Actualitate
Mafia italiana, DGIPI si fetitele duse la produs de catre sefi SRI – printre care si cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti, Deaconu Giluela
La data de 06.09.2019, Sorina Ruxandra Matei publica pe blogul sau personal “CARACALUL ROMÂNIEI. EXCLUSIV. Generalul DGPI, număr 2 din MAI, demis după tragedia din Caracal, în afaceri în timp cu o serie de italieni şi cu cel care a fost condamnat că spăla banii organizaţei mafiote italiene “Cosa Nostra” în România”.
- Majoritatea operaţiunilor de spălare a banilor “Cosa Nostra” s-au petrecut pe firme aflate la aceeaşi adresă: vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre firme “selectează şi plasează forţă de muncă” în Italia, are pe faţadă un site care nu există şi îşi desfăşoară activitatea şi astăzi sub nasul autorităţilor
- Generalul DGPI, asociat de-a lungul vremii cu italienii, s-a întâlnit neoficial şi cu “interlopul” Remus Rădoi înainte de tragedia din Caracal. MAI oferă detalii ale întâlnirii, DGPI spune că datele erau vechi şi cunoscute deja iar DGA se încurcă singură în calendarul audienţelor şefului DGA
Într-o precizare transmisă, DGA susţine că “domnul Remus Rădoi s-a prezentat la sediul DGA din București în data de 10.06.2019 (n.m. luni) și a solicitat audiență la conducerea unității. Chiar dacă în data respectivă nu era prevăzută zi de audiență, acesta a fost primit de directorul general al DGA“. Potrivit siteului DGA, directorul general Cătălin Alexandru Ioniţă, are prevăzute audienţe în prima miercuri lucrătoare din fiecare lună.
O serie de documente publice ale ANAF, o serie de date oficiale ale Registrului Comerţului şi din Monitorul Oficial al României îl arată pe generalul de brigadă al DGPI (al Direcţiei Generale de Protecţie Internă, serviciul secret al MAI), Nucu Gheorghe Marin, ajuns numărul 2 în MAI ca secretar de stat pe vremea lui Mihai Tudose şi eliberat din funcţie imediat după tragediile din Caracal, în relaţii de afaceri de-a lungul timpului cu o serie de italieni, printre care şi cu vestitul Sergio Pileri.
Sergio Pileri, partenerul din Holding Itala Internaţional SA al generalului DGPI, om de afaceri italian, a fost predat acum 5 ani de autorităţile române Italiei, şi a fost condamnat pe 31 ianuarie 2019, de Tribunale di Roma, la 5 ani de închisoare pentru tentativă la spălare de bani în celebrul proces “Ecorec- Tresoro di Ciancimino”.
Sergio Pileri a fost găsit vinovat alături de alţi asociaţi de-ai săi că a “reciclat” în România, prin afacerea Glina, o parte din marea avere a răposatului politician al organizaţiei mafiote “Cosa Nostra”, Don Vito Ciancimino, fostul primar al oraşului Palermo, primul politician italian condamnat pentru apartenenţă la Cosa Nostra.
Datele Registrului Comerţului şi Monitorului Oficial arată că generalul DGPI a fost în trecut administrator şi la o altă firmă, tot a italienilor, care avea printre acţionari chiar şi SC Agenda 21 SA, aceasta din urmă fiind una din societăţile importante investigate de procurorii italieni pe spălarea de bani în cazul Ciancimino- Cosa Nostra.
Şi asta nu e tot. Majoritatea firmelor italianului Pileri care au fost implicate în spălarea de bani a Cosa Nostra în România au avut “cartierul general” într-o clădire situată vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre ele, care funcţionează şi astăzi în acelaşi loc, “selectează şi plasează forţă de muncă” în străinătate.
Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin, considerat “un greu” al MAI şi DGPI a intrat în vizorul presei după ce a fost demis în urma tragediei din Caracal, controversatul Remus Rădoi dezvăluind că s-a întâlnit cu acesta înainte, într-o “audienţă”. Ministerul Afacerilor Interne precizează însă oficial că n-a fost vorba de nicio “audienţă”.
Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin. Ba în afaceri, ba la DGPI
Nucu Gheorghe Marin (49 de ani), din Strehaia, Mehedinţi, este în prezent un general de brigadă cu o stea al MAI/DGPI, înaintat în grad în noiembrie 2018 de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 1 decembrie 2017, acelaşi preşedinte l-a decorat cu “Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari”, pe Nucu Gheorghe Marin, cel care era atunci doar colonel DGPI, “în semn de apreciere pentru profesionalismul dovedit în îndepliniarea cu succes a misiunilor încredinţate”.
Absolvent al Facultăţii de Transporturi la Politehnica Bucureşti (1997) şi al Facultăţii de Drept (2006) la Universitatea Vasile Goldiş şi a două cursuri post universitare la Politehnică şi ASE de “Ştiinţa şi ingineria materialelor metalurgice” şi de Management/Marketing dar şi al Colegiului Naţional de Apărare (2004), Nucu Gheorghe Marin a fost luat de la DGPI şi numit pe 22 August 2017 secretar de stat în MAI, de către fostul premier Mihai Tudose, devenind practic omul 2 şi forte din MAI, mâna dreaptă a fostului ministru Carmen Dan, coordonând toate structurile ordine şi siguranţă publică din minister (Poliţia, Jandarmerie, Pompieri, DGPI), inclusiv în timpul protestului din 10 august. (link numire DGPI)
Însă o privire exhaustivă a CV-ului său public, coroborat cu datele ONRC şi Monitorului Oficial şi cele publice, arată că generalul DGPI a pendulat de-a lungul timpului între afaceri private şi munca de la stat de ofiţer de informaţii. Asftel, datele oficiale arată următoarele:
- 1992-1997. Nucu Gheorghe Marin intră în Ministerul de Interne pe funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI.
- 1993. Nucu Gheorghe Marin intră în firma Lafip Impex SRL, înfiinţată în 1993 şi iese în august 1995. De-a lungul timpului îi are ca asociaţi pe cetăţenii italieni Varderio Enzo, Lafiosca Giuseppe, Lafiosca Salvatore, Horaţiu Panaitescu. Firma se ocupa de întreţinerea şi repararea autovehiculelor, arată Registrul Comerţului.
- 1998-2007. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere la diferite instituţii/organizaţii publice sau private (profil tehnic, achiziţii).
- 1998. Nucu Gheorghe Marin deţine ca asociat şi ca administrator Marnus MGN EXIM SRL, devenită MGN Consulting SRL, devenită PICEI Consult SRL, societate de comerţ din care iese în mai 2006, renunţând atât la acţiuni cât şi la calitatea de administrator. Societatea este radiată în noiembrie 2015.
- 2001. Nucu Gheorghe Marin devine acţionar în SC Holding Itala International SA,fosta Itala SA, înfiinţată în 1994. Alături de el acţionari în firmă mai sunt: Sergio Pileri, cetăţean italian, Youssef Ali Hamed Gabr, cetăţean egiptean, SC Itala Intermed SRL deţinută tot de Sergio Pileri, SC General Consulting Company SRL, administrată de Canelli Pierluigi. Firma se ocupa de activităţi de servicii prestate întreprinderilor, arată Registrul Comerţului.
- 2002. Nucu Gheorghe Marin este administrator al SC Ecologica SA Băicoi, Prahova, înfiinţată în 2002.
- Din societatea Ecologica SA fac parte: CJ Prahova, prin preşedinte Mircea Cosma, Consiliul Local Băicoi, SC Agenda 21 SA cu administrator Giuseppe Pileri, fratele lui Sergio Pileri, SC Informatica e Telematica SRL, SC Euroexpress SA. Alături de administratorul Nucu Gheorghe Marin, societatea mai este administră de: Riccardo Zingarelli, Gheorghe Simion Sârbu (director general SALUB SA Ploieşti), CJ Prahova, Consiliul Local Băicoi. Nucu Gheorghe Marin renunţă la administrarea SC Ecologica SA Băicoi la sfârşitul anului. Societatea se ocupa de colectarea deşeurilor nepericuloase, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritate şi activităţi similare, arată Registrul Comerţului.
- 2002. Nucu Gheorghe Marin intră în CA al SC Solaris SA, societate înfiinţată în 1991 de fabricare a uleiurilor şi grăsimilor brute şi dizolvată, lichidată, radiată în 2008. Asociaţii de-a lungul timpului sunt: FPS, Aurel Ilinca, Hristudor Tutuianu, Tudor Elena, Elisabeta Mitroi, Mitroi Ştefan, potrivit Registrului Comerţului.
- 2006. Februarie. Nucu Gheorghe Marin fondează alături de tatăl său, Ion Marin, SC MGN Automobile SRL, unde devine şi admnistrator. Societatea cu sediul la domiciliu are ca principală activitate comerţul cu autovehicule. După decesul tatălui, în societate intră ulterior şi mama sa. În iulie 2008, Nucu Gheorghe Marin iese din societate cedând rudelor toate părţile sociale deţinute şi renunţând şi la calitatea de administrator.
- 2007. Nucu Gheorghe Marin ajunge în SC Unic System Security SRL, fondată în 2004, în locul tatălui său, Ion Marin, şi îi cesionează părţile sociale lui Mihai Sima, Nucu Gheorghe Marin ieşind din societate. Din firmă mai făceau parte: Mihai Sima, Traian Grigorescu şi Alcik Necati, Dogan Aydin, cetăţeni turci. Firma este radiată în 2016. Necati este un om de afaceri turc ce stă în România, proprietar de outleturi, magazine de îmbrăcăminte sau firmă de consultanţă alături de Dogan Aydin, apropiat de regimul Erdogan. Pe conturile de socializare, Alcik Necati se prezintă ca manager media (siteul Sozmedia), ca om de afaceri, trainer, ca manager UYAFA România, “expert de securitate”, lasă de înţeles că controlează firma de pază şi gardă Atman Protection SRL şi şi-a trecut locul de muncă la Agenţia Naţională Antidrog.
- 2008-2012. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI şi ocupă funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGPI.
- 2008. Iulie. Nucu Gheorghe Marin iese din SC MGN Automobile SRL, societatea în care se ocupa cu comerţul cu autovehicule, firma rămânând rudelor sale, potrivit Registrului Comerţului.
- 2012-2015. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere în cadrul Ministerului Economiei şi în cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.
- 2014-2015. Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în CA al Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. (CNCIR este condusă de foarte mulţi ani de Ioana Timofte, nepoata abonată permanent la bani publici a fostului director SRI, Radu Timofte). Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în Societatea Naţională a Sării SA.
- 2015-21 august 2017. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI pe funcţii de conducere în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI/DGPI.
- 2016- 2017. Octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti decide falimentul SC Holding Itala International SA, pe 20 Ianuarie 2017 Tribunalul radiază SC Holding Itala International SA din Registrul Comerţului Bucureşti, pe 2 Februarie 2017 societatea este constatată a fi radiată şi de ministerul de Finanţe, lichidator judiciar fiind BNS Insolvency IPURL.
- Pe 9 iunie 2017 Nucu Gheorghe Marin comunică prin avocatul său instanţei Tribunalului Bucureşti prin întâmpinare, în procesul cu Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti/Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice care cerea creanţa de aproape 38.000 de euro de la firmă, că “nu a mai avut nici o legătură cu această societate mai bine de 14 ani, iar din raportul de activitate depus la dosarul de fond în data de 13.12.2016 de către practicianul în insolvenţă se poate observa faptul că acesta din urmă a specificat cum că participarea clientului său în societate era de 0,983%, acţionarul principal al firmei fiind pârâtul Pileri Sergio care avea o cotă de aproximativ 85,9%, avea calitate de administrator şi cel care lua deciziile în societate”. În procesul privind atragerea răspunderii privind intrarea în insolvenţă/faliment, Tribunalul respinge demersul Finanţelor Publice. La fel face şi Curtea de Apel Bucureşti pe 2 februarie 2018.
- 22 august 2017. Nucu Gheorghe Marin devine secretar de stat al MAI, numărul 2 şi “greul” Ministerului de Interne.
- 5 august 2019. Nucu Gheorghe Marin este eliberat din funcţia de secretar de stat al MAI, numărul 2 în Ministerul de Interne, pe fondul scandalului Caracal.
2014. România îl predă Italiei pe Sergio Pileri, partener de afaceri al generalului DGPI Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA
În august 2014, după insistenţele autorităţilor italiene şi în baza unui mandat european de arestare, DIICOT îi reţine şi Curtea de Apel Bucureşti îi arestează şi îi extrădează pe Sergio Pileri, partener al lui Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA, şi pe Victor Dombrovschi, în scandalul Glina- EcoMafia, pentru tentativă de spălare de bani în favoarea mafiei şi evaziune fiscală.
Autorităţile italiene suspectau demult că Pileri şi Dombrovschi sunt locotenenţii grupării din Cosa Nostra, coordonată de Massimo Ciancimino (foto dreapta), fiul lui Don Vito, primarul din Palermo, cel care s-ar afla în spatele firmelor care administrează groapa de gunoi Glina.
DIICOT şi DNA s-au ferit să investigheze cazul, DIICOT făcând la cererea italienilor doar o comisie rogatorie şi nişte sechestre pe acţiuni. Însă italienii, luând urma banilor şi coroborând totul cu interceptări, fotografii/filaje, tranzacţii şi alte probe, susţineau că tranzacţiile din circuitul şi labirintul financiar, evaluate la 100 de milioane de euro, sunt de fapt o reciclare/spălare de bani a averii lui Don Vito, lăsată moştenire lui Massimo, “comoară” pe care o tot căutau.
Precizam ca, ziarul Incisiv de Prahova a dezvaluit in repetate randuri, pe parcursul a trei ani de zile despre aceasta grupare de crima organizata.
O cooperativă a hoţiei instituţionalizate – asta a fost o parte a SRI-ului incă de la fondare. Asta nu o spunem noi, ci rezultatul cercetărilor penale care au fost efectuate de-a lungul vremii in cazurile de mare corupţie a unor cadre superioare din SRI (Paltanea Corneliu, Bucur Daniel, Dumitrache Gheorghe, generalii EUGEN GRIGORESCU[1], OVIDIU SOARE[2], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[3], PETRACHE CANDEA[4] si, capo dei capi, GIONI POPESCU etc.).
Printre aceştia, cel putin pana acum, bijuteria coroanei este, totusi, un mare mason, fostul şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, generalul maior Ovidiu Soare (condamnat la 3 ani inchisoare cu suspendare). Daca va mai aduceti aminte, procesul acestuia s-a derulat, cumva, in paralel cu cel al defunctului Patriciu. Interconecţia dintre cei doi masoni are un punct de interferenţă, respectiv colonelul Păltanea Corneliu, unul dintre cei mai versaţi infractori din solda SRI, cu o imaginaţie penală absolut remarcabilă. Intreaga resursă de putere politică a lui Patriciu a plecat de la inhăţarea rafinăriilor din Prahova. SRI Prahova, unde a fost tartor Păltanea, a desfăşurat peste un deceniu un şir incredibil de manarii cu petrol, contrabandă, combinaţii cu arabi introduşi in mafia lemnului, cu ruşi, cu italieni in domeniul gunoaielor si pariurilor sportive, cu toate soiurile de bandiţi locali şi nu numai.
Sa reamintim, in treacat, ca in afacerile cu italienii, destul de complexe si extinse, un rol important l-a jucat Catalin Popescu, directorul FPS Prahova, care a realizat privatizarea SALUB, societate la care, dupa incheierea directoratului, a devenit membru in Consiliul de administratie. Dupa cum tot Catalin Popescu, de data aceasta consilier local, s-a autopropus in comisia de licitatie a concesionarii Hipodromului din Ploiesti, licitatie castigata de o firma asociata cu cea in spatiul careia, din Bucuresti, exista suspiciunea ca isi avea sediul firma lui Catalin Popescu. Ambele afaceri care au nascut controverse, neclarificate nici pana astazi: privatizarea Societatii Salub si concesionarea Hipodromului. Asta pentru ca, intamplator sau nu, in ambele cazuri apar si personaje cu biografii foarte acuzatoare, precum col. Corneliu Paltanea, fost sef al SRI Prahova, aflat acum in libertate si Sergio Pileri, om de afaceri italian, despre care presa romaneasca a scris in repetate randuri ca este pozitionat in centrul unei ample retele a lumii mafiote din acea tara. In treacat sa mai spunem ca firma lui Popescu, SUPER BET, a beneficiat de un contract de comodat de la ITALIA INTERMED, proprietatea fratilor Pileri, care, cu o alta firma – asociata cu compania “3 I”, tot a lor – a concesionat, cum va spuneam, Hipodromul.
Pe partea de gunoaie (gropi ecologice, colectare, reciclare), avem o increngatura stufoasa. Unul din personajele bizare este Victor Dombrovschi.
Plecat din țară între 1977-1994, a venit cu bani din Australia. A controlat Gaz Vest, care distribuia gaz (de la Romgaz) în 35 de localități. Un alt biznis de-al său a fost salubrizarea, asociat fiind cu frații Sergio și Giuseppe Pileri – cercetați în Palermo pentru asociere de tip mafiot și spălare de bani.
Pe de alta parte, dar în aceeasi ordine de idei, in perioada 1993-2001, Păltânea a acordat protecţie unor grupări infracţionale care traficau produse petroliere. Conform procurorilor, el a primit în schimb, de la Nan Octavian, directorul rafinăriei, produse petroliere în valoare de 5 miliarde de lei vechi şi sute de mii de dolari bani gheaţă. În afara afacerilor cu combustibili, Păltânea a mai fost implicat în ascultarea ilegală a unor oameni de afaceri, printre care şi Dinu Patriciu, a intervenit în dosare penale şi a fost acuzat că ar fi primit servicii turistice gratuite şi alte bunuri, în valoare de 20.000 de dolari, pentru a-l sprijini pe un cetăţean străin să fie numit într-o funcţie de consul onorific al României in Cipru.
Păltânea nu prea avea treaba cu SRI decat ca umbrela protectoare, 90% din activitate prestand-o in interesul personal si al grupurilor pe care le deservea. De altfel, in curtea unitatii erau numai autoturisme straine (si ca marca si ca nr. de inmatriculare, unele false, de nici dracu’ nu stia ce-i cu ele), iar un obisnuit al „casei” era un anume „George”, persoana civila, care intra cand dorea in sectie fara sa-l legitimeze cineva. Ca sa-si protejeze afacerile de subordonati, care – prin sursele secrete folosite mai dadeau peste vreo afacere urat mirositoare a lui Paltanea – pe notele lor informative Paltånea scria invariabil: NSI (adica „nu se implementeaza”, deci fara valoare, neimportanta). In acest fel, intreaga munca a unei armate de specialisti a fost valorificata in interes personal, legaturile lui cu mafia carburantilor din Ploiesti au prosperat, si dupa incheierea erei embargoului impus fostei Iugoslavii, perioada in care Paltånea l-a protejat pe unul dintre vatafii acestei mafii, Dragoman si a trait in concubinaj politic si interlop cu fostul ministru de Interne, George Ioan Danescu, presedintele de onoare al Republicii Ploiesti.
Ba, la un moment dat il impusese pe un anume ofiter loial lui, lt. col. Alexe Raul, ca adjunct al sefului Directiei de Supraveghere Operativa, vroia sa schimbe cu italienii sediul acoperit al Filajului din Bucuresti, pe un ofiter din unitate, mr. Soare Ion, il trimisese cu jumatate de norma pe la BAF Floresti, adica numai nenorociri.
Nici nu era prea greu sa procedeze asa atata timp cat isi alesese doi loctiitori pe cinste: col. Bucur Daniel, la fel de predispus la ilegalitati ca si el (condamnat pentru coruptie in acelasi lot) si pe cpt. Marin Constantin, astazi colonel in rezerva, fost sef al SRI Prahova, fost sef la SRI Dambovita, ales special de Păltânea pentru ca era „tamaie” la munca informativa, dar un bun executant, impecabil yesman, slugarnic, care il venera pur si simplu, nefiind de mirare ca si acum sa doarma cu poza lui Păltânea la capul patului.
Ba mai mult decåt atåt, si mai rau ca asta nu se poate, Paltånea a ajuns partenerul de afaceri la societatea Salub din Ploiesti, al lui Sergio Pileri, despre care exista o tona de rapoarte interne ale SRI. Fireste ca notele despre Pileri nu au fost valorificate niciodata, si pe ele apare rusinosul NSI.
Un asemenea raport a fost intocmit la data de 3 ianuarie 2001, la unitatea 29, Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numarul de inregistrare 00379/102, in care scrie ca Pilieri a fost actionar la societatea Holding Italia International. Scopul lui Pileri era sa identifice posibilitatea organizarii unei intålniri intre societatea italiana Lottomatica Int. Spa si premierul Romåniei, in scopul promovarii unui proiect de investitii in domeniul loteriei nationale. Pileri se lauda ca afacerea creaza „conditii de obtinere a unor fonduri necontrolabile de catre societatea civila si Parlament, ce pot fi folosite in domeniul operatiunilor speciale, din cadrul serviciilor de informatii, sugerånd ca in tara lui functioneaza de mult timp, acest sistem. A argumentat ca, pe aceeasi structura functioneaza sistemul jocurilor „Bingo”, ale caror fonduri negre au putut fi utilizate de autoritatile nationale de informatii si spionajul militar. Eforturile lui Pileri au esuat in 1999. Nota secreta SRI, ce dateaza din 2001, consemneaza urmatoarele: „Initiativa diplomatica a fost un esec, fapt pentru care, conducerea firmei Lottomatica a reluat demersurile de implementare a propriului proiect in Romånia, prin intermediul lui Sergio Pileri (…)”.
Conform destainuirilor lui Pileri, premierul „a dovedit reticenta la aceasta initiativa, afirmånd ca guvernarea CDR nu foloseste mijloacele guvernarii anterioare (PDSR) si nu agreaza promovarea unor proiecte care sa consolideze si mai tare pozitia fostilor comunisti si a exponentilor Securitatii ceausiste”. Nota se termina asa: „Despre italianul Sergio Pileri, activitatea sa in zona si preocuparile de interes cu relevanta pentru siguranta nationala, pe teritoriul tarii noastre, au fost solicitate date de interes de Diviziunea de Informatii a Municipiului Bucuresti, ofiter indicativ 8562”. De subliniat ca Pileri a fost carabinier, avea gradul de general in rezerva si a activat in cadrul Serviciului Italian de Spionaj Militar (SISMI).
La propunerea specialistilor care au intocmit nota, probabil cpt. Stefan Sorin, de a face un raport prin biroul I analiza-sinteza, colonelul Dumitrache a scris cu månuta lui: „Nu acum!”. In prima faza, cånd Paltånea era seful Sectiei SRI Prahova (avandu-i la mana pe prefecti si pe alti sefi din institutii), a dat ordin ca Pileri sa fie supravegheat fara incetare.
Mai mult, din vechea rețea pe Italia a lui Corneliu Paltanea facea parte și Silviu Dumitrache de la DGIPI, fiul col. SRI Dumitrache Gh și ginerele lui Luca Liviu.
Cum este posibil ca SILVIU DUMITRACHE , adjunctul și șeful protecției interne din DGIPI , ginerele unuia din exponenții falangei ruse in România, asociat al lui Sorin-ovidiu Vantu, cunoscutul lider Sindical Liviu Luca, mare evazionist și combinator , actualmente pușcăriaș, sa rămână in continuare la comanda DGIPI? îl recomanda oare faptul ca a fost dat afara de la ANI (când încerca sa între in SRI) din cauza de consum de substanțe “halucinogene” (chiar așteptam un punct de vedere al SRI pe acest caz) ? Sau faptul ca a fost anchetat și trimis in judecată de DNA pentru “probleme” la fondurile operative, împreuna cu toată conducerea de atunci a DGIPI ? Sau faptul ca a fost adus și promovat in DGIPI cât alții in 10 ani de cunoscutul MARCEL SANPETRU (condamnat la rându-i ptr diverse “giumbușlucuri “) prieten bun cu Gheorghe Dumitrache și finul acestuia Gheorghe Muscalu, chiar dacă fusese dat afara din Academia SRI ??? Cum este posibil: deci SRI te da afara pentru ca îți plac unele substanțe “halucinogene” însă DGIPI te ia de bun și te promovează ca pe Greuceanu in câțiva ani și te pune șef la Protecție Interna ???? Lupul paznic la oi ! Ministrul Fifor și alți factori de conducere din MAI știu asta sau se fac ca ploua, mai aveți nevoie cumva de serviciile lui Liviu Luca și filiera rusească ? Poate e timpul sa se facă in sfârșit curățenie !!! Ce a făcut protecția interna coordonata de acest personaj in cazul Caracal ??? Nu ar trebui sa răspundă și el ???
Bomba bombelor
Din „fetitele” duse la produs de Corneliu Paltanea în cabane de vânătoare în Munții Buzăului la partidele de vânătoare organizate pentru italieni, se numara Catalina Necsulescu (chiar amanta lui atunci, ofiter SRI si sotia altui ofiter SRI, sef sector “C” – Economic), Deaconu Dariana (cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti, Deaconu Giluela) și fata avocatului Iovu.
In faza a doua, cånd Paltånea a trecut in rezerva, s-a multumit cu functia de director al lui Pileri, la firma Salub, achizitionata in conditii frauduloase iar loctiitorii si unii ofiteri ai sectiei Prahova au inchis ochii, cånd au primit pe „daiboj”, un set de laptopuri din måna italianului, cum ar fi cpt. Sorin Stefan sau loctiitorul Ciobanu Danut de la aceea vreme.
Nu suntem noi nici in masura, nici indreptatiti sa dam un verdict asupra existentei, si in prezent, a unor urmari ale activitatii fostului comandant Paltånea, cåt si a semintelor pe care le-a lasat sa germineze la DJI Prahova, cert este insa ca col. Marin Constantin – chiar mutat la Dambovita si ulterior pensionat– este inca marcat de „personalitatea” lui Paltanea si a ramas cu multe reflexe si ticuri de la el.
Esti tentat sa spui ca SRI –ul de acum este in mare parte diferit de cel al anilor ´90, dar cand vezi cazul Hexi Pharma (si Farma), rebranduirea SRI, achitiziile IT de la firmele lui Ghita Sebastian, iti dai seama ca oameni ca Soare s.a. au fost şi sunt incă mentori ai unora dintre „noii lupi” ai momentului. (Cristina T.).
[1] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani de inchisoare pe fostul general SRI Eugen Grigorescu (pentru abuz in serviciu in forma calificata si retinerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.
[2] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru corupţie.
[3] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii Ionel Marin si Dumitru Zamfir precum si maiorul Catalin Miu au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si ulterior cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.
[4] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12. 2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Alături de acesta, aceeaşi pedeapsă au primit-o g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU, şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi din SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.
Actualitate
NATO 3.0: Noua arhitectură de securitate și „pariul” european în fața retragerii parțiale a SUA
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, încearcă să tempereze temerile privind o ruptură de Washington, catalogând reducerea prezenței americane drept o oportunitate pentru „maturizarea” militară a Europei.
Într-o mișcare care a trimis unde de șoc prin cancelariile europene, Statele Unite au decis să își reducă contribuția la Modelul de Forțe al NATO. Totuși, ceea ce mulți analiști interpretează drept o slăbire a legăturilor transatlantice este prezentat oficial de conducerea Alianței drept o etapă „pozitivă”. Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a insistat astăzi, la Bruxelles, că această reconfigurare nu reprezintă o abandonare a aliaților, ci un impuls necesar pentru restul membrilor de a-și asuma responsabilitatea propriei apărări.
Efectul de domino: Aliații „step up” pentru a umple golurile lăsate de Pentagon
Pe măsură ce Washingtonul își recalibrează prezența în Europa – o decizie care include retragerea unei treimi din avioanele de vânătoare staționate pe continent – un nou tablou prinde contur. Rutte a subliniat că alți aliați au început deja să facă pași importanți pentru a înlocui personalul și capacitățile americane, în unele cazuri acoperind integral deficitul.
„Nu este vorba despre locul unde sunt staționate forțele acum, ci despre cine ce face în momentul în care planurile de apărare sunt activate sub Articolul 5”, a explicat oficialul. Acesta a recunoscut că, istoric, NATO a fost „excesiv de dependentă de Statele Unite”, iar ajustarea actuală a angajamentelor este, în viziunea sa, una „echitabilă”.
Umbra lui Trump și miza de 5% din PIB la Summitul de la Ankara
Declarațiile optimiste ale lui Rutte par să aibă un destinatar clar: Donald Trump. În contextul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara de luna viitoare, tensiunile sunt la cote maxime. Trump a criticat dur Alianța în repetate rânduri, sugerând chiar posibilitatea retragerii SUA și acuzând aliații europeni că nu au fost prezenți „atunci când a fost nevoie de ei”.
Pentru a contracara această retorică, NATO forțează acum o țintă de investiții fără precedent. La Ankara, statele membre sunt așteptate să prezinte planuri credibile pentru a atinge un prag de 5% din PIB dedicat apărării și infrastructurii critice. Această strategie, supranumită „NATO 3.0”, vizează transformarea Europei într-un pilon militar solid, capabil să susțină o bază industrială de apărare proprie și să accelereze producția de armament în fața agresiunii ruse.
Focus pe descurajare: Planificarea nucleară și ajutorul pentru Ucraina
În timp ce structura forțelor se schimbă, prioritățile de pe agenda imediată rămân critice. Miniștrii apărării se vor reuni joi la Bruxelles pentru a discuta planificarea nucleară, un subiect de o sensibilitate extremă în contextul geopolitic actual. Simultan, Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei va analiza noile priorități de ajutor militar pentru Kiev, subliniind faptul că, deși formatul forțelor NATO se modifică, sprijinul pentru linia frontului rămâne o necesitate imperativă.
Actualitate
Frontul industrial unit: Lockheed Martin și General Motors rescriu regulile producției de armament
Sinergia dintre Corvette și rachetele interceptoare
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze baza industrială de apărare, cel mai mare contractor militar din lume, Lockheed Martin, și gigantul auto General Motors (GM) au semnat un parteneriat istoric. Obiectivul central este utilizarea forței manufacturiere a industriei auto pentru a accelera producția de sisteme de armament într-un ritm fără precedent. Deși produsele lor par din universuri diferite, filozofia de inginerie este comună: atât un model Corvette, cât și un interceptor THAAD necesită precizie extremă, lanțuri de aprovizionare complexe și o producție de serie riguroasă. Această colaborare nu vizează fuziunea produselor, ci transferul de expertiză pentru a ridica standardele de eficiență în întreg sectorul de apărare.
Misiunea de a tripla producția pentru Pentagon
Parteneriatul vine ca un răspuns direct la presiunile exercitate de Departamentul Apărării al SUA, care a solicitat o creștere masivă a capacității de producție. Mai exact, Lockheed Martin vizează triplarea și chiar quadruplarea ratelor de producție pentru sistemele PAC-3 (Missile Segment Enhancement) și interceptoarele THAAD în următorii ani. Expertiza GM în gestionarea lanțurilor de aprovizionare și infrastructura lor comercială masivă sunt considerate piesele lipsă din puzzle-ul necesar pentru a satisface cererea globală tot mai mare de muniții și sisteme de apărare aeriană.
O nouă eră a parteneriatelor „non-traditionale”
Această alianță nu a apărut din întâmplare, ci a fost încurajată de oficialii de la Pentagon, care au îndemnat contractorii din domeniul apărării să caute soluții în afara cercurilor militare obișnuite. Deși detaliile financiare specifice ale acestui acord rămân confidențiale, cifrele de investiții ale celor doi giganți sunt grăitoare: Lockheed Martin s-a angajat să investească 9 miliarde de dolari în peste 20 de facilități până în 2030, în timp ce GM direcționează 7 miliarde în investiții de capital și alte 9 miliarde în cercetare și dezvoltare. Rezultatul este un ecosistem industrial hibrid, capabil să răspundă rapid provocărilor de securitate ale secolului XXI.
Actualitate
Durerea de spate nu trece? Află când este nevoie de intervenție chirurgicală
Durerea de spate apare frecvent, indiferent dacă ai un job de birou sau o activitate fizică intensă. Uneori începe după un efort banal – ai ridicat o cutie mai grea, ai stat multe ore pe scaun sau ai făcut o mișcare bruscă. De cele mai multe ori, durerea se ameliorează în câteva săptămâni cu tratament conservator și mișcare controlată.
Dar ce faci dacă durerea persistă, coboară pe picior, provoacă amorțeală sau îți afectează somnul și capacitatea de a munci? Când este momentul potrivit să iei în calcul o intervenție chirurgicală?
În acest articol găsești un ghid complet despre durerile de spate și indicațiile pentru operație: cum diferențiezi o durere „obișnuită” de una care necesită evaluare rapidă, ce opțiuni non-chirurgicale ai la dispoziție, ce tipuri de intervenții există și cum decurge recuperarea. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultul medical.
Ce înseamnă durerea de spate și cât de frecvent apare?
Statisticile internaționale arată că până la 80% dintre adulți experimentează cel puțin un episod de durere lombară de-a lungul vieții. Pentru majoritatea, episodul este acut și trece în 4–6 săptămâni.
Durerea de spate se clasifică în funcție de durată:
- Durere acută – sub 6 săptămâni
- Durere subacută – între 6 și 12 săptămâni
- Durere cronică – peste 3 luni
Această clasificare nu este doar teoretică. Dacă durerea persistă peste 6–8 săptămâni fără ameliorare, este recomandată o evaluare mai detaliată.
Zonele frecvent afectate
- Zona lombară (spatele inferior) – cea mai solicitată regiune. Aici apar frecvent herniile de disc L4-L5 și L5-S1.
- Zona cervicală (gât) – durerea poate iradia spre umeri și brațe.
- Zona toracală (mijlocul spatelui) – mai rar afectată, dar necesită atenție pentru a exclude cauze cardiace sau pulmonare.
În majoritatea cazurilor, durerea este mecanică, adică provine din mușchi, ligamente sau articulații. Aceste episoade răspund bine la repaus activ, antiinflamatoare și kinetoterapie.
Lucrurile se schimbă, însă, atunci când apare compresia unui nerv.
Când durerea devine un semnal de alarmă?
Există simptome care indică posibilitatea unei probleme structurale a coloanei și necesită consult medical.
1. Durerea care coboară pe picior (sciatică)
Dacă durerea pleacă din zona lombară și iradiază în fesă, coapsă sau gambă, este posibil să existe o hernie de disc care comprimă nervul sciatic. Mulți pacienți descriu această durere ca fiind „electrică” sau „arsură”.
Un exemplu frecvent: ai durere intensă pe partea posterioară a piciorului, care se accentuează când stai pe scaun sau când te apleci. În astfel de situații, medicul poate recomanda un RMN lombar pentru clarificarea diagnosticului.
2. Amorțeală sau slăbiciune musculară
Dacă observi că nu mai poți sta pe vârfuri, îți „cade” laba piciorului sau simți furnicături persistente, poate exista un deficit neurologic. Slăbiciunea progresivă impune evaluare rapidă.
3. Dificultăți la mers (claudicație neurogenă)
În stenoza spinală, canalul vertebral se îngustează și comprimă nervii. Poți merge doar câteva zeci de metri, apoi apare amorțeala sau durerea în picioare și ești nevoit să te oprești. Mulți pacienți spun că se simt mai bine când se apleacă ușor înainte.
4. Simptome de urgență
Tulburările de urinare, incontinența sau amorțeala în zona perineală pot indica sindrom de coadă de cal, o situație rară, dar care necesită intervenție imediată.
În cadrul Grupului Medical NORD, unde ai parte de diagnostic integrat, tratament personalizat și plan de recuperare adaptat stilului tău de viață, aceste simptome pot fi ameliorate de echipa Terapia Durerii sau de un medic neurochirurg.
Ce opțiuni ai înainte de a lua în calcul operația?
Chirurgia nu reprezintă prima opțiune pentru majoritatea durerilor de spate. În peste 80–90% dintre cazuri, tratamentul conservator aduce ameliorare.
Tratamentul medicamentos
Medicul poate recomanda:
- antiinflamatoare nesteroidiene
- analgezice
- relaxante musculare
- medicamente pentru durerea neuropatică
Tratamentul se adaptează la profilul tău medical și la intensitatea simptomelor.
Infiltrațiile epidurale
Pentru sciatică severă, infiltrațiile cu corticosteroid pot reduce inflamația din jurul nervului. Mulți pacienți obțin ameliorare suficientă pentru a continua recuperarea fără operație.
Kinetoterapia
Un program personalizat de exerciții întărește musculatura profundă a trunchiului și reduce riscul de recidivă. De exemplu, exercițiile pentru stabilizarea zonei lombare și corectarea posturii la birou pot face diferența între episoade recurente și control bun al durerii.
Modificarea stilului de viață
- controlul greutății
- pauze regulate la birou
- renunțarea la fumat
- ajustarea poziției la volan sau la birou
De regulă, medicii recomandă 6–12 săptămâni de tratament conservator înainte de a discuta despre intervenție, dacă nu există deficit neurologic progresiv.
Când este justificată intervenția chirurgicală?
Decizia se ia individual, în urma corelării simptomelor cu investigațiile imagistice.
Operația poate fi recomandată în următoarele situații:
1. Durere severă de tip sciatic care persistă peste 6–12 săptămâni
Ai urmat tratament complet, ai făcut fizioterapie, infiltrații, dar durerea din picior rămâne intensă și îți limitează activitatea zilnică.
2. Deficit neurologic progresiv
Slăbiciunea musculară care se accentuează reprezintă o indicație clară pentru intervenție recomandată de medicul specialist.
3. Stenoza spinală cu afectarea majoră a mersului
Dacă nu mai poți parcurge distanțe scurte fără oprire, iar simptomele persistă, decompresia chirurgicală poate îmbunătăți mobilitatea.
4. Urgențe neurologice
Sindromul de coadă de cal necesită intervenție rapidă pentru a preveni leziunile permanente.
Pentru o evaluare corectă, consultul într-un serviciu specializat de ortopedie sau neurochirurgie este recomandat atunci când simptomele persistă sau se agravează.
Dacă durerea persistă peste 6–8 săptămâni, se agravează sau apare slăbiciune musculară, este momentul potrivit pentru evaluare. Pentru acces rapid la consultații și investigații imagistice, programează un consult la ortopedie în București, la dr. Nițulescu.
Tipuri de intervenții chirurgicale
Microdiscectomia
Indicație: hernie de disc cu sciatică. Medicul îndepărtează fragmentul de disc care comprimă nervul. Este o procedură minim invazivă, cu spitalizare scurtă și recuperare relativ rapidă.
Laminectomia
Indicație: stenoză spinală. Se îndepărtează o parte din osul care comprimă nervii pentru a crea mai mult spațiu.
Fuziunea spinală
Indicație: instabilitate vertebrală sau spondilolisteză. Două vertebre sunt fixate între ele pentru stabilizare. Recuperarea este mai lungă și necesită program de reabilitare atent monitorizat.
Medicul va explica beneficiile, riscurile și alternativele fiecărei proceduri.
Ce trebuie să discuți cu medicul înainte de operație?
Pentru a lua o decizie informată, pregătește o listă de întrebări:
- Care este diagnosticul exact și ce structură este afectată?
- Ce se întâmplă dacă amân intervenția?
- Care sunt riscurile specifice în cazul meu?
- Ce alternative non-chirurgicale mai pot încerca?
- Cât durează recuperarea și când pot reveni la muncă?
De asemenea, medicul poate recomanda:
- RMN sau CT
- analize de sânge
- evaluare cardiologică preoperatorie
- consult anestezic
Traseul complet include diagnostic precis, intervenție recomandată de medicul specialist și program de recuperare personalizat.
Recuperarea și reabilitarea
Mobilizarea începe de regulă din prima zi după intervenție. Vei merge asistat și vei primi indicații clare pentru mișcare sigură.
Revenirea la activități
- muncă de birou: 4–6 săptămâni
- muncă fizică intensă: 8–12 săptămâni sau mai mult
- condus: 2–4 săptămâni, în funcție de evoluție
Kinetoterapia postoperatorie
Recuperarea corectă scade riscul de recidivă. Programul include exerciții pentru:
- întărirea musculaturii abdominale și lombare
- creșterea flexibilității
- corectarea posturii
Respectarea recomandărilor face diferența între o recuperare rapidă și una prelungită.
Riscuri și perspective
Orice intervenție implică riscuri, chiar dacă acestea sunt reduse:
- infecții (1–3%)
- recidiva herniei (7–15% în 10 ani)
- complicații neurologice rare
De aceea, alegerea trebuie făcută în funcție de intensitatea simptomelor și impactul asupra vieții tale.
Durerea de spate nu trebuie ignorată, dar nici tratată pripit cu soluții drastice. Majoritatea cazurilor se rezolvă fără operație. În situațiile în care intervenția devine necesară, alegerea unei echipe medicale experimentate și respectarea programului de recuperare cresc șansele unui rezultat stabil.
Dacă te confrunți cu simptome persistente, caută o evaluare specializată și discută deschis toate opțiunile disponibile. Programează-te pentru o consultație și află ce variantă de tratament ți se potrivește.
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 4 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 4 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 4 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 2 zileArde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
-
Exclusivacum 2 zileNoaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei
-
Exclusivacum 3 zileDe vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro



