Actualitate
DUPA CCR SI ICCJ CONFIRMA DEZVALUIRILE DIRECTORULUI ZIARULUI INCISIV DE PRAHOVA/CAZUL TONI GREBLA
O noua declaratie a directorului Incisiv de Prahova este confirmata. Asta dupa ce, la cativa ani distanta, dezvaluirile sale au fost confirmate de CCR in totalitate.
Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a fost achitat definitiv de ÎCCJ
In interviul acordat exact acum 3 ani de zile, in data de 06. 05.2015, celor de la stiripesurse.ro, directorul ziarului nostru – Incisiv de Prahova – specifica cu subiect si predicat:
“…după ce judecătorii CCR au respins aceste legi, un membru marcant al Curţii Constituţionale, vorbim de Toni Greblă, cel mai vehement judecător împotriva legilor Big Brother, a fost scos din joc. Nu este întîmplător, cum nu este întîmplător nici interviul acordat de şeful serviciului juridic al SRI, domnul Dumbravă, care nu ştie să numere nici articolele din Codul Penal, dar mă rog, dacă aşa specialişti are SRI, nu comentez. Acel interviu a fost un mesaj, un mesaj mafiot, de ameninţare pentru judecătorii de la CCR. SRI nu se mulţumeşte doar cu a monitoriza parchetele, ci duce lupta pînă la capăt, a spus dl. Dumbravă. În orice dosar, există avocaţi care ridică probleme de neconstituţionalitate, deci SRI asta le-a spus: atenţie, tîmpiţilor, vă monitorizăm şi pe voi şi dacă mai respingeţi o dată legile Big Brother, va mai exista un caz Toni Greblă. Vă spun, legea din România este călcată în picioare de Serviciul Român de Informaţii”.
Iata ca, dup ace CCR a confirmat declaratiile si dezvaluirile acestuia (privind ilegalitatea mandatelor obtinute pe siguranta nationala), vineri intr-un inetrviu si judecatorul CCR, Toni Grebla (achitat) confirma in totalitate cele dezvaluite in acest interviu:
Greblă devoalează MOTIVUL pentru care a fost adus la DNA fără mandat. „M-am pronunţat împotriva celei de-a treia legi Big Brother”
Fostul judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, a avut o intervenţie telefonică în direct pentru emisiunea Actualitatea Românească, moderată de Sorina Matei, în care a dat mai multe detalii despre dosarul în care tocmai a fost achitat, vineri, printr-o decizie care nu este definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei. Magistratul a subliniat o legătură ciudată între deciziile sale din interiorul Curţii Constituţionale prin care s-a opus „legilor Big Brother”, sprijinite puternic de SRI, şi punerea sa sub urmărire penală de către DNA.
„Nu pot să vă spun că sunt surprins de decizia ÎCCJ. De altfel, judecătorii de drepturi şi libertăţi, atât în faza de judecată cât şi în cea de contestaţie, au constatat prin decizii definitive că nu eu există nici măcar suspiciunea rezonabilă că aş fi comis vreo faptă penală, motiv pentru care, în martie 2015 nu a fost dispusă nicio măsură preventivă împotriva mea. Cu aceste probe la dosar, procurorul a dispus trimiterea în judecată şi după readministrarea probelor în instanţă a decis că nu există niciun motiv dosarul să poate primi altă soluţie decât cea de achitare. Eu am fost adus la DNA fără mandat în 22 ianuarie 2015, a doua zi după ce pronunţasem la ora 11:30 a treia lege Big Brother a fi neconstiuţională. După acest moment, pe data 10 martie 2015 am fost reţinut pentru 24 ore şi prin aceeaşi ordonanţă de reţinere s-a propus la Înalta Curte nu arestarea preventivă, ci arestarea la domiciliu. După judecată, au hotărât că nu există niciun motiv pentru care împotriva mea să se fi luată vreo măsură preventivă cu motivarea că nu există nici suspiciunea rezonabilă că s-ar fi comis în cauză vreo faptă penală”, a povestit Toni Greblă.
Fostul judecător CCR a precizat, conform EVZ că el a votat mereu împotriva prevederilor din cele trei proiecte legislative cunoscute ca Legile Brother s-a opus prevederilor dorite de SRI, cu o singură menţiune că în privinţa cartelelor prepay când a afirmat că prevederea poate fi constituţională cu anumite amendamente.
Urmariti declaratia si interviul integral:
A intrat în atenţia publică după ce s-a întîlnit, în parcul Herăstrău, cu fostul preşedinte Traian Băsescu. Ofiţerul în rezervă al SRI, Adrian Radu, a dezvăluit, într-un interviu o informaţie care poate zgudui din temelii Justiţia şi scena politică: toţi politicienii corupţi pot scăpa din închisoare, din cauza unei greşeli a SRI. Adrian Radu face dezvăluiri despre generalul Florian Coldea şi susţine că acesta nu este străin de „gafa” pe care SRI o comite în aceste momente.
* Reporter: Aţi intrat în atenţia publică recent, după apariţia acelor fotografii în care aţi fost surprins împreună cu fostul preşedinte Traian Băsescu. În ce context au fost făcute fotografiile?
* Adrian Radu: Am avut o declaraţie de presă. În mod întîmplător, m-am întîlnit cu fostul preşedinte Traian Băsescu, chiar a fost întîmplătoare respectiva întîlnire. Eu nu sînt fost ofiţer SRI, sînt ofiţer SRI în rezervă, pentru că această calitate de ofiţer SRI nu poate să ţi-o ia nimeni. Ca ofiţer SRI nu puteam să am o întîlnire cu fostul preşedinte într-un loc public. Cei care au publicat aceste fotografii, cu această interpretare, s-au făcut de rîs, din punctul meu de vedere. O întîlnire secretă nu poate avea loc într-un loc public. Pot să afirm cu tărie că nu a fost nici CanCan-ul, nici paparazzi şi nici altcineva. Să nu uităm că ziarul CanCan aparţine lui Sebastian Ghiţă, iar Sebastian Ghiţă este membru în Comisia de control SRI şi ofiţer acoperit al SRI, conform documentelor prezentate deja public. Deci, cine spune că au fost doar simpli paparazzi se înşală.
* Reporter: Aţi ridicat o problemă prea puţin discutată, respectiv faptul că SRI are obligaţia legală de a colabora cu DIICOT, nu cu DNA.
* Adrian Radu: SRI poate să lucreze şi cu DNA, poate să dea informaţii, pentru că orice Serviciu din lume poate furniza informaţii instituţiilor abilitate. Ceea ce nu poate să facă SRI este să nu facă dosare de la A la Z, cu tehnică cu tot. Vă dau un exemplu, iar asta este foarte, foarte grav. S-ar putea să asistăm la situaţia în care foarte mulţi corupţi din România, condamnaţi definitiv, să scape datorită unor vicii de procedură şi mă explic. SRI a făcut dosare cu DNA-ul pentru dosare de corupţie şi au prezentat judecătorilor mandate, însă, cum corupţia nu există în temeiul legal, în legea siguranţei naţionale, atenţie, am vorbit cu judecători de la ÎCCJ, de la CCR, şi ceea ce mi-au confirmat este foarte, foarte grav: acele mandate sînt ilegale. Practic, orice avocat deştept din România se poate duce frumuşel să facă un recurs în casaţie pe motiv de procedură incompletă, să atace mandatul, iar marii corupţi din România pot scăpa. Totul se datorează SRI, pentru că, sub aparenţa lucrurilor bine făcute şi a interesului naţional, ei au depăşit cadrul legal. Printr-o hotărîre CSAT s-a spus că şi corupţia este vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale, dar o hotărîre CSAT nu ţine loc de lege. SRI trebuia neapărat să meargă în Parlament şi să-şi completeze legea de funcţionare. Nu a făcut-o şi de aceea este acum această bătălie, şi după declaraţiile mele recente, băieţii s-au grăbit. L-au pus pe domnul Klaus Iohannis să trimită exact aceste legi Big Brother, pentru a avea temei legal. Mandatele date pentru corupţie au fost obţinute ilegal! Sîntem mai rău ca pe vremea comuniştilor! SRI calcă în picioare legea din România.
* Reporter: Păi şi domnul Coldea nu ştia lucrurile astea?
* Adrian Radu: Acum ceva timp a fost scandal foarte mare pe aceste legi Big Brother. Judecătorii CCR, nu o spun eu, ci declaraţiile lor, au acuzat presiuni foarte mari asupra lor de către SRI pentru ca această lege să treacă. În mod ciudat, după ce judecătorii CCR au respins aceste legi, un membru marcant al Curţii Constituţionale, vorbim de Toni Greblă, cel mai vehement judecător împotriva legilor Big Brother, a fost scos din joc. Nu este întîmplător, cum nu este întîmplător nici interviul acordat de şeful serviciului juridic al SRI, domnul Dumbravă, care nu ştie să numere nici articolele din Codul Penal, dar mă rog, dacă aşa specialişti are SRI, nu comentez. Acel interviu a fost un mesaj, un mesaj mafiot, de ameninţare pentru judecătorii de la CCR. SRI nu se mulţumeşte doar cu a monitoriza parchetele, ci duce lupta pînă la capăt, a spus dl. Dumbravă. În orice dosar, există avocaţi care ridică probleme de neconstituţionalitate, deci SRI asta le-a spus: atenţie, tîmpiţilor, vă monitorizăm şi pe voi şi dacă mai respingeţi o dată legile Big Brother, va mai exista un caz Toni Greblă. Vă spun, legea din România este călcată în picioare de Serviciul Român de Informaţii.
* Reporter: Păi la SRI e sat fără cîini? Ce face conducerea executivă a serviciului?
* Adrian Radu: Dacă corelaţi declaraţia mea de presă cu scrisoarea adresată preşedintelui României, la mijloc le-am pus o întrebare: de unde a avut SRI bani de rebrănduire în 2012. SRI a cheltuit foarte, foarte mulţi bani pentru rebrănduire, pentru a se lăsa impresia că SRI şi DNA sînt un fel de Albă ca Zăpada. Coldea şi-a pregătit acest demers chiar pe sub nasul preşedintelui Traian Băsescu. Sînt sigur că pe sub nasul dînsului s-au făcut foarte multe lucruri şi vă dau un exemplu: printr-o hotărîre CSAT s-a aprobat detaşarea a 50 de ofiţeri SRI la ANAF. După această hotărîre, SRI a detaşat 140 de ofiţeri SRI la ANAF. Majoritatea ofiţerilor ANAF sînt, de fapt, ofiţeri SRI activi.
* Reporter: Adică cei care se duc în Vama Veche sînt ofiţeri SRI, de aia au ţinut să aibă maşinile alea de fiţe?
* Adrian Radu: Da! Nu criticaţi, domnule, ANAF-ul că ANAF este condus de SRI, iar asta a recunoscut şi domnul Ponta, care a spus că în ANAF sînt ofiţeri SRI. Nu mai criticaţi ANAF, că ei nu au treabă, acolo sînt ofiţeri SRI. Unde aţi mai văzut într-o ţară civilizată coloană de maşini ANAF care merg către Vamă? Vă întreb, unde? Decît pe vremea comuniştilor! Şi asta o ştie şi domnul Coldea care este fost ofiţer de Securitate.
* Reporter: De unde ştiţi?
* Adrian Radu: Domnul Coldea a fost ofiţer de securitate înainte de 1989.
* Reporter: Nu era cam tinerel?
* Adrian Radu: Da, era cam tinerel, dar uite că aşa se prind puterile. Eu nu ţin cu Traian Băsescu, nu am treabă, dar un singur reproş aş avea de făcut pentru el şi asta o spun public: nu a avut mînă bună la oameni. Oamenii pe care i-a pus în anumite poziţii s-au schimbat ulterior şi la fel de adevărat este că puterea îi îmbată pe unii dintre ei, se îmbată de putere. (Corina U.).
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 18 ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 11 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri