Actualitate
Ce-i pregatesc americanii PSD-ului?
(PRELUARE INPOLITICS.RO):
În ultima vreme se petrec o serie de evenimente interesante, care relevă o activare bruscă a interesului american pentru România, după ani lungi în care țara noastră părea ”subcontractată” germaniolor de către marele aliat. Iar o asemenea activare nu poate ocoli domeniul politic, în mod firesc. Marea întrebare e cum vor evolua lucrurile, pentru că se înmulțesc semnele că urmează evenimente spectaculoase.
”Va deveni PSD, ”ciuma roșie”, aliatul de nădejde al SUA în țara noastră? Și ce figură politică vor alege americanii – și e neîndoios că trebuie să o facă! – pentru a fi capul lor de pod în România?”
Scriam asta anul trecut, în luna mai, într-o analiză dedicată unei chestiuni de mare calibru: pe cine vor paria americanii în România?
Despre germani și francezi se știa cum stau lucrurile, vorbim de Klaus Iohannis, de PNL, de USR și PLUS.
Cu americanii, însă, era mai complicat; nu se întrezărea deloc limpede pe ce grupare politică s-ar baza în perspectiva propriilor interese.
În mandatele lui Bush Jr. și Obama, România fusese lăsată sub coordonarea Germaniei, aliat major al SUA în Europa.
Paradigma s-a schimbat dramatic, însă, în ultimii ani.
Donald Trump și SUA nu mai au încredere în nemți.
Ba chiar au interese mari care se despart dramatic.
Interese care vizează și România; pasul firesc e recuperarea influenței în țara noastră.
Iar influența nu depinde doar de oamenii din armată și servicii, ci și de o grupare politică puternică și devotată Washingtonului.
Încă de acum mai bine de un 2-3 ani se vehicula în anumite cercuri informația că SUA ar putea merge pe mîna PSD, dar se ciocnește de leadershipul partidului, unul de tip mafiot. De aici, teza că PSD ar putea deveni fezabil cîndva, atît timp cît se operează schimbări la vîrf. Degeaba făcea Dragnea bezele peste gard americanilor cu mutări de ambasade șamd, dacă în spatele lui se întrezăreau dosare penale grele și clici mafiote.
PSD-ul lui Dragnea s-o fi vopsit peste noapte în filoamerican, dar americanii au refuzat să se vopsească în filopesediști.
În ultimele luni, însă, lucrurile se schimbă dramatic.
Liviu Dragnea e băgat la pușcărie.
PSD suferă o înfrîngere usturătoare în alegeri.
Se alege cu un președinte extrem de slab, apoi cu un candidat prezidențial mediocru, în persoana aceleiași Dăncilă.
Pierde aliatul ALDE, iar acum ar putea pierde chiar guvernul, intrat, oricum, în blocaj.
Dincolo de asta, se mai întîmplă, însă, lucruri extrem de spectaculoase.
– Cel mai devotat americanilor politician din istoria PSD, Mircea Geoană, e scos din anonimat și numit, brusc, numărul 2 în NATO.
– Fosta lui feblețe politică, Ana Birchall, e propulsată la cîrma ministerului Justiției. – Aproape imediat se vede cu procurorul general al SUA care îi dă indicații privind înăsprirea drastică a pedepselor pentru anumite infracțiuni. Pentru cei care nu știu, William Barr e cunoscut în țara lui de decenii ca un adept al pedepselor dure și de lungă durată pentru infracțiuni. Birchall s-a conformat și a avansat celebrele, de acum, propuneri de modificare a Codurilor penale, cu pedeapsa pe viață pentru omor, viol, pedofilie și răpiri, percheziții permise și noaptea și sporire de competențe pentru DIICOT.
– Președintele Klaus Iohannis e chemat la fel de urgent la Trump, care îi înmînează între patru ochi un ”to do” list cu sarcini foarte importante(Nord Stream, gazele din Marea Neagră, 5G etc), iar președintele nostru nu lasă vreo clipă impresia că ar avea ceva de obiectat.
– Fostul șef de cabinet al lui Geoană, ambasadorul George Maior, vorbește despre posibila lui revenire în PSD după terminarea mandatului, care oricum s-a cam terminat.
– Explodează cazul Caracal la doi pași de baza americană de la Deveselu, ceea ce ar putea afecta imaginea SUA în ochii românilor dacă apar dovezi despre eventuale conexiuni. După doar 7 zile, Birchall face un gest șocant și se precipită să anunțe familia de moartea Alexandrei. A doua zi dimineață, se anunță înmormîntarea tinerei, dar spre seară, la intervenția lui Cumpănașu, familia revine și anulează ceremonia. Dacă înmormîntarea s-ar fi produs, 75% din cazul Caracal ar fi fost îngropat și el, probabil. Foarte plauzibil, exact asta a urmărit și Birchall. Un serviciu făcut americanilor, dar care a eșuat.
Asta nu e tot.
La doar cîteva săptămîni după numirea Anei Birchall la Justiție, premierul Dăncilă decide să o remanieze.
Președintele Iohannis refuză schimbarea acesteia, dar adevărata bombă vine cînd omologul ei american, William Barr, reacționează aproape violent. El o invită urgent în SUA pe Birchall și dă un comunicat care nu lasă loc de interpretări:
”Departamentul de Justiţie al SUA a lucrat îndeaproape cu Ana Birchall şi o vede ca pe un partener vital şi de încredere în lupta împotriva corupţiei. Prezenţa sa în fruntea Ministerului Justiţiei a venit într-o perioadă vitală pentru România, în care controversele au ridicat întrebări legate de angajamentul României faţă de valorile statului de drept şi au redus încrederea publică şi au generat îngrijorări crescânde în rândul comunităţii internaţionale. Sub conducerea lui Birchall, România poate să devină din nou exemplu în regiune pentru progresele luptei anti-corupţie”.
Dăncilă se înmoaie și murmură public că rămîne de văzut la CEx-ul de la Mamaia dacă se menține propunerea de schimbare a Anei Birchall.
Pînă să se decidă, vin alte două evenimente majore, fără precedent.
Aflat ieri la București, ambasadorul american la UE, Gordon Sondland, face un anunț greu:
„SUA sunt foarte preocupate de statul de drept şi nu doar din motivele evidente, anume că nu poţi avea o societate civilă fără statul de drept. Este foarte greu să creezi un climat de investiţii propice în orice ţară unde cei care vor să îşi rişte capitalul nu ştiu care sunt regulile sau care, mai rău, se confruntă cu faptul că regulile de azi se schimbă mâine, după ce ţi-ai riscat capitalul. Statul de drept este esenţial, iar un exemplu al preocupării noastre este faptul că procurorul general a invitat ministrul dumneavoastră al Justiţiei, acesta fiind unul din motivele vizitei mele: să vorbim despre invitaţia de a veni în Statele Unite ale Americii şi de a continua să lucreze cu el şi cu echipa sa, pe baza unei foi de parcurs”.
Mesajul e, cum spuneam, fără precedent: un înalt emisar al SUA cere răspicat și fățiș menținerea unui anumit politician la cîrma unui minister, exact în mijlocul procedurii de demitere a sa.
Nici măcar Laura Kovesi nu a visat vreodată la o susținere atît de ostentativă din partea Washingtonului.
Mai mult, Sondland vorbește fără ocolișuri despre o ”foaie de parcurs” pentru respectivul ministru, ceea ce ar putea fi interpretat chiar ca un afront la suveranitatea națională.
Miza trebuie că e mare.
În paralel cu anunțurile lui Sondland, vine cel al Departamentului de Stat, tot fără precedent, conform căruia familia lui Liviu Dragnea a devenit indezirabilă pe pămînt american.
Analistul Dan Turturică susține într-un material publicat azi că Dăncilă a remaniat-o pe Birchall la ordinul lui Liviu Dragnea, de aici anunțul Departamentului de Stat, ca o pedeapsă.
O explicație interesantă, dar care nu acoperă un mic aspect: de ce ar mai da doi bani Dăncilă pe ordinele unui politician terminat definitiv și aflat după gratii?
Doar se știe cum a fost ”îngropat” Dragnea de foștii susținători imediat după încarcerare.
Mult mai plauzibil, altul a fost motivul pentru care Dăncilă a încercat să o execute pe Birchall, culmea, exact într-un moment în care încerca ea însăși să dea din coadă pe lîngă Casa Albă.
Mai exact, cineva – care poate fi și Dragnea, e drept – a avertizat-o că Birchall e programată pentru un rol mult mai important, foarte probabil de succesoare a ei la șefia PSD.
Dăncilă a încercat să elimine concurența, dar s-a trezit cu replici teribile.
Poate că Trump a reușit să-i impună o agendă pro-americană lui Iohannis, dar e sigur că SUA are nevoie de mai mult decît de bunăvoința de moment a unui președinte pentru a-și securiza planurile cu România.
Are nevoie de susținerea unui mare partid.
Iar un partid condus de lideri total devotați americanilor e ideal, chiar și cînd respectivul partid are un background nu foarte pe gustul lor.
Prin anunțul neortodox al indezirabilității familiei Dragnea, americanii dau un mesaj indirect PSD, acela că nu vor tolera nimic din ce mai are legătură cu fosta conducere a partidului. Dacă nu operează schimbări urgente și majore, PSD se linge pe bot de prietenie cu Trump.
Fosta consilieră a lui Geoană devine, în acest moment, punctul de cotitură al PSD: dacă se va forța debarcarea ei de la Justiție, vom înțelege ce a ales actuala conducere.
Dacă se renunță, să așteptăm pasul următor, care va veni după prezidențiale. Și care nu va fi unul mărunt.
Actualitate
Uniunea Europeană se pregătește să preia conducerea în reglementarea traficului spațial
Incertitudinile din programul american TraCSS deschid calea pentru consolidarea modelului european
Uniunea Europeană ar putea deveni principalul actor în stabilirea politicilor, standardelor și cerințelor de autorizare privind siguranța operațiunilor sateliților la nivel mondial. Posibila schimbare de poziționare are loc pe fondul incertitudinilor legate de viitorul sistemului american Traffic Coordination System for Space (TraCSS), coordonat de Departamentul Comerțului din Statele Unite.
Deși programul american ar putea fi relansat sau consolidat pe termen lung, reprezentanți ai industriei spațiale din Statele Unite și Europa susțin că interesul pentru inițiativa europeană de gestionare a traficului spațial este în creștere. Programul, cunoscut sub numele de EU Space Surveillance and Tracking Partnership, oferă servicii de monitorizare orbitală și de prevenire a coliziunilor.
Aproape toți operatorii europeni folosesc deja sistemul
Aproximativ 95% dintre operatorii europeni de sateliți participă deja la schimbul de date organizat prin EU SST și beneficiază de servicii de avertizare privind riscul de coliziune.
Un proiect de lege european privind operațiunile spațiale ar putea transforma această participare într-o obligație. Conform prevederilor aflate în pregătire, toate companiile care operează sateliți destinați utilizării în Europa ar trebui să demonstreze că sunt conectate la sistem și că respectă mecanismele comune de siguranță.
Programul european colaborează cu Departamentele Comerțului și Apărării din Statele Unite pentru a evita suprapunerile și conflictele cu TraCSS. Conferința AMOS reprezintă unul dintre forumurile în care oficialii americani și europeni discută compatibilitatea celor două inițiative.
Totuși, lipsa unei direcții clare pentru programul american a complicat coordonarea dintre cele două părți.
Parteneriatul a ajuns la 19 state membre
În luna iunie, Belgia, Bulgaria, Lituania și Luxemburg s-au alăturat EU SST. Extinderea a avut loc cu puțin timp înaintea aniversării a zece ani de la lansarea oficială a parteneriatului, marcată la 1 iulie.
Prin aderarea celor patru țări, numărul guvernelor participante a ajuns la 19, față de doar cinci state la începutul programului, în 2016.
Parteneriatul reunește în prezent Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.
Inițiativa cooperează cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, instituție care gestionează programele spațiale comune ale blocului comunitar.
Finanțarea ar putea crește după 2028
Bugetul exact al EU SST este dificil de estimat, deoarece finanțarea provine din mai multe surse: contribuțiile statelor participante, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027 și fonduri puse la dispoziție de alte instituții financiare europene.
Biroul EU SST nu publică un buget anual detaliat. Cu toate acestea, reprezentanții guvernelor și ai industriei spațiale se așteaptă la o creștere semnificativă a finanțării în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028–2034.
Interesul sporit al armatelor europene pentru dezvoltarea unor capabilități spațiale autonome ar putea accelera investițiile în sisteme de supraveghere, senzori și servicii de gestionare a traficului orbital.
Radare și telescoape monitorizează obiectele aflate pe orbită
EU SST este conceput pentru a supraveghea activitatea din spațiu și pentru a transmite avertizări privind posibile coliziuni între sateliți și alte obiecte orbitale. Serviciile oferite includ:
- avertizări privind riscul de coliziune;
- evaluări ale riscului asociat reintrării obiectelor în atmosferă;
- informații despre evenimente periculoase, precum dezintegrarea sau fragmentarea sateliților;
- monitorizarea resturilor spațiale care pot amenința infrastructura orbitală.
Sistemul se bazează pe o rețea formată din aproximativ 70 de radare și telescoape amplasate în statele participante. Cele mai multe dintre aceste echipamente sunt deținute în prezent de structuri militare naționale.
Obiectivul pe termen lung este ca rețeaua să ajungă la un echilibru între senzorii guvernamentali, militari și civili, pe de o parte, și echipamentele operate de companii comerciale, pe de altă parte.
Industria privată devine un pilon al supravegherii spațiale
În prezent, opt companii comerciale furnizează date de conștientizare a situației spațiale către rețeaua EU SST. Valoarea totală a contractelor încheiate cu acești furnizori este estimată la aproximativ 700 de milioane de dolari în acest an.
Instituțiile europene și parteneriatul EU SST încearcă să extindă rapid numărul companiilor capabile să proiecteze și să opereze senzori, să genereze date de urmărire orbitală și să ofere servicii operatorilor de sateliți.
Pentru atingerea acestui obiectiv sunt utilizate mai multe mecanisme de finanțare și cofinanțare. Un exemplu îl reprezintă programul de granturi inclus în inițiativa Horizon Europe, dedicată dezvoltării tehnologiilor viitorului.
Planul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026–2027 include trei categorii de finanțări destinate dezvoltării tehnologiilor de urmărire spațială. Bugetul cumulat al acestor granturi este de aproximativ 55 de milioane de lire sterline, echivalentul a circa 63 de milioane de dolari.
Bruxellesul caută o industrie spațială competitivă
Forumul pentru industrie și startup-uri al Uniunii Europene dedicat gestionării traficului spațial reunește de două ori pe an reprezentanții EU SST și peste 100 de companii private specializate în urmărirea obiectelor orbitale.
Discuțiile vizează extinderea rețelei de senzori, dezvoltarea de noi servicii și consolidarea bazei industriale europene. Cea mai recentă reuniune a avut loc în luna martie, iar următoarele evenimente ar urma să marcheze și aniversarea oficială a programului.
În ultimul deceniu, EU SST a furnizat servicii de prevenire a coliziunilor pentru peste 100 de operatori din 40 de țări. Conducerea parteneriatului susține că programul a contribuit la formarea unei rețele europene performante de conștientizare a situației spațiale și la dezvoltarea unei industrii competitive.
Autonomia strategică, obiectivul final
Extinderea parteneriatului și creșterea finanțărilor reflectă ambiția Uniunii Europene de a-și reduce dependența de infrastructurile spațiale externe.
Prin integrarea senzorilor militari, civili și comerciali, precum și prin dezvoltarea unor companii europene capabile să furnizeze tehnologii și servicii specializate, Bruxellesul urmărește să construiască un sistem autonom de gestionare a traficului spațial.
Obiectivul final este atingerea autonomiei strategice în domeniul monitorizării orbitale, într-un moment în care numărul sateliților crește rapid, iar riscurile generate de resturile spațiale, interferențele și activitățile militare din spațiu devin tot mai complexe.
Actualitate
Nammo dezvoltă un motor de rachetă pentru noua versiune cu rază extinsă a sistemului IRIS-T
Proiect norvegian pentru interceptori capabili să lovească ținte la 80 de kilometri
Compania norvegiană Nammo a început lucrările preliminare pentru dezvoltarea unui prototip de motor de rachetă destinat unei viitoare versiuni cu rază lungă de acțiune a sistemului german de apărare antiaeriană IRIS-T.
Noul motor ar urma să echipeze interceptorul IRIS-T SLX, dezvoltat de compania germană Diehl. Proiectul se află într-o etapă incipientă, iar Nammo intenționează să construiască primul prototip cât mai curând posibil.
„Este un proiect complet nou pentru noi”, a explicat un manager al programului, sub protecția anonimatului. Potrivit acestuia, dezvoltarea nu se bazează în mod semnificativ pe tehnologii sau programe anterioare ale companiei.
Teste statice la baza de producție din Raufoss
Primele activități de testare sunt planificate la uzina Nammo din Raufoss, localitate aflată la peste 100 de kilometri nord de Oslo. Inginerii vor efectua inclusiv teste statice de ardere pentru a verifica rezultatele analizelor tehnice și ale simulărilor computerizate.
În funcție de rezultate, proiectul va fi ajustat înainte de trecerea la etapele următoare.
Motorul va utiliza o arhitectură de tip „dual pulse”, concepută pentru a asigura două faze distincte de propulsie. Combustibilul va fi proiectat pentru a furniza un anumit profil de tracțiune, în timp ce motorul va fi împărțit în două secțiuni separate. Această configurație poate permite interceptorului să-și gestioneze mai eficient energia pe durata zborului și să-și îmbunătățească performanțele la distanțe mari.
Diehl pregătește primele teste ale interceptorului SLX
Diehl urmărește efectuarea în 2027 a primului test de tragere pentru versiunea terestră IRIS-T SLX. Testul este descris ca o etapă inițială de dezvoltare și de verificare a integrității sistemului.
Producția de serie a rachetei cu rază extinsă este programată, potrivit planurilor actuale, pentru 2029.
IRIS-T SLX ar urma să intercepteze ținte aflate la o distanță de până la 80 de kilometri, aproximativ dublu față de raza modelului IRIS-T SLM. Noua versiune este destinată combaterii avioanelor de vânătoare, bombardierelor, dronelor de mare anduranță și aeronavelor de sprijin.
Interceptorul a fost prezentat pentru prima dată de Diehl la Salonul Aeronautic de la Berlin din 2024.
Ucraina raportează o rată de succes de 95%
Potrivit reprezentanților Diehl, forțele ucrainene au utilizat sistemele IRIS-T SLS și IRIS-T SLM pentru a distruge peste 1.000 de ținte rusești de la începutul invaziei, în 2022.
Cele două versiuni, destinate apărării la distanță scurtă și medie, ar fi înregistrat o rată de lovire de aproximativ 95% în timpul conflictului. Printre țintele interceptate s-ar fi numărat rachete de croazieră Kh-101 și 3M14 Kalibr, precum și drone Shahed-136.
O alternativă la sistemele Patriot
Directorul executiv al Diehl, Helmut Rauch, a declarat în luna iulie că versiunea SLX ar putea reduce dependența Europei de rachetele americane Patriot.
Sistemele Patriot sunt într-o perioadă de deficit, iar Ucraina a solicitat în mod repetat aliaților occidentali să transfere urgent o parte din stocurile disponibile pentru consolidarea apărării antiaeriene.
Dezvoltarea unui interceptor european cu rază mai mare ar putea contribui la diminuarea presiunii asupra rezervelor americane și la creșterea autonomiei strategice a statelor europene.
Un lansator comun pentru rachete SLM și SLX
Noul interceptor ar putea fi integrat pe un lansator comun capabil să transporte atât rachete SLX, cât și rachete SLM. Astfel, operatorii ar putea configura încărcături mixte, adaptate tipurilor diferite de amenințări.
Versiunea SLX va utiliza, de asemenea, o parte importantă din infrastructura deja asociată modelului SLM. Printre elementele comune se numără radarul, centrul tactic de operațiuni și componentele software.
Această compatibilitate ar putea simplifica instruirea personalului, logistica și integrarea noului interceptor în unitățile care operează deja sistemul IRIS-T.
IRIS-T, componentă importantă a apărării europene
Germania, Estonia, Letonia, Bulgaria, Suedia, Danemarca și Elveția se numără printre statele europene care au achiziționat versiunea IRIS-T SLM.
Sistemul este și una dintre componentele centrale ale Inițiativei Europene Sky Shield, program destinat consolidării capacităților continentului în domeniul apărării antiaeriene și antirachetă.
În paralel cu dezvoltarea SLX, Nammo își extinde producția de motoare pentru versiunile SLS și SLM, considerate esențiale pentru apărarea terestră a Ucrainei. Compania norvegiană susține că va crește semnificativ volumele de producție pentru aceste programe.
Actualitate
Forțele Aeriene ale SUA pregătesc achiziția unui Boeing 737 MAX pentru transportul oficialilor
Un avion comercial ar putea fi transformat într-o aeronavă militară
Forțele Aeriene ale Statelor Unite intenționează să achiziționeze un Boeing 737 MAX pentru extinderea flotei de avioane dedicate transportului oficialilor de rang înalt. Dacă planul va fi pus în aplicare, aceasta ar putea fi prima utilizare a acestui model Boeing într-o misiune militară.
Decizia vine după ce Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2026 a alocat 250 de milioane de dolari pentru extinderea capabilităților aeronavelor C-40. În nomenclatura Forțelor Aeriene, C-40 desemnează versiunile anterioare ale modelului 737, adaptate pentru transportul executiv militar.
Deocamdată, autoritățile americane nu au precizat cât va costa noua aeronavă și nici când ar urma să fie livrată.
Un contract important pentru Boeing, într-un moment dificil
Achiziția ar putea reprezenta o oportunitate semnificativă pentru Boeing, care încearcă să accelereze producția familiei 737 MAX. Modelul este una dintre principalele surse de venit ale companiei, însă ritmul de fabricație a rămas sub așteptări.
737 MAX a traversat o perioadă dificilă după două accidente produse în 2018 și 2019, tragedii care au determinat menținerea la sol a întregii flote timp de peste un an. În ianuarie 2024, desprinderea în timpul zborului a unui panou care închidea o ieșire de urgență de la un alt aparat 737 MAX a declanșat o nouă criză și a intensificat controalele autorităților de reglementare.
Forțele Aeriene nu au ales încă versiunea aeronavei
Comandamentul pentru Mobilitate Aeriană nu a precizat ce variantă a modelului 737 MAX este vizată. În luna iulie, însă, instituția a solicitat informații din partea industriei pentru servicii de instruire în zbor pe aeronave 737-8 MAX, un indiciu că această versiune ar putea fi luată în calcul.
După achiziție, aeronava ar trebui modificată pentru misiuni militare. Procesul ar putea include instalarea unor sisteme de comunicații securizate, precum și a unor echipamente de avertizare și contramăsuri defensive.
C-40 și C-32, sub presiunea cererii
Forțele Aeriene operează în prezent aeronavele C-40 și C-32 pentru transportul oficialilor guvernamentali. C-32 este utilizat în principal pentru deplasările celor mai importanți cinci demnitari americani: vicepreședintele, prima doamnă sau primul domn, secretarul apărării, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore și secretarul de stat.
Aeronavele C-40 pot prelua, la nevoie, misiuni alocate în mod normal flotei C-32. Cererea pentru ambele tipuri de avioane a crescut în ultimii ani, ceea ce a amplificat presiunea asupra capacității de transport executiv.
Boeing 737, singura opțiune americană disponibilă
Congresul a respins anterior încercarea Forțelor Aeriene de a extinde flota C-40. La acel moment, oficialii militari argumentau că aceste aeronave ar putea suplimenta flota C-32, insuficientă pentru a acoperi toate solicitările de transport ale celor mai înalți oficiali ai administrației americane.
Aeronava de bază a modelului C-32 este Boeing 757, însă producția acestui avion a fost încheiată. În consecință, Boeing 737 a rămas singurul avion comercial american cu fuselaj îngust, disponibil în producție și potrivit pentru extinderea flotei de transport executiv.
Prin transformarea unui 737 MAX într-o aeronavă militară, Forțele Aeriene ar putea obține o platformă modernă și disponibilă pentru misiuni oficiale, în timp ce Boeing ar primi un contract care ar consolida programul celui mai important avion comercial al companiei.
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 5 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 5 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Featuredacum 3 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 2 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 5 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor



