie 2015 (n.r. pe care o gasiti dand click aici), sens in care Regulamentul mai sus indicat este opozabil tuturor, prin simpla publicare pe site-ul UNBR (…), neaplicandu-se disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, deoarece UNBR este, potrivit art. 78 din Statutul profesiei de avocat, ‘persoana juridica de interes public, infiintata prin lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare’, si nu autoritate publica.
Consiliul UNBR este, potrivit art. 66 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, ‘organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania, asigura activitatea permanenta a UNBR si adopta hotarari in interesul profesiei’.
Astfel, Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor este opozabil si instantelor de judecata, fiind un Regulament de functionare a Serviciului de asistenta judiciara obligatorie.
Conform art. 9 din Regulamentul-cadru,
‘(1) Avocatul acorda asistenta judiciara numai in baza delegatiei emise de SAJ, din dispozitia decanului, la solicitarea scrisa motivata a organului judiciar sau a organului administratiei publice din circumscriptia baroului.
(2) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara are toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege, Statut si Regulament-cadru’.
De asemenea:
- art. 3 alin. (1) lit. a, b, c, d din noul Cod de procedura penala prevede separarea functiilor judiciare in mod distinctiv:
– lit. a) functia de urmarire penala;
– lit. b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala;
– lit. c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;
– lit. d) functia de judecata.
- art. 5 alin. (1) lit. k din Protocol prevede suma de 313 lei pentru asistenta judiciara acordata in alte cazuri (altele decat cele mentionate anterior), la solicitarea instantelor, a organelor de urmarire penala sau a locurilor de detentie, in conditiile legii penale.
- art. 5 alin. (2) din Protocol prevede:
‘Onorariile cuvenite avocatilor pentru asistenta judiciara acordata, potrivit prevederilor alin. 1, in cursul urmaririi penale, se acorda o singura data:
- a) prin ordonanta sau rechizitoriul procurorului, pentru intreaga durata a urmaririi penale;
- b) prin hotarare, in cursul judecatii, separat pentru fiecare grad de jurisdictie”.
* Cititi aici incheierea prin care judecatorul Achitei a amendat-o pe avocata Prajescu
* Cititi aici cererea de anulare a amenzii
* Cititi aici adresa Baroului Prahova catre judecatorul Achitei
Actualitate
America și marea provocare industrială: Răspunsul Pentagonului la ascensiunea chineză
La recentul Forum Național Reagan pentru Apărare, Secretarul de Război, Pete Hegseth, a lansat un mesaj puternic, angajând Departamentul de Război într-un efort amplu de revitalizare a bazei industriale de apărare a Americii. Acțiunea este esențială, a subliniat Hegseth, pentru a face față multiplelor provocări de securitate națională cu care se confruntă Statele Unite, în special cele provenind din Beijing.
Oglinda deformantă a capacității industriale
Cifrele vorbesc de la sine: China depășește Statele Unite la o scară masivă în ceea ce privește capacitatea de producție militară. Republica Populară produce arme de cinci până la șase ori mai rapid decât SUA, este cel mai mare constructor naval din lume, cu o capacitate de 232 de ori mai mare, și este proiectată să dețină 45% din cota globală de producție până în 2030. Mai mult, Beijingul a integrat eficient sectorul său civil pentru a susține efortul de război, demonstrând o agilitate strategică îngrijorătoare.
În contrast, capacitatea Statelor Unite de a produce sisteme de armament în masă s-a atrofiat considerabil după Războiul Rece. Bugetele de apărare au fost reduse, contractele au fost consolidate, iar prioritățile militare au fost deviate timp de două decenii de conflictele din Orientul Mijlociu, unde cheltuielile s-au concentrat pe operațiuni, nu pe investiții pe termen lung. Această strategie a culminat cu externalizarea capacității de producție către China, un aspect deosebit de grav în cazul magneților și al mineralelor rare, esențiale pentru tehnologia modernă.
Miliarde pentru reindustrializare: Rolul capitalului strategic
Repornirea unei baze industriale de apărare robuste, capabile să crească rapid producția de materiale critice, va necesita timp. Din fericire, Biroul pentru Capital Strategic (OSC) al Departamentului de Război a început deja să abordeze această provocare prin parteneriate public-private, inclusiv acorduri cu MP Materials și Vulcan Elements pentru minerale rare și magneți. Aceste parteneriate sunt doar un preambul la ceea ce va urma, având în vedere că OSC a primit recent o autoritate de creditare de până la 200 de miliarde de dolari prin Legea de Reducere a Impozitelor pentru Familiile Active, destinată în mod specific producției de minerale critice și industriilor conexe.
Deși ideea ca guvernul SUA să dețină acțiuni în companii strategice a întâmpinat rezistență, realitatea este că fără o astfel de implicare, competiția cu Partidul Comunist Chinez devine inegală. Beijingul își fuzionează întreprinderile civile și guvernamentale într-un efort național coordonat pentru a deveni hegemonia globală, inclusiv prin subminarea piețelor internaționale și manipularea monedei.
Un plan național pentru producția de apărare
În paralel cu Strategia Agresivă de Transformare a Achizițiilor promovată de Departamentul de Război, Congresul a propus, atât în proiectul de lege privind Aproprierile pentru Apărare pentru anul fiscal 2026, cât și în Actul de Autorizare a Apărării Naționale pentru anul fiscal 2026, o inițiativă vitală pentru maximizarea capacității de producție americane: Rețeaua Civilă de Producție de Rezerve (CRMN).
Această nouă inițiativă urmărește să creeze un proces de certificare și calificare pentru companiile comerciale interne, permițându-le să producă componente, arme și echipamente pentru apărare. CRMN ar elimina birocrația excesivă, ar construi un registru național al capacităților de producție și ar finanța echipamente specifice pentru fabricile care își adaptează liniile de producție existente pentru a susține rapid necesarul militar.
Apel la acțiune: Lecțiile trecutului, imperativele viitorului
Odată ce Legea de Autorizare a Apărării Naționale va fi promulgată, Departamentul de Război va avea autoritatea statutară de a avansa cu acest efort crucial, în timp ce legislatorii vor finaliza alocarea fondurilor inițiale. Pentagonul ar trebui să instruiască Secretarul Asistent de Război pentru Politica Industrială să supravegheze crearea CRMN și să faciliteze procesele și resursele necesare pentru a debloca imediat impedimentele legate de certificare și calificare.
Timp prea îndelungat, Statele Unite au neglijat furnizorii de nivel trei, patru și inferior, care produc componente esențiale pentru a asigura superioritatea noastră militară și tehnologică. Lipsa de prevedere a făcut ca baza noastră industrială de apărare să se clatine sub presiunea externalizării și a consolidării. Într-o perioadă de criză, este evident că avem nevoie de soluții precum CRMN, care vor demonstra lumii că SUA poate dezvolta și scala sistemele necesare pentru a descuraja adversarii.
În 1983, președintele Ronald Reagan avertiza națiunea despre pericolul ineradicabil al inacțiunii în fața amenințărilor crescânde: „Depinde de noi, în timpul nostru, să alegem și să alegem cu înțelepciune între sarcina dificilă, dar necesară, de a păstra pacea și libertatea și tentația de a ne ignora datoria și de a spera orbește la ce-i mai bun, în timp ce inamicii libertății devin tot mai puternici pe zi ce trece.” Pentru ca președintele Donald Trump să-și cimenteze locul de „moștenitor adevărat și de drept al președintelui Reagan,” așa cum a proclamat Hegseth, Departamentul de Război trebuie să continue să investească și să susțină eforturile de stimulare a producției industriale interne de apărare. Prin crearea CRMN, Congresul oferă administrației Trump un instrument valoros pentru a conecta și a maximiza producția comercială și de apărare din America.
Actualitate
Achizițiile militare, redefinite: Pentagonul declară război birocrației pentru rapiditate
Într-o mișcare strategică ce promite să remodeleze fundamental modul în care Statele Unite își dotează forțele armate, secretarul de război Pete Hegseth a proclamat recent că „Achizițiile sunt acum o funcție de luptă”. Această afirmație concisă depășește o simplă redenumire, marcând o transformare profundă a rolului și așteptărilor de la profesioniștii din domeniul achizițiilor. Pentru prima dată în cei 55 de ani de istorie modernă a achizițiilor, accentul nu mai este pus pe minimizarea riscurilor sau evitarea responsabilității, ci pe asumarea „luptei”.
O schimbare de paradigmă: Achizițiile, funcție de război
Criticii ar putea considera această decizie o simplă reorganizare superficială, însoțită de un discurs ferm despre „responsabilitate”, interpretat adesea ca o amenințare de sancțiuni. Însă, viziunea Pentagonului este radical diferită. Aceasta nu este o măsură punitivă, ci o eliberare. Pentru cei care au navigat de-a lungul anilor prin labirintul achizițiilor militare moderne, este oportunitatea mult așteptată de a sparge tiparele ineficienței.
Responsabilitate nu e pedepsă, ci eliberare
De decenii, „responsabilitatea” în achizițiile de apărare a însemnat adesea „învinuire fără autoritate”. Managerii de program se confruntau cu cerințe rigide, finanțări întârziate și o multitudine de părți interesate cu drept de veto asupra oricărei decizii. Atunci când întârzierile și depășirile de costuri surveneau din cauza amenințărilor globale în schimbare, a priorităților fluctuante sau a problemelor din lanțurile de aprovizionare, acești manageri erau trași la răspundere pentru rezultate pe care nu le controlaseră cu adevărat.
Această abordare nu era responsabilitate, ci o mascaradă. Adevărata responsabilitate, așa cum au demonstrat teoreticienii organizaționali, presupune alinierea drepturilor de decizie cu responsabilitățile asumate. Nu poți cere cuiva să fie responsabil pentru o cursă la care nu i se permite să participe. Acest model tradițional a avut consecințe nedorite: a îndepărtat talentele către alte domenii și a încurajat aderența strictă la procese, chiar și în detrimentul vitezei și inovației. Această nouă viziune urmărește să depășească acest ciclu vicios.
Cheia pentru valorificarea întregului potențial al forței de muncă din achiziții constă în oferirea unei autonomii veritabile. Managerii de program și profesioniștii din achiziții vor primi acum instrumentele și libertatea decizională necesare pentru a reuși. Aceasta include o flexibilitate sporită în echilibrarea performanței cu termenul de livrare, simplificarea cerințelor și luarea unor decizii informate.
Noii directori executivi de achiziții de portofoliu (PAE) nu sunt doar responsabili pentru rezultate, ci și împuterniciți să le atingă. Când se afirmă că cineva „deține” un program, se înțelege acum că are controlul deciziilor, o cunoaștere aprofundată a muncii și capacitatea de a duce proiectul la bun sfârșit. Duratele mandatelor managerilor de program sunt acum aliniate cu ciclurile de livrare efective, asigurându-le prezența la finalizarea proiectelor. Ei vor celebra succesele și, da, vor fi înlăturați în caz de eșec – dar aceasta nu este o pedeapsă, ci un semn de respect. Profesioniștii din achiziții sunt tratați în sfârșit ca niște luptători care pot câștiga sau pierde bătălii, nu ca simpli birocrați.
Riscul achizițiilor versus riscul operațional: O nouă ecuație
Ceea ce scapă criticilor este faptul că nu se elimină riscul, ci se alege ce riscuri să se asume. Timp de decenii, departamentul a acceptat un risc operațional masiv – livrarea unor capacități cu ani întârziere, în timp ce adversarii își accelerau ritmul – pentru a evita orice risc de achiziție. S-a prioritizat perfecțiunea cerințelor în detrimentul livrării la timp, ducând ocazional la sisteme sofisticate livrate prea târziu pentru a mai conta.
Secretarul Hegseth intenționează să inverseze această balanță. După cum a declarat clar: „Vom accepta riscul achizițiilor pentru a reduce riscul operațional.” Aceasta înseamnă livrarea de soluții „80% bune” în doi ani, în loc de soluții „100% perfecte” în zece. Implică etape determinate de un calendar strict, unde data de livrare este sacră, dar specificațiile pot fi flexibile. Înseamnă a trata achizițiile ca pe o funcție de luptă, unde viteza salvează vieți. Menținerea riscului la un nivel redus prin utilizarea soluțiilor comerciale disponibile, implementarea rapidă a echipamentelor în medii operaționale și proiectarea unor capacități de bază adaptabile vor permite corecții de curs, menținând în același timp dotarea luptătorilor. Nu este vorba de imprudență, ci de luarea unor decizii informate pentru a optimiza eficacitatea generală a misiunii.
Atracția excelenței: Talentul caută mize mari
Un fenomen remarcabil apare atunci când se creează poziții cu responsabilitate și autoritate înaltă: oamenii potriviți concurează pentru ele. Acest lucru este vizibil în exemple precum Biroul pentru Capacități Rapide al Forțelor Aeriene, aparatul de achiziții al SOCOM sau DARPA. Aceste organizații nu se confruntă cu dificultăți în recrutarea talentelor – dimpotrivă, trebuie să refuze candidați.
De ce? Pentru că indivizii excepționali doresc să-și asume responsabilitatea pentru rezultate care contează. Ei aspiră să fie managerul de program care livrează o etapă a unui Avion de Luptă Colaborativ (CCA) într-un timp record, nu cel care navighează cu succes prin 30 de revizuiri de program. Atunci când responsabilitatea este aliniată cu autoritatea, completată cu scoruri clare axate pe timpul de implementare și permiterea unor victorii reale într-un singur mandat, talentul nu trebuie căutat. El te găsește.
Acest nou model nu izolează profesioniștii din achiziții cu alegeri imposibile. Reformele îi împerechează cu parteneri operaționali care înțeleg că în luptă, viteza învinge perfecțiunea. Operatorii vor lucra alături de echipele de achiziții, ajutând la luarea deciziilor dificile între capacitate și calendar. Când un manager de program decide să implementeze o soluție „suficient de bună” pentru a respecta un termen limită critic, va avea alături operatori care au contribuit la acea decizie – și care o vor apăra. Aceasta este o responsabilitate împărtășită pentru decizii dificile, nu o responsabilitate individuală pentru eșec.
Un apel la acțiune: Momentul eroilor achizițiilor
Pentru profesioniștii din achiziții: acesta este momentul vostru. Ani la rând, ați operat într-un sistem care vă trata ca pe niște potențiali eșecuri de gestionat, mai degrabă decât ca pe niște potențiali eroi de dezlănțuit. Această eră se încheie acum.
Da, mizele vor fi mari, iar numele vostru va fi legat de rezultate. Dar și recompensele vor fi pe măsură – în special satisfacția profundă de a ști că ați accelerat personal letalitatea americană.
Sistemul de Achiziții de Luptă nu cere perfecțiune. Cere viteză, adaptabilitate și îndrăzneală. Să se ia decizii dificile pe care alții se tem să le ia. Să se spună adevăruri incomode despre ce poate fi livrat și când. Să se asume victorii care contează.
Aceasta este diferența de această dată – nu adăugăm responsabilitate unui sistem defect. Construim un sistem în care responsabilitatea echivalează cu proprietatea, proprietatea generează viteză, iar viteza câștigă războaie. Suntem războinici, iar națiunea noastră contează pe noi. Să livrăm!
Actualitate
De la Caracas la Cercul Polar: Ochiul S.U.A. ațintit asupra Groenlandei
-
Exclusivacum 3 zileGIURGIU: PENITENCIARUL UNDE MORȚII RĂSPUND LA APEL, EVADĂRILE SUNT LA ORDINE, IAR JUDECATA… FACE ROCADA!
-
Exclusivacum 3 zileExclusiv! De la director de pușcărie (Penitenciarul Ploiesti) la sef de scaner: Saga „comisarului de carton” Valentin Matei, eternul „pantoflar” al justiției române!
-
Exclusivacum 3 zile„PISICUȚELE” ÎN UNIFORMĂ DE POLITIE AU MÂRÂIT LA JUDECĂTORI, DAR INSTANTELE DIN PRAHOVA LE-A ÎNFUNDAT CU ACTE ȘI FACTURA DE CHELTUIELI!
-
Exclusivacum 5 zileGărzi fantomă și pensii speciale: Cum se fabrică subcomisari pe banda rulantă a sportului de stat in politie!
-
Exclusivacum 3 zileBARONUL ROCADELOR ȘI AL SCANDALURILOR: MARIUS FULGA, NOUA FAȚĂ A „DREPTĂȚII” ROMÂNEȘTI!
-
Exclusivacum 5 zileJAFUL SECETEI, ACUM CU SERVICII SECRETE! Mafia antigrindină, de la buzunare sparte la „păpușari” de Kremlin: CSAT, trezește-te că ne sufocăm în praf și spionaj!
-
Exclusivacum 3 zileRĂZBOIUL PLOII: DE LA MAFIA ANTIGRINDINĂ LA GRU – FERMIERII 007, MAI BUNI CA SRI ȘI SIE LA UN LOC!
-
Featuredacum 5 zileApel de urgență pentru salvarea polițistului Marcel Mustățea: De la control de rutină la lupta cu cancerul, speranța e în Turcia



