Connect with us

Actualitate

Mafia italiana, DGIPI si fetitele duse la produs de catre sefi SRI – printre care si cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti, Deaconu Giluela

Publicat

pe

La data de 06.09.2019, Sorina Ruxandra Matei publica pe blogul sau personal “CARACALUL ROMÂNIEI. EXCLUSIV. Generalul DGPI, număr 2 din MAI, demis după tragedia din Caracal, în afaceri în timp cu o serie de italieni şi cu cel care a fost condamnat că spăla banii organizaţei mafiote italiene “Cosa Nostra” în România”.

  • Majoritatea operaţiunilor de spălare a banilor “Cosa Nostra” s-au petrecut pe firme aflate la aceeaşi adresă: vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre firme “selectează şi plasează forţă de muncă” în Italia, are pe faţadă un site care nu există şi îşi desfăşoară activitatea şi astăzi sub nasul autorităţilor
  • Generalul DGPI, asociat de-a lungul vremii cu italienii, s-a întâlnit neoficial şi cu “interlopul” Remus Rădoi înainte de tragedia din Caracal. MAI oferă detalii ale întâlnirii, DGPI spune că datele erau vechi şi cunoscute deja iar DGA se încurcă singură în calendarul audienţelor şefului DGA

Într-o precizare transmisă, DGA susţine că “domnul Remus Rădoi s-a prezentat la sediul DGA din București în data de 10.06.2019 (n.m. luni) și a solicitat audiență la conducerea unității. Chiar dacă în data respectivă nu era prevăzută zi de audiență, acesta a fost primit de directorul general al DGA“. Potrivit siteului DGA, directorul general Cătălin Alexandru Ioniţă, are prevăzute audienţe în prima miercuri lucrătoare din fiecare lună.

O serie de documente publice ale ANAF, o serie de date oficiale ale Registrului Comerţului şi din Monitorul Oficial al României îl arată pe generalul de brigadă al DGPI (al Direcţiei Generale de Protecţie Internă, serviciul secret al MAI), Nucu Gheorghe Marin, ajuns numărul 2 în MAI ca secretar de stat pe vremea lui Mihai Tudose şi eliberat din funcţie imediat după tragediile din Caracal, în relaţii de afaceri de-a lungul timpului cu o serie de italieni, printre care şi cu vestitul Sergio Pileri.

Sergio Pileri, partenerul din Holding Itala Internaţional SA al generalului DGPI, om de afaceri italian, a fost predat acum 5 ani de autorităţile române Italiei, şi a fost condamnat pe 31 ianuarie 2019, de Tribunale di Roma, la 5 ani de închisoare pentru tentativă la spălare de bani în celebrul proces “Ecorec- Tresoro di Ciancimino”.

Sergio Pileri a fost găsit vinovat alături de alţi asociaţi de-ai săi că a “reciclat” în România, prin afacerea Glina, o parte din marea avere a răposatului politician al organizaţiei mafiote “Cosa Nostra”, Don Vito Ciancimino, fostul primar al oraşului Palermo, primul politician italian condamnat pentru apartenenţă la Cosa Nostra.

Datele Registrului Comerţului şi Monitorului Oficial arată că generalul DGPI a fost în trecut administrator şi la o altă firmă, tot a italienilor, care avea printre acţionari chiar şi SC Agenda 21 SA, aceasta din urmă fiind una din societăţile importante investigate de procurorii italieni pe spălarea de bani în cazul Ciancimino- Cosa Nostra.

Şi asta nu e tot. Majoritatea firmelor italianului Pileri care au fost implicate în spălarea de bani a Cosa Nostra în România au avut “cartierul general” într-o clădire situată vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre ele, care funcţionează şi astăzi în acelaşi loc, “selectează şi plasează forţă de muncă” în străinătate.

Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin, considerat “un greu” al MAI şi DGPI a intrat în vizorul presei după ce a fost demis în urma tragediei din Caracal, controversatul Remus Rădoi dezvăluind că s-a întâlnit cu acesta înainte, într-o “audienţă”. Ministerul Afacerilor Interne precizează însă oficial că n-a fost vorba de nicio “audienţă”.

Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin. Ba în afaceri, ba la DGPI

Nucu Gheorghe Marin (49 de ani), din Strehaia, Mehedinţi, este în prezent un general de brigadă cu o stea al MAI/DGPI, înaintat în grad în noiembrie 2018 de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 1 decembrie 2017, acelaşi preşedinte l-a decorat cu “Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari”, pe Nucu Gheorghe Marin, cel care era atunci doar colonel DGPI, “în semn de apreciere pentru profesionalismul dovedit în îndepliniarea cu succes a misiunilor încredinţate”.

Absolvent al Facultăţii de Transporturi la Politehnica Bucureşti (1997) şi al Facultăţii de Drept (2006) la Universitatea Vasile Goldiş şi a două cursuri post universitare la Politehnică şi ASE de “Ştiinţa şi ingineria materialelor metalurgice” şi de Management/Marketing dar şi al Colegiului Naţional de Apărare (2004), Nucu Gheorghe Marin a fost luat de la DGPI şi numit pe 22 August 2017 secretar de stat în MAI, de către fostul premier Mihai Tudose, devenind practic omul 2 şi forte din MAI, mâna dreaptă a fostului ministru Carmen Dan, coordonând toate structurile ordine şi siguranţă publică din minister (Poliţia, Jandarmerie, Pompieri, DGPI), inclusiv în timpul protestului din 10 august. (link numire DGPI)

Însă o privire exhaustivă a CV-ului său public, coroborat cu datele ONRC şi Monitorului Oficial şi cele publice, arată că generalul DGPI a pendulat de-a lungul timpului între afaceri private şi munca de la stat de ofiţer de informaţii. Asftel, datele oficiale arată următoarele:

  • 1992-1997. Nucu Gheorghe Marin intră în Ministerul de Interne pe funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI.
  • 1993. Nucu Gheorghe Marin intră în firma Lafip Impex SRL, înfiinţată în 1993 şi iese în august 1995. De-a lungul timpului îi are ca asociaţi pe cetăţenii italieni Varderio Enzo, Lafiosca Giuseppe, Lafiosca Salvatore, Horaţiu Panaitescu. Firma se ocupa de întreţinerea şi repararea autovehiculelor, arată Registrul Comerţului.
  • 1998-2007. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere la diferite instituţii/organizaţii publice sau private (profil tehnic, achiziţii).
  • 1998. Nucu Gheorghe Marin deţine ca asociat şi ca administrator Marnus MGN EXIM SRL, devenită MGN Consulting SRL, devenită PICEI Consult SRL, societate de comerţ din care iese în mai 2006, renunţând atât la acţiuni cât şi la calitatea de administrator. Societatea este radiată în noiembrie 2015.
  • 2001. Nucu Gheorghe Marin devine acţionar în SC Holding Itala International SA,fosta Itala SA, înfiinţată în 1994. Alături de el acţionari în firmă mai sunt: Sergio Pileri, cetăţean italian, Youssef Ali Hamed Gabr, cetăţean egiptean, SC Itala Intermed SRL deţinută tot de Sergio Pileri, SC General Consulting Company SRL, administrată de Canelli Pierluigi. Firma se ocupa de activităţi de servicii prestate întreprinderilor, arată Registrul Comerţului.
  • 2002. Nucu Gheorghe Marin este administrator al SC Ecologica SA Băicoi, Prahova, înfiinţată în 2002.
  • Din societatea Ecologica SA fac parte: CJ Prahova, prin preşedinte Mircea Cosma, Consiliul Local Băicoi, SC Agenda 21 SA cu administrator Giuseppe Pileri, fratele lui Sergio Pileri, SC Informatica e Telematica SRL, SC Euroexpress SA. Alături de administratorul Nucu Gheorghe Marin, societatea mai este administră de: Riccardo Zingarelli, Gheorghe Simion Sârbu (director general SALUB SA Ploieşti), CJ Prahova, Consiliul Local Băicoi. Nucu Gheorghe Marin renunţă la administrarea SC Ecologica SA Băicoi la sfârşitul anului. Societatea se ocupa de colectarea deşeurilor nepericuloase, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritate şi activităţi similare, arată Registrul Comerţului.
  • 2002. Nucu Gheorghe Marin intră în CA al SC Solaris SA, societate înfiinţată în 1991 de fabricare a uleiurilor şi grăsimilor brute şi dizolvată, lichidată, radiată în 2008. Asociaţii de-a lungul timpului sunt: FPS, Aurel Ilinca, Hristudor Tutuianu, Tudor Elena, Elisabeta Mitroi, Mitroi Ştefan, potrivit Registrului Comerţului.
  • 2006. Februarie. Nucu Gheorghe Marin fondează alături de tatăl său, Ion Marin, SC MGN Automobile SRL, unde devine şi admnistrator. Societatea cu sediul la domiciliu are ca principală activitate comerţul cu autovehicule. După decesul tatălui, în societate intră ulterior şi mama sa. În iulie 2008, Nucu Gheorghe Marin iese din societate cedând rudelor toate părţile sociale deţinute şi renunţând şi la calitatea de administrator.
  • 2007. Nucu Gheorghe Marin ajunge în SC Unic System Security SRL, fondată în 2004, în locul tatălui său, Ion Marin, şi îi cesionează părţile sociale lui Mihai Sima, Nucu Gheorghe Marin ieşind din societate. Din firmă mai făceau parte: Mihai Sima, Traian Grigorescu şi Alcik Necati, Dogan Aydin, cetăţeni turci. Firma este radiată în 2016. Necati este un om de afaceri turc ce stă în România, proprietar de outleturi, magazine de îmbrăcăminte sau  firmă de consultanţă alături de Dogan Aydin, apropiat de regimul Erdogan. Pe conturile de socializare, Alcik Necati se prezintă ca manager media (siteul Sozmedia), ca om de afaceri, trainer, ca manager UYAFA România, “expert de securitate”, lasă de înţeles că controlează firma de pază şi gardă Atman Protection SRL şi şi-a trecut locul de muncă la Agenţia Naţională Antidrog.
  • 2008-2012. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI şi ocupă funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGPI.
  • 2008. Iulie. Nucu Gheorghe Marin iese din SC MGN Automobile SRL, societatea în care se ocupa cu comerţul cu autovehicule, firma rămânând rudelor sale, potrivit Registrului Comerţului.
  • 2012-2015. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere în cadrul Ministerului Economiei şi în cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.
  • 2014-2015. Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în  CA al Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. (CNCIR este condusă de foarte mulţi ani de Ioana Timofte, nepoata abonată permanent la bani publici a fostului director SRI, Radu Timofte). Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în Societatea Naţională a Sării SA.
  • 2015-21 august 2017. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI pe funcţii de conducere în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI/DGPI.
  • 2016- 2017. Octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti decide falimentul SC Holding Itala International SA, pe 20 Ianuarie 2017 Tribunalul radiază SC Holding Itala International SA din Registrul Comerţului Bucureşti, pe 2 Februarie 2017 societatea este constatată a fi radiată şi de ministerul de Finanţe, lichidator judiciar fiind BNS Insolvency IPURL.
  • Pe 9 iunie 2017 Nucu Gheorghe Marin comunică prin avocatul său instanţei Tribunalului Bucureşti prin întâmpinare, în procesul cu Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti/Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice care cerea creanţa de aproape 38.000 de euro de la firmă, că “nu a mai  avut  nici  o  legătură  cu  această societate mai bine de 14 ani, iar din raportul de activitate depus la dosarul de fond în data de 13.12.2016 de către practicianul  în  insolvenţă  se  poate  observa  faptul că  acesta  din  urmă  a  specificat  cum  că  participarea  clientului  său  în societate era de 0,983%, acţionarul principal al firmei fiind pârâtul Pileri Sergio care avea o cotă de aproximativ 85,9%, avea calitate de administrator şi cel care lua deciziile în societate”. În procesul privind atragerea răspunderii privind intrarea în insolvenţă/faliment, Tribunalul respinge demersul Finanţelor Publice. La fel face şi Curtea de Apel Bucureşti pe 2 februarie 2018.
  • 22 august 2017. Nucu Gheorghe Marin devine secretar de stat al MAI, numărul 2 şi “greul” Ministerului de Interne.
  • 5 august 2019. Nucu Gheorghe Marin este eliberat din funcţia de secretar de stat al MAI, numărul 2 în Ministerul de Interne, pe fondul scandalului Caracal.

2014. România îl predă Italiei pe Sergio Pileri, partener de afaceri al generalului DGPI Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA

În august 2014, după insistenţele autorităţilor italiene şi în baza unui mandat european de arestare, DIICOT îi reţine şi Curtea de Apel Bucureşti îi arestează şi îi extrădează pe Sergio Pileri, partener al lui Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA, şi pe Victor Dombrovschi, în scandalul Glina- EcoMafia, pentru tentativă de spălare de bani în favoarea mafiei şi evaziune fiscală.

Autorităţile italiene suspectau demult că Pileri şi Dombrovschi sunt locotenenţii grupării din Cosa Nostra, coordonată de Massimo Ciancimino (foto dreapta), fiul lui Don Vito, primarul din Palermo, cel care s-ar afla în spatele firmelor care administrează groapa de gunoi Glina.

DIICOT şi DNA s-au ferit să investigheze cazul, DIICOT făcând la cererea italienilor doar o comisie rogatorie şi nişte sechestre pe acţiuni. Însă italienii, luând urma banilor şi coroborând totul cu interceptări, fotografii/filaje, tranzacţii şi alte probe, susţineau că tranzacţiile din circuitul şi labirintul financiar, evaluate la 100 de milioane de euro, sunt de fapt o reciclare/spălare de bani a averii lui Don Vito, lăsată moştenire lui Massimo, “comoară” pe care o tot căutau.

Precizam ca, ziarul Incisiv de Prahova a dezvaluit in repetate randuri, pe parcursul a trei ani de zile despre aceasta grupare de crima organizata.

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/16/exclusivsri-afacerile-cu-italienii-si-rolul-important-jucat-de-catalin-popescu-directorul-fps-prahova-raportul-secret-intocmit-la-unitatea-29-sri-prahova-sectorul-b-biroul-10-indicativul-6987/

O cooperativă a hoţiei instituţionalizate – asta a fost o parte a SRI-ului incă de la fondare. Asta nu o spunem noi, ci rezultatul cercetărilor penale care au fost efectuate de-a lungul vremii in cazurile de mare corupţie a unor cadre superioare din SRI (Paltanea Corneliu, Bucur Daniel, Dumitrache Gheorghe, generalii EUGEN GRIGORESCU[1], OVIDIU SOARE[2], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[3], PETRACHE CANDEA[4] si, capo dei capi, GIONI POPESCU etc.).

Printre aceştia, cel putin pana acum, bijuteria coroanei este, totusi, un mare mason, fostul şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, generalul maior Ovidiu Soare (condamnat la 3 ani inchisoare cu suspendare).  Daca va mai aduceti aminte, procesul acestuia s-a derulat, cumva, in paralel cu cel al defunctului Patriciu. Interconecţia dintre cei doi masoni are un punct de interferenţă, respectiv colonelul Păltanea Corneliu, unul dintre cei mai versaţi infractori din solda SRI, cu o imaginaţie penală absolut remarcabilă.  Intreaga resursă de putere politică a lui Patriciu a plecat de la inhăţarea rafinăriilor din Prahova. SRI Prahova, unde a fost tartor Păltanea, a desfăşurat peste un deceniu un şir incredibil de manarii cu petrol, contrabandă, combinaţii cu arabi introduşi in mafia lemnului, cu ruşi, cu italieni in domeniul gunoaielor si pariurilor sportive, cu toate soiurile de bandiţi locali şi nu numai.

Sa reamintim, in treacat, ca in afacerile cu italienii, destul de complexe si extinse, un rol important l-a jucat Catalin Popescu, directorul FPS Prahova, care a realizat privatizarea SALUB, societate la care, dupa incheierea directoratului, a devenit membru in Consiliul de administratie. Dupa cum tot Catalin Popescu, de data aceasta consilier local, s-a autopropus in comisia de licitatie a concesionarii Hipodromului din Ploiesti, licitatie castigata de o firma asociata cu cea in spatiul careia, din Bucuresti, exista suspiciunea ca isi avea sediul firma lui Catalin Popescu. Ambele afaceri care au nascut controverse, neclarificate nici pana astazi: privatizarea Societatii Salub si concesionarea Hipodromului. Asta pentru ca, intamplator sau nu, in ambele cazuri apar si personaje cu biografii foarte acuzatoare, precum col. Corneliu Paltanea, fost sef al SRI Prahova, aflat acum in libertate si Sergio Pileri, om de afaceri italian, despre care presa romaneasca a scris in repetate randuri ca este pozitionat in centrul unei ample retele a lumii mafiote din acea tara. In treacat sa mai spunem ca firma lui Popescu, SUPER BET, a beneficiat de un contract de comodat de la ITALIA INTERMED, proprietatea fratilor Pileri, care, cu o alta firma – asociata cu compania “3 I”, tot a lor – a concesionat, cum va spuneam, Hipodromul.

Pe partea de gunoaie (gropi ecologice, colectare, reciclare), avem o increngatura stufoasa. Unul din personajele bizare este Victor Dombrovschi.

Plecat din țară între 1977-1994, a venit cu bani din Australia. A controlat Gaz Vest, care distribuia gaz (de la Romgaz) în 35 de localități. Un alt biznis de-al său a fost salubrizarea, asociat fiind cu frații Sergio și Giuseppe Pileri – cercetați în Palermo pentru asociere de tip mafiot și spălare de bani.

Pe de alta parte, dar în aceeasi ordine de idei, in perioada 1993-2001, Păltânea a acordat protecţie unor grupări infracţionale care traficau produse petroliere. Conform procurorilor, el a primit în schimb, de la Nan Octavian, directorul rafinăriei, produse petroliere în valoare de 5 miliarde de lei vechi şi sute de mii de dolari bani gheaţă. În afara afacerilor cu combustibili, Păltânea a mai fost implicat în ascultarea ilegală a unor oameni de afaceri, printre care şi Dinu Patriciu, a intervenit în dosare penale şi a fost acuzat că ar fi primit servicii turistice gratuite şi alte bunuri, în valoare de 20.000 de dolari, pentru a-l sprijini pe un cetăţean străin să fie numit într-o funcţie de consul onorific al României in Cipru.

Păltânea nu prea avea treaba cu SRI decat ca umbrela protectoare, 90% din activitate prestand-o in interesul personal si al grupurilor pe care le deservea. De altfel, in curtea unitatii erau numai autoturisme straine (si ca marca si ca nr. de inmatriculare, unele false, de nici dracu’ nu stia ce-i cu ele), iar un obisnuit al „casei” era un anume „George”, persoana civila, care intra cand dorea in sectie fara sa-l legitimeze cineva. Ca sa-si protejeze afacerile de subordonati, care – prin sursele secrete folosite mai dadeau peste vreo afacere urat mirositoare a lui Paltanea – pe notele lor informative Paltånea scria invariabil: NSI (adica „nu se implementeaza”, deci fara valoare, neimportanta). In acest fel, intreaga munca a unei armate de specialisti a fost valorificata in interes personal, legaturile lui cu mafia carburantilor din Ploiesti au prosperat, si dupa incheierea erei embargoului impus fostei Iugoslavii, perioada in care Paltånea l-a protejat pe unul dintre vatafii acestei mafii, Dragoman si a trait in concubinaj politic si interlop cu fostul ministru de Interne, George Ioan Danescu, presedintele de onoare al Republicii Ploiesti.

Ba, la un moment dat il impusese pe un anume ofiter loial lui, lt. col. Alexe Raul, ca adjunct al sefului Directiei de Supraveghere Operativa, vroia sa schimbe cu italienii sediul acoperit al Filajului din Bucuresti, pe un ofiter din unitate, mr. Soare Ion, il trimisese cu jumatate de norma pe la BAF Floresti, adica numai nenorociri.

Nici nu era prea greu sa procedeze asa atata timp cat isi alesese doi loctiitori pe cinste: col. Bucur Daniel, la fel de predispus la ilegalitati ca si el (condamnat pentru coruptie in acelasi lot) si pe cpt. Marin Constantin, astazi colonel in rezerva, fost sef al SRI Prahova, fost sef la SRI Dambovita, ales special de  Păltânea pentru ca era „tamaie” la munca informativa, dar un bun executant, impecabil yesman, slugarnic, care il venera pur si simplu, nefiind de mirare ca si acum sa doarma cu poza lui Păltânea la capul patului.

Ba mai mult decåt atåt, si mai rau ca asta nu se poate, Paltånea a ajuns partenerul de afaceri la societatea Salub din Ploiesti, al lui Sergio Pileri, despre care exista o tona de rapoarte interne ale SRI. Fireste ca notele despre Pileri nu au fost valorificate niciodata, si pe ele apare rusinosul NSI.

Un asemenea raport a fost intocmit la data de 3 ianuarie 2001, la unitatea 29, Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numarul de inregistrare 00379/102, in care scrie ca Pilieri a fost actionar la societatea Holding Italia International. Scopul lui Pileri era sa identifice posibilitatea organizarii unei intålniri intre societatea italiana Lottomatica Int. Spa si premierul Romåniei, in scopul promovarii unui proiect de investitii in domeniul loteriei nationale. Pileri se lauda ca afacerea creaza „conditii de obtinere a unor fonduri necontrolabile de catre societatea civila si Parlament, ce pot fi folosite in domeniul operatiunilor speciale, din cadrul serviciilor de informatii, sugerånd ca in tara lui functioneaza de mult timp, acest sistem. A argumentat ca, pe aceeasi structura functioneaza sistemul jocurilor „Bingo”, ale caror fonduri negre au putut fi utilizate de autoritatile nationale de informatii si spionajul militar. Eforturile lui Pileri au esuat in 1999. Nota secreta SRI, ce dateaza din 2001, consemneaza urmatoarele: „Initiativa diplomatica a fost un esec, fapt pentru care, conducerea firmei Lottomatica a reluat demersurile de implementare a propriului proiect in Romånia, prin intermediul lui Sergio Pileri (…)”.

Conform destainuirilor lui Pileri, premierul „a dovedit reticenta la aceasta initiativa, afirmånd ca guvernarea CDR nu foloseste mijloacele guvernarii anterioare (PDSR) si nu agreaza promovarea unor proiecte care sa consolideze si mai tare pozitia fostilor comunisti si a exponentilor Securitatii ceausiste”. Nota se termina asa: „Despre italianul Sergio Pileri, activitatea sa in zona si preocuparile de interes cu relevanta pentru siguranta nationala, pe teritoriul tarii noastre, au fost solicitate date de interes de Diviziunea de Informatii a Municipiului Bucuresti, ofiter indicativ 8562”. De subliniat ca Pileri a fost carabinier, avea gradul de general in rezerva si a activat in cadrul Serviciului Italian de Spionaj Militar (SISMI).
La propunerea specialistilor care au intocmit nota, probabil cpt. Stefan Sorin, de a face un raport prin biroul I analiza-sinteza, colonelul Dumitrache a scris cu månuta lui: „Nu acum!”. In prima faza, cånd Paltånea era seful Sectiei SRI Prahova (avandu-i la mana pe prefecti si pe alti sefi din institutii), a dat ordin ca Pileri sa fie supravegheat fara incetare.

Mai mult, din vechea rețea pe Italia a lui Corneliu Paltanea facea parte  și  Silviu Dumitrache de la DGIPI, fiul col. SRI Dumitrache Gh și  ginerele lui Luca Liviu.

Cum este posibil ca SILVIU DUMITRACHE , adjunctul și șeful protecției interne din DGIPI , ginerele unuia din exponenții falangei ruse in România, asociat al lui Sorin-ovidiu Vantu, cunoscutul lider Sindical Liviu Luca, mare evazionist și combinator , actualmente pușcăriaș, sa rămână in continuare la comanda DGIPI? îl recomanda oare faptul ca a fost dat afara de la ANI (când încerca sa între in SRI) din cauza de consum de substanțe “halucinogene” (chiar așteptam un punct de vedere al SRI pe acest caz) ? Sau faptul ca a fost anchetat și trimis in judecată de DNA pentru “probleme” la fondurile operative, împreuna cu toată conducerea de atunci a DGIPI ? Sau faptul ca a fost adus și promovat in DGIPI cât alții in 10 ani de cunoscutul MARCEL SANPETRU (condamnat la rându-i ptr diverse “giumbușlucuri “) prieten bun cu Gheorghe Dumitrache și finul acestuia Gheorghe Muscalu, chiar dacă fusese dat afara din Academia SRI ???  Cum este posibil: deci SRI te da afara pentru ca îți plac unele substanțe “halucinogene” însă DGIPI te ia de bun și te promovează ca pe Greuceanu in câțiva ani și te pune șef la Protecție Interna ???? Lupul paznic la oi ! Ministrul Fifor și alți factori de conducere din MAI știu asta sau se fac ca ploua, mai aveți nevoie cumva de serviciile lui Liviu Luca și filiera rusească ? Poate e timpul sa se facă in sfârșit curățenie !!! Ce a făcut protecția interna coordonata de acest personaj in cazul Caracal ??? Nu ar trebui sa răspundă și el ???

Bomba bombelor

Din „fetitele” duse la produs de Corneliu Paltanea în cabane de vânătoare în Munții Buzăului la partidele de vânătoare organizate pentru italieni, se numara Catalina Necsulescu (chiar amanta lui atunci, ofiter SRI si sotia altui ofiter SRI, sef sector “C” – Economic), Deaconu Dariana (cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti,  Deaconu Giluela) și fata avocatului Iovu.

In faza a doua, cånd Paltånea a trecut in rezerva, s-a multumit cu functia de director al lui Pileri, la firma Salub, achizitionata in conditii frauduloase iar loctiitorii si unii ofiteri ai sectiei Prahova au inchis ochii, cånd au primit pe „daiboj”, un set de laptopuri din måna italianului, cum ar fi cpt. Sorin Stefan sau loctiitorul Ciobanu Danut de la aceea vreme.

Nu suntem noi nici in masura, nici indreptatiti sa dam un verdict asupra existentei, si in prezent, a unor urmari ale activitatii fostului comandant Paltånea, cåt si a semintelor pe care le-a lasat sa germineze la DJI Prahova, cert este insa ca col. Marin Constantin – chiar mutat la Dambovita si ulterior pensionat– este inca marcat de „personalitatea” lui Paltanea si a ramas cu multe reflexe si ticuri de la el.

Esti tentat sa spui ca SRI –ul de acum este in mare parte diferit de cel al anilor ´90, dar cand vezi cazul Hexi Pharma (si Farma), rebranduirea SRI, achitiziile IT de la firmele lui Ghita Sebastian, iti dai seama ca oameni ca Soare s.a. au fost şi sunt incă mentori ai unora dintre „noii lupi” ai momentului. (Cristina T.).

[1] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani de inchisoare pe fostul general SRI Eugen Grigorescu (pentru abuz in serviciu in forma calificata si retinerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.

[2] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru corupţie.

[3] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii Ionel Marin si Dumitru Zamfir precum si maiorul Catalin Miu au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si ulterior cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.

[4] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12. 2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii  pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Alături de acesta, aceeaşi pedeapsă au primit-o g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU, şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi din SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.

 

 

Actualitate

Armata SUA accelerează modernizarea comandamentului: noua arhitectură NGC2 este testată în Hawaii

Publicat

pe

De

Divizia 25 de Infanterie devine laboratorul operațional pentru tehnologiile viitorului

Armata Statelor Unite testează în Hawaii o nouă generație de sisteme de comandă și control, denumită Next Generation Command and Control (NGC2). Programul reunește militari, dezvoltatori de software și furnizori de tehnologie într-un proces de testare și îmbunătățire rapidă a capabilităților direct în teren.

Divizia 25 de Infanterie, cu baza în Hawaii, servește drept mediu operațional pentru dezvoltarea sistemului. Prin exercițiile denumite „Lightning Surge”, militarii verifică modul în care o arhitectură deschisă poate conecta senzori, sisteme de lovire, spațiul aerian și alte fluxuri de date într-o imagine operațională unitară.

Lockheed Martin coordonează implementarea operațională completă a sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie.

De la sisteme izolate la o arhitectură modulară

NGC2 urmărește să înlocuiască sistemele dependente de platforme și procesele de dezvoltare care durează ani întregi cu o arhitectură modulară, capabilă să integreze rapid noi arme, senzori și aplicații software.

Modelul este construit pe principiile unei arhitecturi deschise și ale abordării MOSA — Modular Open System Approach. În loc ca fiecare sistem să funcționeze separat, noua structură creează un cadru comun pentru toate nivelurile armatei.

Obiectivul este eliminarea „silozurilor” tehnologice și introducerea rapidă a unor noi capabilități, fără modificări costisitoare sau reproiectarea întregii infrastructuri.

Inteligența artificială reduce timpul de reacție

NGC2 utilizează inteligența artificială pentru a analiza volume mari de date și pentru a le transforma într-un set de informații utile comandanților.

Sistemul nu ia decizii în locul militarilor. El corelează date provenite din surse diferite și formulează recomandări, astfel încât comandanții să poată evalua mai rapid situația și să aleagă măsurile necesare.

Prin reducerea timpului de procesare, informațiile pot ajunge la factorii de decizie în câteva secunde, în loc de câteva minute. Într-un conflict în care viteza reacției poate decide rezultatul unei operațiuni, diferența este esențială.

„Stratul de date” distribuie informația către utilizatorul potrivit

Un element central al arhitecturii NGC2 este așa-numitul „strat de date”. Acesta preia informațiile din sistem, le procesează și le pune la dispoziția aplicațiilor sau militarilor autorizați.

Distribuirea datelor se face automat, pe baza rolului utilizatorului, a nivelului de acces și a funcției operaționale. Sistemul stabilește cui îi este relevantă o anumită informație și la ce nivel al armatei trebuie transmisă.

Scopul este ca militarii care au nevoie de date să le primească rapid, fără întârzieri provocate de proceduri manuale sau de sisteme incompatibile.

Feedbackul militarilor transformă software-ul în câteva zile

Colaborarea cu Divizia 25 de Infanterie a schimbat modul tradițional de dezvoltare a sistemelor de comandă și control. În locul unei liste rigide de cerințe, armata a stabilit obiective operaționale, lăsând dezvoltatorilor libertatea de a ajusta soluțiile în funcție de experiența din teren.

Militarii oferă feedback în timp real, iar software-ul poate fi modificat în câteva minute, ore sau zile, în funcție de complexitatea funcției solicitate.

Exercițiile „Lightning Surge” nu urmăresc doar prezentarea unor prototipuri. Sistemele testate sunt concepute pentru a oferi capabilități utilizabile imediat în operațiuni.

În mai puțin de zece luni, programul a furnizat soluții NGC2 utilizate de Divizia 25 în activități operaționale desfășurate în zona de responsabilitate a Comandamentului Indo-Pacific și în cadrul exercițiului multinațional Balikatan.

Microfonul inteligent, creat după o cerință simplă a soldaților

Un exemplu concret al ritmului de dezvoltare a apărut în timpul celei de-a patra demonstrații „Lightning Surge”. Militarii au transmis că nu vor să fie nevoiți să interacționeze permanent cu ecranul și că ar prefera să transmită comenzi vocal.

Răspunsul a fost dezvoltarea unui microfon portabil asistat de inteligență artificială, integrat cu un dispozitiv utilizat la nivel tactic. Militarii pot transmite acum comenzi direct prin microfon, fără să atingă ecranul.

Soluția a făcut operațiunile mai rapide, mai fluide și, în mare parte, hands-free. De la identificarea nevoii până la proiectare, construcție și livrare au trecut doar câteva zile.

O imagine comună a câmpului de luptă în regiunea Indo-Pacific

Primele două exerciții au pus bazele sistemului, în timp ce următoarele demonstrații au arătat arhitectura în funcțiune.

În cadrul celui de-al treilea exercițiu, datele provenite de la senzori, sistemele de lovire și mijloacele de control al spațiului aerian au fost reunite într-o singură imagine operațională, disponibilă prin infrastructură cloud.

Această integrare scurtează intervalul dintre detectarea unei ținte și angajarea acesteia, deoarece comandanții primesc o perspectivă aproape în timp real asupra câmpului de luptă.

Testarea s-a desfășurat simultan în Hawaii, Filipine și în alte zone aflate în aria Comandamentului Indo-Pacific. A fost prima demonstrație realizată în mediul Diviziei 25 care a permis schimbul de date între domenii și locații multiple.

Armata renunță la modelul furnizorului unic

Programul NGC2 se diferențiază de modelele tradiționale de achiziție, în care un singur câștigător furnizează întreaga soluție.

Armata americană a creat un ecosistem care include companii mici, firme de tehnologie netradiționale și furnizori comerciali. Peste 60 de companii au contribuit deja sau sunt evaluate pentru integrarea în această structură.

Arhitectura deschisă permite înlocuirea rapidă a unui furnizor atunci când soluția sa nu mai corespunde cerințelor sau când apare o alternativă mai performantă. Într-un sistem tradițional, eliminarea unui furnizor poate fi dificilă și costisitoare. În noul model, capabilitățile pot fi schimbate fără reconstrucția întregii arhitecturi.

Contribuții din partea companiilor de tehnologie

Printre soluțiile integrate sau analizate se numără platforma de date Raft Data Platform, utilizată ca bază pentru infrastructura Diviziei 25.

Amazon Web Services furnizează Wickr Chat, o soluție destinată comunicațiilor, colaborării cibernetice și operării într-o rețea cloud. Compania Rune Technologies contribuie cu TyrOS, un sistem orientat către logistica desfășurată în condiții de comunicații contestate.

Fiecare partener este evaluat în funcție de rolul pe care îl poate îndeplini în arhitectură și de valoarea adăugată pentru operațiunile militare.

NGC2, fundația unei armate conectate și adaptabile

Programul este construit în jurul a două obiective principale: viteză și calitate. Abordarea modulară permite dezvoltarea și livrarea unei soluții complete într-un timp redus, cu resurse controlate.

Prin arhitectura deschisă, armata poate integra constant tehnologii noi și capabilități de top, fără costurile și întârzierile asociate reproiectării sistemului.

Integrarea instrumentelor de sprijin decizional bazate pe inteligență artificială este deja demonstrată, iar dezvoltatorii anticipează extinderea capabilităților către alte divizii ale armatei americane.

Următoarele exerciții „Lightning Surge” vor continua testarea sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie și vor putea deschide calea către implementarea NGC2 la o scară mai largă în cadrul forțelor terestre ale Statelor Unite.

Citeste in continuare

Actualitate

Uniunea Europeană se pregătește să preia conducerea în reglementarea traficului spațial

Publicat

pe

De

Incertitudinile din programul american TraCSS deschid calea pentru consolidarea modelului european

Uniunea Europeană ar putea deveni principalul actor în stabilirea politicilor, standardelor și cerințelor de autorizare privind siguranța operațiunilor sateliților la nivel mondial. Posibila schimbare de poziționare are loc pe fondul incertitudinilor legate de viitorul sistemului american Traffic Coordination System for Space (TraCSS), coordonat de Departamentul Comerțului din Statele Unite.

Deși programul american ar putea fi relansat sau consolidat pe termen lung, reprezentanți ai industriei spațiale din Statele Unite și Europa susțin că interesul pentru inițiativa europeană de gestionare a traficului spațial este în creștere. Programul, cunoscut sub numele de EU Space Surveillance and Tracking Partnership, oferă servicii de monitorizare orbitală și de prevenire a coliziunilor.

Aproape toți operatorii europeni folosesc deja sistemul

Aproximativ 95% dintre operatorii europeni de sateliți participă deja la schimbul de date organizat prin EU SST și beneficiază de servicii de avertizare privind riscul de coliziune.

Un proiect de lege european privind operațiunile spațiale ar putea transforma această participare într-o obligație. Conform prevederilor aflate în pregătire, toate companiile care operează sateliți destinați utilizării în Europa ar trebui să demonstreze că sunt conectate la sistem și că respectă mecanismele comune de siguranță.

Programul european colaborează cu Departamentele Comerțului și Apărării din Statele Unite pentru a evita suprapunerile și conflictele cu TraCSS. Conferința AMOS reprezintă unul dintre forumurile în care oficialii americani și europeni discută compatibilitatea celor două inițiative.

Totuși, lipsa unei direcții clare pentru programul american a complicat coordonarea dintre cele două părți.

Parteneriatul a ajuns la 19 state membre

În luna iunie, Belgia, Bulgaria, Lituania și Luxemburg s-au alăturat EU SST. Extinderea a avut loc cu puțin timp înaintea aniversării a zece ani de la lansarea oficială a parteneriatului, marcată la 1 iulie.

Prin aderarea celor patru țări, numărul guvernelor participante a ajuns la 19, față de doar cinci state la începutul programului, în 2016.

Parteneriatul reunește în prezent Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.

Inițiativa cooperează cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, instituție care gestionează programele spațiale comune ale blocului comunitar.

Finanțarea ar putea crește după 2028

Bugetul exact al EU SST este dificil de estimat, deoarece finanțarea provine din mai multe surse: contribuțiile statelor participante, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027 și fonduri puse la dispoziție de alte instituții financiare europene.

Biroul EU SST nu publică un buget anual detaliat. Cu toate acestea, reprezentanții guvernelor și ai industriei spațiale se așteaptă la o creștere semnificativă a finanțării în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028–2034.

Interesul sporit al armatelor europene pentru dezvoltarea unor capabilități spațiale autonome ar putea accelera investițiile în sisteme de supraveghere, senzori și servicii de gestionare a traficului orbital.

Radare și telescoape monitorizează obiectele aflate pe orbită

EU SST este conceput pentru a supraveghea activitatea din spațiu și pentru a transmite avertizări privind posibile coliziuni între sateliți și alte obiecte orbitale. Serviciile oferite includ:

  • avertizări privind riscul de coliziune;
  • evaluări ale riscului asociat reintrării obiectelor în atmosferă;
  • informații despre evenimente periculoase, precum dezintegrarea sau fragmentarea sateliților;
  • monitorizarea resturilor spațiale care pot amenința infrastructura orbitală.

Sistemul se bazează pe o rețea formată din aproximativ 70 de radare și telescoape amplasate în statele participante. Cele mai multe dintre aceste echipamente sunt deținute în prezent de structuri militare naționale.

Obiectivul pe termen lung este ca rețeaua să ajungă la un echilibru între senzorii guvernamentali, militari și civili, pe de o parte, și echipamentele operate de companii comerciale, pe de altă parte.

Industria privată devine un pilon al supravegherii spațiale

În prezent, opt companii comerciale furnizează date de conștientizare a situației spațiale către rețeaua EU SST. Valoarea totală a contractelor încheiate cu acești furnizori este estimată la aproximativ 700 de milioane de dolari în acest an.

Instituțiile europene și parteneriatul EU SST încearcă să extindă rapid numărul companiilor capabile să proiecteze și să opereze senzori, să genereze date de urmărire orbitală și să ofere servicii operatorilor de sateliți.

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt utilizate mai multe mecanisme de finanțare și cofinanțare. Un exemplu îl reprezintă programul de granturi inclus în inițiativa Horizon Europe, dedicată dezvoltării tehnologiilor viitorului.

Planul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026–2027 include trei categorii de finanțări destinate dezvoltării tehnologiilor de urmărire spațială. Bugetul cumulat al acestor granturi este de aproximativ 55 de milioane de lire sterline, echivalentul a circa 63 de milioane de dolari.

Bruxellesul caută o industrie spațială competitivă

Forumul pentru industrie și startup-uri al Uniunii Europene dedicat gestionării traficului spațial reunește de două ori pe an reprezentanții EU SST și peste 100 de companii private specializate în urmărirea obiectelor orbitale.

Discuțiile vizează extinderea rețelei de senzori, dezvoltarea de noi servicii și consolidarea bazei industriale europene. Cea mai recentă reuniune a avut loc în luna martie, iar următoarele evenimente ar urma să marcheze și aniversarea oficială a programului.

În ultimul deceniu, EU SST a furnizat servicii de prevenire a coliziunilor pentru peste 100 de operatori din 40 de țări. Conducerea parteneriatului susține că programul a contribuit la formarea unei rețele europene performante de conștientizare a situației spațiale și la dezvoltarea unei industrii competitive.

Autonomia strategică, obiectivul final

Extinderea parteneriatului și creșterea finanțărilor reflectă ambiția Uniunii Europene de a-și reduce dependența de infrastructurile spațiale externe.

Prin integrarea senzorilor militari, civili și comerciali, precum și prin dezvoltarea unor companii europene capabile să furnizeze tehnologii și servicii specializate, Bruxellesul urmărește să construiască un sistem autonom de gestionare a traficului spațial.

Obiectivul final este atingerea autonomiei strategice în domeniul monitorizării orbitale, într-un moment în care numărul sateliților crește rapid, iar riscurile generate de resturile spațiale, interferențele și activitățile militare din spațiu devin tot mai complexe.

Citeste in continuare

Actualitate

Nammo dezvoltă un motor de rachetă pentru noua versiune cu rază extinsă a sistemului IRIS-T

Publicat

pe

De

Proiect norvegian pentru interceptori capabili să lovească ținte la 80 de kilometri

Compania norvegiană Nammo a început lucrările preliminare pentru dezvoltarea unui prototip de motor de rachetă destinat unei viitoare versiuni cu rază lungă de acțiune a sistemului german de apărare antiaeriană IRIS-T.

Noul motor ar urma să echipeze interceptorul IRIS-T SLX, dezvoltat de compania germană Diehl. Proiectul se află într-o etapă incipientă, iar Nammo intenționează să construiască primul prototip cât mai curând posibil.

„Este un proiect complet nou pentru noi”, a explicat un manager al programului, sub protecția anonimatului. Potrivit acestuia, dezvoltarea nu se bazează în mod semnificativ pe tehnologii sau programe anterioare ale companiei.

Teste statice la baza de producție din Raufoss

Primele activități de testare sunt planificate la uzina Nammo din Raufoss, localitate aflată la peste 100 de kilometri nord de Oslo. Inginerii vor efectua inclusiv teste statice de ardere pentru a verifica rezultatele analizelor tehnice și ale simulărilor computerizate.

În funcție de rezultate, proiectul va fi ajustat înainte de trecerea la etapele următoare.

Motorul va utiliza o arhitectură de tip „dual pulse”, concepută pentru a asigura două faze distincte de propulsie. Combustibilul va fi proiectat pentru a furniza un anumit profil de tracțiune, în timp ce motorul va fi împărțit în două secțiuni separate. Această configurație poate permite interceptorului să-și gestioneze mai eficient energia pe durata zborului și să-și îmbunătățească performanțele la distanțe mari.

Diehl pregătește primele teste ale interceptorului SLX

Diehl urmărește efectuarea în 2027 a primului test de tragere pentru versiunea terestră IRIS-T SLX. Testul este descris ca o etapă inițială de dezvoltare și de verificare a integrității sistemului.

Producția de serie a rachetei cu rază extinsă este programată, potrivit planurilor actuale, pentru 2029.

IRIS-T SLX ar urma să intercepteze ținte aflate la o distanță de până la 80 de kilometri, aproximativ dublu față de raza modelului IRIS-T SLM. Noua versiune este destinată combaterii avioanelor de vânătoare, bombardierelor, dronelor de mare anduranță și aeronavelor de sprijin.

Interceptorul a fost prezentat pentru prima dată de Diehl la Salonul Aeronautic de la Berlin din 2024.

Ucraina raportează o rată de succes de 95%

Potrivit reprezentanților Diehl, forțele ucrainene au utilizat sistemele IRIS-T SLS și IRIS-T SLM pentru a distruge peste 1.000 de ținte rusești de la începutul invaziei, în 2022.

Cele două versiuni, destinate apărării la distanță scurtă și medie, ar fi înregistrat o rată de lovire de aproximativ 95% în timpul conflictului. Printre țintele interceptate s-ar fi numărat rachete de croazieră Kh-101 și 3M14 Kalibr, precum și drone Shahed-136.

O alternativă la sistemele Patriot

Directorul executiv al Diehl, Helmut Rauch, a declarat în luna iulie că versiunea SLX ar putea reduce dependența Europei de rachetele americane Patriot.

Sistemele Patriot sunt într-o perioadă de deficit, iar Ucraina a solicitat în mod repetat aliaților occidentali să transfere urgent o parte din stocurile disponibile pentru consolidarea apărării antiaeriene.

Dezvoltarea unui interceptor european cu rază mai mare ar putea contribui la diminuarea presiunii asupra rezervelor americane și la creșterea autonomiei strategice a statelor europene.

Un lansator comun pentru rachete SLM și SLX

Noul interceptor ar putea fi integrat pe un lansator comun capabil să transporte atât rachete SLX, cât și rachete SLM. Astfel, operatorii ar putea configura încărcături mixte, adaptate tipurilor diferite de amenințări.

Versiunea SLX va utiliza, de asemenea, o parte importantă din infrastructura deja asociată modelului SLM. Printre elementele comune se numără radarul, centrul tactic de operațiuni și componentele software.

Această compatibilitate ar putea simplifica instruirea personalului, logistica și integrarea noului interceptor în unitățile care operează deja sistemul IRIS-T.

IRIS-T, componentă importantă a apărării europene

Germania, Estonia, Letonia, Bulgaria, Suedia, Danemarca și Elveția se numără printre statele europene care au achiziționat versiunea IRIS-T SLM.

Sistemul este și una dintre componentele centrale ale Inițiativei Europene Sky Shield, program destinat consolidării capacităților continentului în domeniul apărării antiaeriene și antirachetă.

În paralel cu dezvoltarea SLX, Nammo își extinde producția de motoare pentru versiunile SLS și SLM, considerate esențiale pentru apărarea terestră a Ucrainei. Compania norvegiană susține că va crește semnificativ volumele de producție pentru aceste programe.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea I – Programul antigrindină: 39% realizat, 100% finanțat. Antigrindina – gaură neagră bugetară cu acoperire meteo

Republica gardurilor de aur și a rachetelor de conservare Există țări care trimit rachete în spațiu. Și există țări care...

Exclusiv2 ore ago

Sfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI

Într-un colț de internet, pe o pagină de Facebook plină de inimioare și rugăciuni, tronează imaginea omului bun: Ionita Florin,...

Exclusiv2 ore ago

Derby-ul care l-a lăsat în offside pe Nae Comisionarul și mafia cailor dopați

Dacă ar fi existat un premiu pentru „Cel mai tare circ fără clovni, dar cu cai drogați”, Hipodromul Ploiești l-ar...

Exclusiv2 ore ago

Cum a ratat Ploieștiul trenul miliardelor europene: epopeea fondurilor UE și PNRR sub Polițeanu

Constatări din Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești...

Exclusiv23 de ore ago

Mafia Antigrindină, rachetele de aur și ministra U.S.R. care se ascunde după nori

Într‑un colț de Europă numit România, cineva a avut o idee genială: „Dacă tot nu putem conduce agricultura, hai măcar...

Exclusiv23 de ore ago

Republica T.C.E. PLOIEȘTI:  CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există

  Dl. Taboi, omul-orchestră care cântă doar la… raport În imperiul lui Nae Comisionaru’, unde clanul conduce iar autobuzele crapă...

Exclusiv23 de ore ago

Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi

 Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025....

Exclusiv2 zile ago

Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” –  Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)

MAFIA ANTIGRINDINĂ ÎN COLȚUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete în nori, cu facturi în buget și cu noroi...

Exclusiv2 zile ago

REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI

 Republica TCE – de la societate publică la birt de gară Într-un colț de oraș numit pompos “societate de transport...

Exclusiv3 zile ago

Republica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează

Permanență de lux pentru șefi, „patriotism” gratis pentru subalterni În timp ce polițiștii de execuție din IPJ Brașov sunt împinși...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – „Concursul-fantomă” de la Dinamo: când posturile se dau, dar nu se prea iau

Concurs cu final anunțat: „Se caută ofițer, preferabil deja ales” Clubul Sportiv Dinamo București a reușit, încă o dată, performanța...

Exclusiv4 zile ago

Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară

Trei ani ne-au ținut lecții cu „nu trebuie autorizație, totul e în regulă”, iar acum un răspuns oficial al Poliției...

Exclusiv4 zile ago

113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare

Când nu mai ai bani, tai de la investiții. Când nu mai ai idei, tai de la dreptate. Când nu...

Exclusiv4 zile ago

„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei

Libertatea de exprimare cu cagula pe față Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) lovește cu o întrebare care...

Exclusiv5 zile ago

Marele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”

Despre imunități cibernetice, mandate devenite decor legislativ și breșe care par să aibă mai mulți spectatori decât proprietarul sistemului atacat...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv