Actualitate
Se poate constata existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal aplicabil in Romania
CSAT/SECURITATE/CIBERNETICA
Marti 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre Presedintele Klaus Werner Iohannis si la care au participat atat reprezentantii executivului Grindeanu, cat si sefii serviciilor de informatii sau inlocuitorii de drept ai acestora, precum si alti oficiali sau persoane stabilite prin Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Printre subiectele puse in dezbatere si aprobare in cadrul sedintei sus mentionate se regaseste si cel referitor la activitatea Centrului Operativ de securitate Cibernetica pentru anul 2016.
Redam mai jos textul publicat pe pagina oficiala a CSAT[1]
“Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT. Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.
Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României. Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017. S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.
Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.”
Din textul adoptat de CSAT, in data de 21.03.2017, pentru comunicare oficiala si minima transparenta a lucrarilor acestui Consiliu, in calitate de autoritate a administraţiei publice, autonomă faţă de Guvern, prezidată de Preşedintele României şi supusă controlului parlamentar, cu atribuţii în ce priveşte apărarea ţării şi siguranţa naţională[2], se poate constata ca in Romania pana la aceasta data cadrul legislativ este inexistent in domeniul securitatii cibernetice. Acest lucru este, in fapt, confirmat prin asertiunea din comunicat acestui for de nivel inalt dar fara personalitate juridica unde se recunoaste in mod direct si explicit lipsa cadrului legislativ in materia securitatii cibernetice, in contextul in care atat presedintele Romaniei cat si toti membrii CSAT stiau ca prin Decizia CCR nr.17/21.01.2015 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei (proiect de lege propus la finele anului 2015 de Guvernul de atunci in Parlamentul Romaniei, care a fost culmea sprijinit/sustinut chiar de prim ministru Grindeanu, in calitatea sa de atunci de ministru al comunicatiilor si, chiar dorit in mod tacit si de presedintele Iohannis in prima sa luna de presedentie, oare de ce? Ii convinsese de utilitatea ei fostul sef SRI George Cristian Maior, Coldea sau Cocoru?).
De semnalat este faptul ca intrucat prin Decizia CCR nr.17/2015 care a constatat intreg continutul legislativ pentru securitatea cibernetica a Romaniei propus spre legiferare este neconstitutional s-a stabilit/definit atat in fapt cat si in drept ca si institutiile care se doreau a fi infiintate nu pot fi constituite/organizate in mod legal intrucat actiunea de legiferare este declarata neconstitutionala, cum ar fi:
- Sistemului naţional de securitate cibernetică (SNSC) care reprezintă cadrul general de cooperare care reuneşte autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu;
- Consiliul operativ de securitate cibernetică (COSC) reprezintă organismul princare se realizează coordonarea unitară a SNSC. Din COSC fac parte, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat, precum şi secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională) şi un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională (n.n. banuim ca va fi fostul ofiter SRI Gabriel Statescu, recent adus consilier de stat in cabinetul prim-ministrului). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii, în condiţiile legii.(n.n. iata o surpriza interesanta, daca nu stiati se dorea o noua ingerinta disimulata a SRI in societate);
- Serviciul Român de Informaţii este desemnat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică a COSC, precum şi organizarea şi executarea activităţilor care privesc securitatea cibernetică a României. În acest scop, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, denumit CNSC [art. 10 alin. (1) ].
Ce se poate constata din cele anterior expuse este faptul ca normele de functionare instituite prin legea declarata neconstitutionala pentru cele trei entitati/structuri SNSC, CNSC si CNSC si inclusiv calitatea ce se conferea SRI de autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, au fost suspendate de la aplicare de la data deciziei CCR, adica 17.01.2015, iar dupa 45 de zile de la publicare in monitorul oficial a deciziei efectele juridice pendinte institutiilor antementionate inceteaza de drept, conform art.147 alin.(1) din Constituţie ce stabileşte, în privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea „îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
Deci, pe cale de consecinta juridica si constitutionala, organizarea/functionarea acestor institutii/structuri/entitati nominalizate in anuntul CSAT, HG nr.271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetic, respectiv in Rapoartele anuale de activitate ale SRI (CN CYBERINT), practic nu ar fi trebuit sa mai existe functional-organizatoric in spatiul romanesc, cu atat mai mult sa fie stabilite structuri administrative/executive nonjuridice dotate logistic cu bunuri, mijloace si resurse materiale si umane/incadrate cu personal, bugetate public direct sau indirect prin entitatile mama, respectiv analizate prin rapoarte activitatile functionale ale acestora atat la nivelul CSAT cat si al SRI, inclusiv si la nivelul celorlalte organisme specializate din sistemul national de securitate si aparare, componente ale institutiilor subliniate mai sus.
Ca atare se poate constata existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal aplicabil in Romania, cu accent deosebit pe subiectul securitatii cibernetice chiar de la cel mai inalt nivel de decizie, Presedentia Romaniei, situatie confirmata oficial chiar prin textul comunicatului suspus dezbaterii publice astfel: “Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu (…) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României”. Oare cum un organism de tipul COSC poate substitui puterea legislativa din Romania, reprezentata de Parlamentul Romaniei si CSAT sa sustina acest lucru in mod oficial, si ce lege sau act normativ cu putere de lege (ordonanta) a stabilit ca COSC poate sa actualizeze cadrul legislativ in domeniu (n.n.securitatea cibernetica) si sa adopte/initieze o lege in acest sens.
Ca un corolar la cele anterior expuse redam o trimitere a CCR din Decizia nr.17/2015 care ar trebui sa fie in atentia oricarui reprezentant al statului roman si anume:
“75 (…) Trimiterea la acte administrative, cu o forţă juridică inferioară legii, într-un domeniu critic pentru securitatea naţională, cu impact asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii. O dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, atâta vreme cât ordinele sau deciziile sunt emise de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice desemnate de lege, apare cu evidenţă că legea relativizează în mod nepermis reglementarea acestui domeniu, lăsând la latitudinea fiecărei entităţi stabilirea, în mod diferenţiat, a unor măsuri esenţiale, precum cerinţele minime de securitate cibernetică, modalitatea de notificare, precum şi datele şi informaţiile care însoţesc notificarea.”
Iata cum la nivel inalt prin activitatea si hotarararile luate de catre CSAT, prin consensul membrilor sai, cel putin pe domeniul securitatii cibernetice suspus dezbateri si eludarea preveerilor Constitutiei si legilor tarii sunt create premisele generarii elementelor constitutive ale unor infractiuni (abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc.) ce pot fi sanctionate in urma unor activitati de instructie penala precizate de facto prin cele doua coduri penale si de procedura penala aplicabile.
Asteptam o reactie pe masura a autoritatilor statului de drept pe subiectul mai sus analizat astfel incat in Romania sa nu se mai poata produce derapaje in sensul celor create de protocoale si echipe mixte intre SRI si alte autoritati ale administratiei publice centrale, iar cei vinovati demnitari, functionari publici sau oricare persoana responsabila si implicata de punerea in opera a unor fapte cu caracter penal pe segmentul dezbatut sa raspunda conform gradului de vinovatie identificat si stabilit de organele de urmarire penala in drept, respectiv confirmat printr-o hotarare judecatoreasca justa. (Ec Adrian Radu).
[1] http://csat.presidency.ro/?pag=46&id=14443
[2] Vezi Decizia CCR 97/2008 unde se mai precizeaza ca “…În procesul de îndeplinire a activităţilor sale specifice, pot apărea situaţii litigioase pentru a căror rezolvare să fie necesară formularea unor acţiuni în justiţie, şi numai instanţele de judecată învestite cu soluţionarea respectivelor litigii au competenţa de a stabili dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are sau nu calitate procesuală, activă sau pasivă.”
Actualitate
Frontul industrial unit: Lockheed Martin și General Motors rescriu regulile producției de armament
Sinergia dintre Corvette și rachetele interceptoare
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze baza industrială de apărare, cel mai mare contractor militar din lume, Lockheed Martin, și gigantul auto General Motors (GM) au semnat un parteneriat istoric. Obiectivul central este utilizarea forței manufacturiere a industriei auto pentru a accelera producția de sisteme de armament într-un ritm fără precedent. Deși produsele lor par din universuri diferite, filozofia de inginerie este comună: atât un model Corvette, cât și un interceptor THAAD necesită precizie extremă, lanțuri de aprovizionare complexe și o producție de serie riguroasă. Această colaborare nu vizează fuziunea produselor, ci transferul de expertiză pentru a ridica standardele de eficiență în întreg sectorul de apărare.
Misiunea de a tripla producția pentru Pentagon
Parteneriatul vine ca un răspuns direct la presiunile exercitate de Departamentul Apărării al SUA, care a solicitat o creștere masivă a capacității de producție. Mai exact, Lockheed Martin vizează triplarea și chiar quadruplarea ratelor de producție pentru sistemele PAC-3 (Missile Segment Enhancement) și interceptoarele THAAD în următorii ani. Expertiza GM în gestionarea lanțurilor de aprovizionare și infrastructura lor comercială masivă sunt considerate piesele lipsă din puzzle-ul necesar pentru a satisface cererea globală tot mai mare de muniții și sisteme de apărare aeriană.
O nouă eră a parteneriatelor „non-traditionale”
Această alianță nu a apărut din întâmplare, ci a fost încurajată de oficialii de la Pentagon, care au îndemnat contractorii din domeniul apărării să caute soluții în afara cercurilor militare obișnuite. Deși detaliile financiare specifice ale acestui acord rămân confidențiale, cifrele de investiții ale celor doi giganți sunt grăitoare: Lockheed Martin s-a angajat să investească 9 miliarde de dolari în peste 20 de facilități până în 2030, în timp ce GM direcționează 7 miliarde în investiții de capital și alte 9 miliarde în cercetare și dezvoltare. Rezultatul este un ecosistem industrial hibrid, capabil să răspundă rapid provocărilor de securitate ale secolului XXI.
Durerea de spate apare frecvent, indiferent dacă ai un job de birou sau o activitate fizică intensă. Uneori începe după un efort banal – ai ridicat o cutie mai grea, ai stat multe ore pe scaun sau ai făcut o mișcare bruscă. De cele mai multe ori, durerea se ameliorează în câteva săptămâni cu tratament conservator și mișcare controlată.
Dar ce faci dacă durerea persistă, coboară pe picior, provoacă amorțeală sau îți afectează somnul și capacitatea de a munci? Când este momentul potrivit să iei în calcul o intervenție chirurgicală?
În acest articol găsești un ghid complet despre durerile de spate și indicațiile pentru operație: cum diferențiezi o durere „obișnuită” de una care necesită evaluare rapidă, ce opțiuni non-chirurgicale ai la dispoziție, ce tipuri de intervenții există și cum decurge recuperarea. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultul medical.
Ce înseamnă durerea de spate și cât de frecvent apare?
Statisticile internaționale arată că până la 80% dintre adulți experimentează cel puțin un episod de durere lombară de-a lungul vieții. Pentru majoritatea, episodul este acut și trece în 4–6 săptămâni.
Durerea de spate se clasifică în funcție de durată:
- Durere acută – sub 6 săptămâni
- Durere subacută – între 6 și 12 săptămâni
- Durere cronică – peste 3 luni
Această clasificare nu este doar teoretică. Dacă durerea persistă peste 6–8 săptămâni fără ameliorare, este recomandată o evaluare mai detaliată.
Zonele frecvent afectate
- Zona lombară (spatele inferior) – cea mai solicitată regiune. Aici apar frecvent herniile de disc L4-L5 și L5-S1.
- Zona cervicală (gât) – durerea poate iradia spre umeri și brațe.
- Zona toracală (mijlocul spatelui) – mai rar afectată, dar necesită atenție pentru a exclude cauze cardiace sau pulmonare.
În majoritatea cazurilor, durerea este mecanică, adică provine din mușchi, ligamente sau articulații. Aceste episoade răspund bine la repaus activ, antiinflamatoare și kinetoterapie.
Lucrurile se schimbă, însă, atunci când apare compresia unui nerv.
Când durerea devine un semnal de alarmă?
Există simptome care indică posibilitatea unei probleme structurale a coloanei și necesită consult medical.
1. Durerea care coboară pe picior (sciatică)
Dacă durerea pleacă din zona lombară și iradiază în fesă, coapsă sau gambă, este posibil să existe o hernie de disc care comprimă nervul sciatic. Mulți pacienți descriu această durere ca fiind „electrică” sau „arsură”.
Un exemplu frecvent: ai durere intensă pe partea posterioară a piciorului, care se accentuează când stai pe scaun sau când te apleci. În astfel de situații, medicul poate recomanda un RMN lombar pentru clarificarea diagnosticului.
2. Amorțeală sau slăbiciune musculară
Dacă observi că nu mai poți sta pe vârfuri, îți „cade” laba piciorului sau simți furnicături persistente, poate exista un deficit neurologic. Slăbiciunea progresivă impune evaluare rapidă.
3. Dificultăți la mers (claudicație neurogenă)
În stenoza spinală, canalul vertebral se îngustează și comprimă nervii. Poți merge doar câteva zeci de metri, apoi apare amorțeala sau durerea în picioare și ești nevoit să te oprești. Mulți pacienți spun că se simt mai bine când se apleacă ușor înainte.
4. Simptome de urgență
Tulburările de urinare, incontinența sau amorțeala în zona perineală pot indica sindrom de coadă de cal, o situație rară, dar care necesită intervenție imediată.
În cadrul Grupului Medical NORD, unde ai parte de diagnostic integrat, tratament personalizat și plan de recuperare adaptat stilului tău de viață, aceste simptome pot fi ameliorate de echipa Terapia Durerii sau de un medic neurochirurg.
Ce opțiuni ai înainte de a lua în calcul operația?
Chirurgia nu reprezintă prima opțiune pentru majoritatea durerilor de spate. În peste 80–90% dintre cazuri, tratamentul conservator aduce ameliorare.
Tratamentul medicamentos
Medicul poate recomanda:
- antiinflamatoare nesteroidiene
- analgezice
- relaxante musculare
- medicamente pentru durerea neuropatică
Tratamentul se adaptează la profilul tău medical și la intensitatea simptomelor.
Infiltrațiile epidurale
Pentru sciatică severă, infiltrațiile cu corticosteroid pot reduce inflamația din jurul nervului. Mulți pacienți obțin ameliorare suficientă pentru a continua recuperarea fără operație.
Kinetoterapia
Un program personalizat de exerciții întărește musculatura profundă a trunchiului și reduce riscul de recidivă. De exemplu, exercițiile pentru stabilizarea zonei lombare și corectarea posturii la birou pot face diferența între episoade recurente și control bun al durerii.
Modificarea stilului de viață
- controlul greutății
- pauze regulate la birou
- renunțarea la fumat
- ajustarea poziției la volan sau la birou
De regulă, medicii recomandă 6–12 săptămâni de tratament conservator înainte de a discuta despre intervenție, dacă nu există deficit neurologic progresiv.
Când este justificată intervenția chirurgicală?
Decizia se ia individual, în urma corelării simptomelor cu investigațiile imagistice.
Operația poate fi recomandată în următoarele situații:
1. Durere severă de tip sciatic care persistă peste 6–12 săptămâni
Ai urmat tratament complet, ai făcut fizioterapie, infiltrații, dar durerea din picior rămâne intensă și îți limitează activitatea zilnică.
2. Deficit neurologic progresiv
Slăbiciunea musculară care se accentuează reprezintă o indicație clară pentru intervenție recomandată de medicul specialist.
3. Stenoza spinală cu afectarea majoră a mersului
Dacă nu mai poți parcurge distanțe scurte fără oprire, iar simptomele persistă, decompresia chirurgicală poate îmbunătăți mobilitatea.
4. Urgențe neurologice
Sindromul de coadă de cal necesită intervenție rapidă pentru a preveni leziunile permanente.
Pentru o evaluare corectă, consultul într-un serviciu specializat de ortopedie sau neurochirurgie este recomandat atunci când simptomele persistă sau se agravează.
Dacă durerea persistă peste 6–8 săptămâni, se agravează sau apare slăbiciune musculară, este momentul potrivit pentru evaluare. Pentru acces rapid la consultații și investigații imagistice, programează un consult la ortopedie în București, la dr. Nițulescu.
Tipuri de intervenții chirurgicale
Microdiscectomia
Indicație: hernie de disc cu sciatică. Medicul îndepărtează fragmentul de disc care comprimă nervul. Este o procedură minim invazivă, cu spitalizare scurtă și recuperare relativ rapidă.
Laminectomia
Indicație: stenoză spinală. Se îndepărtează o parte din osul care comprimă nervii pentru a crea mai mult spațiu.
Fuziunea spinală
Indicație: instabilitate vertebrală sau spondilolisteză. Două vertebre sunt fixate între ele pentru stabilizare. Recuperarea este mai lungă și necesită program de reabilitare atent monitorizat.
Medicul va explica beneficiile, riscurile și alternativele fiecărei proceduri.
Ce trebuie să discuți cu medicul înainte de operație?
Pentru a lua o decizie informată, pregătește o listă de întrebări:
- Care este diagnosticul exact și ce structură este afectată?
- Ce se întâmplă dacă amân intervenția?
- Care sunt riscurile specifice în cazul meu?
- Ce alternative non-chirurgicale mai pot încerca?
- Cât durează recuperarea și când pot reveni la muncă?
De asemenea, medicul poate recomanda:
- RMN sau CT
- analize de sânge
- evaluare cardiologică preoperatorie
- consult anestezic
Traseul complet include diagnostic precis, intervenție recomandată de medicul specialist și program de recuperare personalizat.
Recuperarea și reabilitarea
Mobilizarea începe de regulă din prima zi după intervenție. Vei merge asistat și vei primi indicații clare pentru mișcare sigură.
Revenirea la activități
- muncă de birou: 4–6 săptămâni
- muncă fizică intensă: 8–12 săptămâni sau mai mult
- condus: 2–4 săptămâni, în funcție de evoluție
Kinetoterapia postoperatorie
Recuperarea corectă scade riscul de recidivă. Programul include exerciții pentru:
- întărirea musculaturii abdominale și lombare
- creșterea flexibilității
- corectarea posturii
Respectarea recomandărilor face diferența între o recuperare rapidă și una prelungită.
Riscuri și perspective
Orice intervenție implică riscuri, chiar dacă acestea sunt reduse:
- infecții (1–3%)
- recidiva herniei (7–15% în 10 ani)
- complicații neurologice rare
De aceea, alegerea trebuie făcută în funcție de intensitatea simptomelor și impactul asupra vieții tale.
Durerea de spate nu trebuie ignorată, dar nici tratată pripit cu soluții drastice. Majoritatea cazurilor se rezolvă fără operație. În situațiile în care intervenția devine necesară, alegerea unei echipe medicale experimentate și respectarea programului de recuperare cresc șansele unui rezultat stabil.
Dacă te confrunți cu simptome persistente, caută o evaluare specializată și discută deschis toate opțiunile disponibile. Programează-te pentru o consultație și află ce variantă de tratament ți se potrivește.
Actualitate
O nouă etapă în artileria cu rază extinsă: General Atomics se alătură programului ERAP al Armatei SUA
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de lovire de precizie ale forțelor terestre, General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) a securizat un contract pentru dezvoltarea unui proiectil de 155 mm în cadrul programului Extended Range Artillery Projectile (ERAP). Această etapă marchează extinderea capacităților de producție și inovare ale companiei, care se alătură altor nume sonore din industria de apărare, precum General Dynamics și BAE Systems, în cursa pentru muniția de generație următoare.
Dincolo de bariera celor 65 de kilometri: Obiectivele ambițioase ale programului XM1155
Inițiativa Armatei, cunoscută și sub numele de cod XM1155, vizează crearea unui proiectil capabil să elimine ținte aflate în mișcare la distanțe ce depășesc 65 de kilometri. Programul caută soluții letale împotriva unei game variate de amenințări, de la obuziere autopropulsate și vehicule de luptă ale infanteriei, până la tancuri și ținte maritime. Această nevoie de „standoff” și letalitate sporită a devenit o prioritate după ce proiectul anterior de tun cu rază extinsă a fost abandonat în favoarea dezvoltării muniției avansate.
Competiție acerbă între giganții industriei de apărare: General Dynamics și BAE Systems intră în cursă
Piața proiectilelor inteligente este în plină efervescență, General Dynamics Ordnance and Tactical Systems (GD-OTS) prezentând deja sistemul Vulcano 155. Dezvoltat în colaborare cu parteneri europeni din Italia și Germania, acest proiectil promite o rază de acțiune de până la 70 de kilometri. În paralel, BAE Systems lucrează la propria versiune a muniției de 155 mm, consolidând un peisaj competitiv în care inovația tehnologică este motorul principal pentru a asigura supremația pe câmpul de luptă.
Tehnologie de precizie pentru mediile ostile și calendarul de implementare până în 2030
Noile soluții propuse nu se bazează doar pe forță brută, ci pe o precizie chirurgicală susținută de aerodinamică avansată, ghidaj GPS și senzori laser sau infraroșu. Aceste tehnologii permit angajarea țintelor chiar și în medii unde semnalul GPS este bruiat, o condiție esențială în conflictele moderne. Calendarul este unul strâns: oficialii militari vizează atingerea capacității operaționale inițiale până în anul fiscal 2030, cu o producție de serie mică programată să înceapă încă din primăvara anului 2029.
Clinica „AS de Bani Publici” din Ploiești: când rețeta medicală devine rețetă de decontare
Descinderi cu stetoscopul la buzunar: medicină sau contabilitate creativă? Descinderile de miercuri, 17 iunie, la Clinica AS Medical din Ploiești...
Poliția Locală Ploiești: campioană la amenzi, repetentă la bun-simț
Când „veghetorii legii” calcă pe trecerea de pietoni. La propriu. Cu mașina de serviciu. În momentul în care Poliția Locală...
Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul
Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a...
IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
Arde satul, se arde și „nebunul”. Șeful, liniștit: dă cu pixul, nu cu radarul – De la săteanul „deranjant” (aici)...
PENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX
Când banii publici se închid în curte, dar gardul rămâne deschis Stat închis, privilegii deschise: 50% în plus la „merite...
8,6 minute pe an: Medicina muncii în M.A.I., bătaie de joc cu parafa la vedere
10 medici pentru 124.000 de oameni: sistem sanitar la mișto Sinistru nu mai e o figură de stil, e organizare...
REPUBLICA RÂȘNOV – STATUL FANTOMĂ CU PREMIER LA TELECOMANDĂ
Cum a ajuns Adrian Veștea „prim-ministrul de apartament” al rețelelor cu epoleți, drone de carton și firme-cloacă Premier de ocazie...
Poliția după ora 16:00: Închidem ghișeul, deschidem sezonul la spart geamuri
„Strategia de eficientizare”: scoatem paznicii, intră vandalii După ora 16:00, România intră în alt fus orar: cel în care subunitățile...
Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...
Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei
CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...
Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris
IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați” Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere,...
TRĂDĂTOR CU GRAD ȘI CU TUNEL INUNDAT. Cum a schimbat Adrian Veștea PNL pe un bilet la „Guvernul Sistemului”
Premierul de carton și nașterea unui trădător cu epoleți Măștile au căzut. Ce a defilat în ultimele 24 de ore...
De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro
700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...
JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE
CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...
VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI
CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 4 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 4 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 4 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 5 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 5 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 19 ore
IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 2 zile
Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)